femei intretinute de soti
Raspunsuri - Pagina 5
Helen spune:
Crinuta..hai ca iar m-am grabit ... nu am vazut ca erau 3 pagini de raspunsuri si ca ati lamurit de fapt problema ... am citit-o numai pe prima...de aia raspunsul meu suna cam ciudat...dar am zis totusi, sa nu il streg! Oricum in situatia ta cele mai adecvate raspunsuri sunt cele de la fetele care nu sunt in tara sau care au sotii dincolo..ca altefel lucrurile aici, doar in putine situatii pot sta asemanator...ma refer la bani..oricum nu ma plang eu f. tare ca nu sunt cel mai nefericit caz...dar...!
Inca o data, te pup!
Helen
crinuta spune:
Da Helen, ai nimerit problema. Asa este cum ai spus, insa eu doream sa fie un subiect general( asa cum deja a si devenit).
pupici
Crinuta
AB spune:
quote:
Originally posted by crinuta
Fetelor, eu deocamdata lucrez in 2 locuri, iar sotul m,eu e in alta tara. In curand ne decidem cum facem, dacwa vine el aici voi continuea sa lucrez, daca plec eu nu cred ca voi gasi servici in domeniul meu, deci asta e problem., Si problema e la mine, nu la el. Banii sunt in comun, niciodata nu s-a pus problema " banii mei si banii tai" totul e al nostru.Nu stiu cum va fi daca nu voi mai lucra, pt mine este ceva nou, de aceea imi fac ceva probleme.
Cred ca voi stabili cu el de la inceput tot ca sa fie clar.
Cam atat.
Pupici
CRinuta
Uite Crinuta cred ca si m-am stresat cu o idee asemanatoare. Eu am lucrat de vreo patru ani si ceva in sudul Olandei, iar sotul meu in nordul Frantei. Cum amandoi lucram la universitate ne vedeam mai des, dar era destul de greu sa ne vedem asa o data la doua zile +weekend-urile. Asa ca ne-am decis sa ne continuam mai de aproape si viata si carierele, iar de curand ne-am hotarat sa ne mutam in State. Cam neasteptat a aparut la orizont un bebe care se rasfata inca la mine in burtica. Mare bucurie mare pentru ca nu prea aveam eu sanse sa am un bebe! Dar nu-i nimeni sa ne ajute cu bebe-le. Ne-am tot foit ce sa facem cum sa facem. Macar pentru o perioada va trebui sa stau acasa si apoi eventual sa lucrez mult mai putin.
Pentru mine care eram super independenta nu-i simplu. Pana acum am castigat cam la fel, aveam amandoi carti de credit si-n Olanda si-n Franta, doua apartamente, in Franta masina si-n Olanda biciclete dupa moda locului. Desi mereu contul din Franta se golea primul (deh nu se compara nici mancarea, nici rasfaturile frantuzesti cu cele olandeze) nu mi-am pus niciodata problema de banii mei, banii lui...Nu, erau banii nostri!
Totusi la perspectiva de nu castiga nimicuta ceva timp am inceput sa-mi fac probleme... nu se pune problema de cerut.. avem acces in mod egal la cont. Vreau ceva, iau, iar la lucrurile mari ne-am sfatuit mereu.... si totusi, totusi stiu ca voi cheltui cu multa mai putina placere banii la care nu contribui si eu. Mi-am spus de nu stiu cate ori ca daca voi lucra si vom plati o bona, ma va costa macar jumatate de salariu de nu mai mult si nu ma voi impaca deloc cu ideea ca nu am eu grija de copilul nostru macar in primul an. Bebe-ul va avea nevoie de mine si asta ma face sa simt ca voi fi utila.... dar cum ma voi impaca cu schimbarea de situatie ramane de vazut... Banii castigati de mine sunt importanti mai mult pentru ideea ca pot sa tin si o casa (chiar doua) si pot castiga la fel ca si sotul meu, ca depindem unul de altul doar prin dragoste. Suna foarte feminist ce zic eu.... dar nu o data am ras de ne-am topit la remarci de tipul: ah sotia e romanca... ah si lucreaza?
Andreea