Prima amintire din copilarie - care este?

Buna fetelor,

Nu stiu ce m-a apucat astazi dar am rasfoit albumul cu poze si m-am revazut asa cum eram in copilarie si pana mai acum vreo cateva luni. Mi-am dat seama ca i-mi amintesc la perfectie ziua in care parintii mi-au facut o poza intr-un parc la varsta de 1 an si 2 luni. I-mi amintesc cu ce eram imbracata - o rochita alba cu floricele mici colorate - si ce anume mi-au zis parintii ca sa ma convinga sa urc marginea inalta de asfalt pentru a zambi frumos domnului cu aparat mare foto. Aceasta este prima mea amintire din copilarie.Apoi i-mi mai amintesc multe lucruri de la cresa, gradinita, ....Hai ca am devenit nostalgica....
Care este prima voastra amintire? Cat de des va amintiti de copilaria voastra?

Amisa, mamica de fetita alintata

NinaR spune:

Foarte frumos si interesant subiect.
Imi aduc aminte ca mi-am spart capul si vad cum mergeam pe langa gardul spitalului de mana tatalui meu, asta se intampla pe la 4 ani. Am mai multe amintiri din copilarie dar asta este prima care imi vine in minte.

Nina

iuliana_2007 spune:

Eu nu am avut o copilarie tocmai frumoasa(nu vrea sa rasfoiesc prin amintiri pt ca nu sunt tocmai frumoase).Tatal meu a avut probleme cu alcoolul inca de tanar si nu am vazut alceva in casa decat bataie si cearta.Munceam enorm de mult ca sa avem bani pt ca tata ii facea praf.
Singura perioada frumoasa a fost atunci cand mama s-a despartit o perioada de tata si am dus o viata frumoasa si linistita.Ne ducea in parc,ne plimbam pe faleza,nu era zi in care mama sa nu ne faca sa ne simtim bine.S-au impacat(din cauza surorii mele pt ca il iubea foarte mult,erau foarte atasati unul de celalalt) si s-a stricat "jucaria" din noi.




"Oamenii nu pot fi judecati dupa ceea ce spun altii despre ei, dar iti poti face o parere destul de corecta despre ei daca ii asculti ce spun ei despre altii."


poze

Natasa spune:

Prima mea amintire e de la cutremurul din 77. Aveam 3 ani, ai mei au coborit in strada si la un moment dat am stat in brate la un soldat. Pe urma, din acelasi episod tin minte ca ai mei se uitau la tv si comentau.
Pe urma am diverse amintiri din copilarie de care imi e tare drag.

ellej spune:

Aveam 3 ani si eram la bunici, la casa lor din Buzau. Imi amintesc bine curtea casei, camera unde stateam de obicei si gradinita unde mergeam impreuna cu verisoara mea, care avea chiar gard comun cu casa bunicilor.

Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment.

Cristina_C spune:

A mea e de la 1 an, cand am mers prima data. Eram singura in camera si toti credeau ca dorm, dar m-am dat jos din pat si am iesit pe usa pe picioarele mele. In camera in care am intrat era multa lume, o reuniune de familie si toti s-au bucurat enorm cand m-am vazut venind.
Urmatoarea e de la 2 ani, de la cutremurul din 77. Stateam la casa si ai mei au iesit repede in curte cu mine in brate.

tessie spune:

Eram la gradi si-mi amintesc ca primeam la masa macaroane cu mac,iar eu,eram ferm convinsa ca ne da sa papam macaroane cu... furnici

Cristina_C spune:

A propos de mancarea de la gradinita, tin minte ca odata ne-au anuntat ca avem ciorba "de oase" si mi-a sunat atat de infricosator ca nu m-am atins de farfurie. Ce imaginatie bogata pot avea copiii, nu?

b.nica spune:

quote:

---

Originally posted by iuliana_2007

Eu nu am avut o copilarie tocmai frumoasa(nu vrea sa rasfoiesc prin amintiri pt ca nu sunt tocmai frumoase).Tatal meu a avut probleme cu alcoolul inca de tanar si nu am vazut alceva in casa decat bataie si cearta.Munceam enorm de mult ca sa avem bani pt ca tata ii facea praf.
Singura perioada frumoasa a fost atunci cand mama s-a despartit o perioada de tata si am dus o viata frumoasa si linistita.Ne ducea in parc,ne plimbam pe faleza,nu era zi in care mama sa nu ne faca sa ne simtim bine.S-au impacat(din cauza surorii mele pt ca il iubea foarte mult,erau foarte atasati unul de celalalt) si s-a stricat "jucaria" din noi.




"Oamenii nu pot fi judecati dupa ceea ce spun altii despre ei, dar iti poti face o parere destul de corecta despre ei daca ii asculti ce spun ei despre altii."


poze

---

nu cred ca aceasta este prima ta amintire!nu cumva ai ascuns toate amintirile frumoase din resentiment?de regula iti amintesti ceea ce este frumos.

Marilena12 spune:

Prima mea amintire este de cand aveam cam un an si jumatate, eram intr-un patut verde din lemn acasa la bunici in bucatarie, imi aminteam ca pe strabunica mea o spala o femeie cu o carpa pe corp, si ei ii atarna capul intr-o parte. Era asezata in sezut intr-o covata din aceea mare din lemn, cum au oamenii pe la tara (daca or mai exista...). Eu i-am spus mereu strabunicii - bunica.
Mamaie, fiica ei si mama tatalui meu plangea asezata pe pat.
Pornind de la ce imi aminteam de atunci, pe la 6 ani, mamaie spala in aceeasi covata rufe si eu i-am spus ca aia, covata, este barca bunicii (asa am interpretat si retinut eu cu mintea mea de copil).
Mamaie m-a intrebat ce vreau sa spun si cand a auzit, s-a albit la fata, dandu-si seama ca vorbeam tocmai despre pregatirile de inmormantare ale bunicii (cand o spalau moarta, cu capul atarnand intr-o parte, cu parul alb strans in codite impletite la spate, si eu asistam).
Nu ma mira deloc faptul ca nu am uitat niciodata episodul ala, probabil cu atata lume jelind, a fost destul de derutant si traumatizant pentru un copil de un an si cateva luni.
Acum am o fetita de un an si trei luni, dar nu as lasa-o sa vada asa ceva nici daca as muri.

Mari

capra cu trei iezi spune:

pe la 2-3 ani aveam o rochita mov care nu-mi placea si mama ma imbraca cu ea...
cutremurul din 77 (aveam 3 ani) care m-a prins culcand papusile langa soba...
pe verisorii mei mai mari care-mi luau bicicleta si scaunul favorit...
cand mi-a amortit piciorul prima data si plangeam de mama focului ca am furnici pe picior si ai mei erau nedumeriti ...

ma rog sunt mai multe amintiri, nu stiu care e prima...

capra cu trei iezi cucuieti, si ce cucuieti!

IUBESTE SI FA CE VREI!