***Mamici de Mai-Iunie 2007*** (63)

Raspunsuri - Pagina 19

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns andradap spune:

Mica... noi stam NON-STOP cu geamul deschis ... Si noaptea tot deschis l-am tinut desi sotul e cam speriat de bombe... Un copil trebuie sa aibe in camera 18-20 de grade... Ei bine la noi sunt minim 22 de grade in nopptile mai reci... Deci nu ai de ce sa-ti faci griji...Totul e sa nu fie curent...

Vas... da... m-am intors

La multe lunisoare David Andreas de Alyna24!!! Ce mari sunteti!!!


Uuuf... putin RESPIRO...

Vad ca vreti sa stiti cum a decurs nasterea... Sper sa pun in cuvinte frumoase acele momente astfel incat sa nu sperii pe nimeni... ca e totusi o nastere... nu masaj de relaxare

Asadar... la ora 16:00 dupa ce dr. de garda m-a consultat mi-a zis:" capul nu este coborat... este inca aplicat, dar ce-i drept mobilizabil (deci poate cobori... am tras eu concluzia fireasca)... elimini dopul gelatinos dar colul este cam 1 cm dilatat, max..." si sfatul ei a fost sa merg acasa si sa revin in cursul noptii cand se intetesc durerile.... dar ea credea ca mai devreme de sambata dupa pranz nu nasc . Ei bine, daca eram singura as fi plecat acasa, dar era si mama cu mine, care a insistat sa ma interneze sa fiu totusi monitorizata... Asa am ajuns sa fiu internata de vineri...si sa raman singura...intr-un salon cu alte fete care nascusera deja... Eu singura in travaliu... Ma apucase o depresie de zile mari...plictiseala curata... In fine... m-am mai dus prin curtea spitalului, am fost de nu stiu cate ori la baie... sa fac anumite treburi

Pe la ora 19:00 a revenit sotul sa mai stea cu mine... Am coborat iar in curtea spitalului, am stat cu el... si tot ma plimbam prin curte... La controlul de dinainte imi spusese ca am dilatatie 2 cm abia Durerile nu erau f.f.f. mari dar oricum ma cam indoiau fata de cele pe care le aveam la plecarea de-acasa cand faceam pe viteaza... Eram hotarata sa fac EPIDURALA... De ce? Am avut probleme cand eram mica (o forma usoara de epilepsie... imi pierdeam cunoastinta la cea mai mik durere... Am facut tratament 7 ani, dar tot mi-era frica sa nu lesin in timpull travaliului... asa ca am OPTAT: EPIDURALA!!!)... si nu voiam sa risc acum!!! In fine... orele au trecut cu chiu cu vai... am baut apa la greu... Au venit pe la ora 21:30 si niste prieteni cu care am apucat sa stau de vb cam 20 de minute in curtea spitalului dupa care la 21:50 trebuia sa fiu la un nou control... Am urcat putin in fuga cele 2 etaje pana la sala de nastere... tot sperand sa mai ajut DILATATIA... LA control STUPOARE: DILATATIE tot 2 cm ... Cat asteptam in sala sa ma controleze... a aparut si mama... A intrat in sala de nastere... A impartit favoruri stanga dreapta... stiti cum e... Atunci moasa... a venit si i-a zis ca ramanand intre noi (ca nu are voie!) o sa ma ajute si ea sa ma dilat... Asadar m-a suit pe masa... si m-a scormonit bine pe-acolo... CIca: "uITE... TE AJUT SI EU CUM POT.. SI ITI MAI DAU CATEVA DURERI!!!" Ei bine... a avut dreptate... m-a durut ceva.. .dar a meritat "INCA un centimetru in plus la dilatatie..."deci aveam dilatatie 3 cm la ora 23:00... M-a controlat si dr. si a confirmat aceasta dilatatie... Eu vorbeam cu mama ca nu vreau sa astept in sala de nasteri ca nu am chef sa stau acolo sa ma plictisesc in asteptarea dilatatie 4... Ei bine, am trimis-o sa vb cu anestezistul... S-a intors si am auzit pe hol cum dr. zicea: "Sa aibe naster USOARA!!!" Mi s-a parut dubios ca-i ura mamei atata timp cat avea sa vina sa imi faca anestezia... In fine, i-am zis mamei "Astia NU or sa-mi faca ANESTEZIE...sa vezi TU!!!" Am mai iesit pe hol la sot si la sora si trebuie sa va zic ca deja nu ma mai abtineam si incepusem sa ma vait pe fata (pana atunci doar strangeam din dinti si inchideam ochii). Acum deja ma lasam pe vine, ba chiar am si facut pe mine de cateva ori... Nu de durere ci pur si simplu nu puteam controla muschii sa mai tin pana la WC. Pe la ora 00:00 m-au chemat iar la control... Mi se spune "Oooh... e bine!!! Ai dilatatie 7 cm!" Va dati seama ca atunci am intrat in panica...a fost ca un soc pt mine... Adik ma chinuisem atatea ore cu dilatatie mik si acum cand asteptam anestezistul... Stiam in mom. acela ca nu mai era cale de intors...Aveam sa nasc fara anestezie... SOCUL a fost unul de proportii... Parca si durerile s-au intensificat... In fine... mama afla de la moasa ca dr. anestezist era prins intr-o operatie cu o femeie care ajunsese la spital cu temp. 42 grd, fat mort in utero si care intrase in coma. Trebuia sa stea s-o monitorizeze!!! Pe moment am multumit Domnului ca nu eu sunt in situatia ei si ca mai bine fara anestezist dar cu puiul BINE!!!... Dupa ce a vazut ca am dilat. 7 cm, moasa a sunat-o pe dr. mea... si dupa 5 min, cand parea ca se albeste la fata revine si ne zice ca dr. nu poate veni ca in dimineata respectiva urmeaza sa nasca sora ei prin cezariana si efectiv nuare cum sa nu doarma deloc (pana tunci nu inchisese un ochi). Cand am vazut ca nici dr. mea nu vine... si ca mama se face neagra de suparare... i-am zis tare sa auda toata lumea: "NU CONTEAZA cu cine NASC!!! Mie chiar nu-mi pasa atata timp cat nasc o data!!!" Nu mai era nerabdarea de a-mi vedea puiul.... NU!!! Erau durerile care mi se pareau destul de NESUPORTAT incat sa ma faca sa vreau sa NASC!!! . Au mai trecut 1-2 ore... si in jura de ora 02:00 noaptea... dr. de garda (aceeasi care ma consultase la internare!) a venit...si a considerat ca la dilatatie 8cm e cazul sa-mi rupa membranele ca sa grabim putin travaliul... Pai ce? Te pui cu MINE???? Sau cu fi-miu??? Mi-a rupt membranele... Dureri iarasi NU MAI ZIC... Dupa care ma dau jos de pe masa... si ii spun ca nu vreau sa astept in sala... ca ma mai plimb pe hol ca mi-e mai bine daca merg decat daca stau in pat. Am ajuns pana la sot si sora, care vazaandu-ma asa le dadeau lacrimile... Mi-aduc aminte ca-i vedeam ca se topesc efectiv din cauza suferintei mele, dar NU-MI amintesc CAT de tare a putut sa ma doara... de ma alsam pe jos in genunchi.. Am fost la baie... si ma lasam pe vine.. si mama speriata ca deja erau rupte membranele si sa nu cumva sa infectez puiul... imi spunea sama gandesc la el sa nu ma als asa.. Ei bine... nici nu stiti ce forte prindeam atunci si ma ridicam... Cam asta a fost cu plimbarea... M-am intors apoi in sala de nasteri... M-am suit pe patul ala inalt... de asteptare si deja ma suiam pe pereti... Durea infiorator... Nu am mai experimentat astfel de dureri... Ma uitam la mama... si ii strigam ca eu o sa mor... Apoi repede in sinea mea... ma certam ca pot sa spun asa ceva, NU CUMVA sa trag a rau! ... La un mom. dat am inceput sa simt ca fac pe mine rau de tot.. Doctorita a verificat iar colul... Era ora 03:00 si dupa o ora de la ruperea membranelor... nu ma dilatasem decat inca 1 cm... Aveam dilatatie 9cm... A hotarat sa-mi puna o perfuzie cu ocitocina... SI mi-a zis ca Nu mai e mult si NASC!!! A iesit chiar si o asistenta pe hol si l-a anuntat la ora 03:00 pe sot ca in max. o ora NASC ... Ei bine.... NU a fost sa fie??? De ce??? Pai aveam contractii destul de dese... Se succedau la un interval de un minut dar nu dura nici-o contractie makr UN MINUT... toate erau sub un minut... Dupa cum a zis dr. asta a fost marele meu ghinion... Dar deh... pana la urma am reusit Pe la ora 04:00 cand incepeam deja sa strig pe-acolo sa vina sa ma ajute cineva, sa-mi dea un calmant etc... M-au controlat si doctorita mi-a zis ca COPILUL nu coboara... dar ii poate MOBILIZA capul... numai ca va trebui sa imping eu luuuung ca sa asigur si coborarea capului dar si "iesirea"... In fine, mi-a zis ca ma mai lasa 3 contractii.... dar sa stau pe-o parte ca daca ma screm acum o sa am ruptura de col... M-am pus pe-o parte si am inceput sa-i zic mamei ca "Ce ghinion am avut cu anestezistul!!!" Apoi in sinea mea, realizand ce zic imi spuneam "Ooof... DOAMNE... nu vreau sa fiu nedreapta... Stiu ca de fapt eu SUNT NOROCOASA CA IMI VOI TINE PUIUL IN BRATE DAR MAMIK ACEEA... "... Apoi pe la ora 04:30... am intrebat "Eu nu nasc o data? Cat mai am???" Mi s-a spus ca la 05:00 o sa nasc... Si eu am dat imediat replica: "Sigur? Sa nu fie mai mult!!!" Doamne ...acum rad.. .dar atunci chiar daca realizam ca nu tine de ele... imi puneam baza in ce ziceau si urmaream acele ceasului de pe perete... La un mom. dat dupa 2 contractii nu mai puteam si i-am zis dr. ca au trecut 3.. .dar ea, foarte vigilenta mi-a zis ca mai asteptam totusi inca una si apoi mergem sa nasc... Au trecut cele 3 contractii... si a venit mom. sa ma dau jos de pe pat si sa merg la scaunul gineco sa ansc ... Aici... incepusera sa-mi tremure picioarele.... de dureri... si sa ma doara coapsa dreapta... Eu tot intrebam ce trebuie sa fac... Dr. mi-a zis ca deocamdata sa astept ca mi se va zice ce am de facut! Ea tot controla colul.. .si era putin dezamagita ca am asa numitul COL INDEMN... CU late cuvinte: DILATATIE 10 cm... dar nu se "intinde pe capul copilului... deci nu prea e elastic". La un mom. dat se apropie si moasa si imi spune sa nu ma sperii ca ma va ajuta si ea... dar sa fac ce-mi zic ele... Asadar... Mi s-a spus sa trag aer adanc in piept si sa=l tin acolo ... In timpul asta sa imping (ca si cand vreau sa fac teraba mare)... Am facut asa o data... Suficient cat sa angajez copilul in canalul nasterii.... Apoi la a doua contractie moasa s-a apasat pe mine... Ce senzatie... Parca ma calca in picioare... Parca se asezase cu tot tonajul ei pe mine ca sa ma sufoce... si cu toate astea aveam atata aer in plamani (ca imi pusesera si OXIGEN sa inspir)... LA a doua impingere... am auzit :"BRAVO!!! Asa e... vezi ce cuminte esti!!!" Dar... ce sa mai ca la contractiile mele de 40 de secunde nu aveai ce sa faci mare lucru... A urmat alta contractie... si cica "Gata mai e putin!" M-am uitat in jos.... si am vazut ca iesise capul copilului si ca dr. tragea de el... Asa tare m-am speriat sa nu pateasca ceva... ca desi contractia era pe terminate.... si aer in plamani nu mai aveam... am impins de am simtit ca imi pocnesc toate vasele... ca imi sar ochii din cap... dar A IESIT!!!! M-AU FELICITAT... moasa si dr... Eu nu stiam altceva decat ca m-am eliberat.. au trecut durerile si am vazut niste picioruse albe... si frumoase... Atunci am strigat: "PUIUL MEU" si eram asa de fericita ca l-am auzit si am vazut ca misca!!! Toata temerea mea din sarcina din timpul travaliului disparuse... se instala PACEA..... Mi l-au pus cateva secunde in brate... si l-am pupat pe fata... Si am zis "Ce alb si frumos este!!!" Apoi mi l-au luat... A plecat si mama cu el sa vada daca totul este OK... AM eliminat si placenta si am inceput sa tremur... Nu stiu daca din cauza frigului sau a fricii de SUTURA... Dupa atata chin apoi asemenea EUFORIE... a urmat ciupitura SUTURII de la epiziotomie... A durat 1/2 de ora.. Nasterea in sine a fost 5 min Ce sa va mai zic? Cusatura a fost insuportabila... ca deh ma vazusem cu sacii-n caruta si deja incepeam sa fac figuri la cele mai mici intepaturi ... Dupa 1/2 de ora imi spune ca a terminat... Saraca dr... (am toata stima pt. DUMNEAEI!) cat timp ma cosea eu o tot intrebam cat mai sau cate fire mai are de pus ... Oricum dupa ce am nascut... chiar atunci imediat dupa ce a iesit... si i-a taiat cordonul... am inceput sa-i multumesc doctoritei si la toata lumea si sa-mi cer scuze pt "lamentarile" mele...
La ora 5:45 m-au scos din sala si m-au arata putin sotului... care era asa de induiosat... A inceput sa-mi zica ce maini mari are fiul nostru si ca e frumos... Dupa revederea sotului...m-au dus iar in sala de nasteri si mi-au pus gheata pe burta... am trimis apoi mesaje sa anunt lumea ca am nascut... si deci si pe voi.... dupa care la 07:30 a venit Dr. sa ma controlezez...apoi m-au dus in salon... Toata ziua de 12 MAI nu am reusit sa dorm decat o ora... Si am adormit in sfarsit noaptea pe 13 mai la ora 01:15... Asadar... cam asta este povestea nasterii lui Antonio... Un travaliu care a debutat vineri 11 MAI in jurul orei 08:30 si care s-a terminat sambata 12 MAI la ora 05:05... Nu am cum sa zic ca a fost USOR pt. ca mi-aduc aminte Vaaag ca afost cel mai dificil lucru din viata mea... dar ce pot sa va zic cu siguranta este ca a meritat pe deplin!!!! Antonio e minunea noastra... si il iubesc asa de muult!!!

PS: Dupa ce am nascut si m-au scos la sot... chiar ma gandeam: "Hei... n-a fost asa greu... sigur mai fac cel putin inca UNUL!!!".. Dar venind acasa si suferind alaturi de el cu colicile... am zis: NASTERI sa am o mie... Si sarcini la fel... dar sa vad alt pui ca sufera nu stiu daca mai pot!

Si nu in ultimul rand pentru fetele care trebuie sa nasca:


Andrada FERICITA de Antonio

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns andradap spune:

PS: scuze ca m-am lungit atata ... dar nu mi-am dat seama am scris in notepad in reprize si nu am realizat ca ea asa de mult!!!

pentru rabdarea de a citi!!! SI sa nu aruncati cu rosii in mine!!!

Andrada FERICITA de Antonio

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns IULIABRAILA spune:

Andrada, BRAVO, AI FOST CURAJOASA!
asa zic si eu, mai rabd o cezariana...dar colicile nu mai pot sa le rabd.
si nu le are f rele...dar eu asa sint, mai panicoasa.
IULIA


IULIA, mami lui bebe FLORIN MARIO

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns DidiAlex spune:

BRAVO, BRAVO, BRAVO ANDRADA Mamica!!!!!

Felicitari si iti multzumim mult de tot ca ne-ai impartasit povestea nasterii. Ai transcris-o super

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns michigan spune:

multumim andrada pt detalieri
cred ca pana o sa nasc si eu trec printr-o suta de emotii cu fiecare din voi care veniti sa povestiti
parca simt pe pielea mea....
oricum...mai bine sa stiu la ce sa ma astept...

mihaela
37 sapt Octavian Andrei
http://new.photos.yahoo.com/mihaela_mateescu_toma/albums

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns poohy spune:

Mesaj de la Florentina:

La 12:30 s-a nascut Matei-Ciprian, 3.600kg, apgar 10. Nastere naturala cu epidurala... Florentina

Felicitari mamico!!! Inca un flacau in odisee!!

Se subtiaza randurile inaintea mea...

David Andreas de Alyna La Multe Lunisoare/Ani!

Citesc si revin ;)

Anca 39+
poze
bebelusa

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lavini spune:

Felicitari Florentina pt bebelus, sa creasca mare si cumintel!

Andrada, multumim pt poveste!Ce sa zic?Nu ma simt confortabil gandindu-ma prin ce ai trecut tu si la ce masteapta pe mine, dar oricum bb va trebui sa iasa cumva, asa ca...cu Dumnezeu inainte.Ma bucur ca ai trecut peste si ca asistentele au fost dragute(sau asta am inteles eu
).Acum nu iti mai ramane decat sa te bucuri de Antonio.Felicitari!

Lavinia, 35+,

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns andradap spune:

Ma bucur ca NU v-am speriat... prea tare!!! Pentru ca am constatat ca frica amplifica durerea (vezi reactia mea la aflarea vestii ca nu voi face epidurala.. .soc total si cresterea in intesnitate a durerii!)

Va pup si sunt cu gandul alaturi de voi toate!!!

Florentina FELICITARI!!! Sa-ti traiasca s isa te bucuri de minunea voastra !!!

Andrada FERICITA de Antonio

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns chiquitita spune:

Felicitari Florentina! Sa ai un bebe sanatos si mancacios!

Andrada super povestea! Tu pareai oricum cea mai curajoasa, si tocmai celor curajosi li se intampla neplaceri...parca doar pentru ca ei pot suporta. Sa iti traiasca puiutul si sa isi faca mamica fericita!

37+Livia-Alessia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carrie spune:

eimotto , oioi, pai sta ceva treaz bebe.a mea prima saptamana papa si nani, acuma cand o pun in cosuletz cam protesteaza.
de la cate zile au inceput colicile?

epiziotomia se cam face oricum , preventiv dar si eu stiu ca sunt dr care nu o fac musai.nu stiu, cred ca e vorba de asumarea unui risc, ca daca te rupi e mult mai nasol.

am scapat de 8 din cele 11 kile!!

Cristiana, gagalicea Theodora Alexia ( aproape 4 anisori)si galuscutza Carina Sofia(4 zile)

Thea Alexia
noi si Roma 2006
www.kodakgallery.com/BrowsePhotos.jsp?&collid=52286767308&page=1&sort_order=0" target="_blank">la mare 2005
www.desprecopii.com/info.asp?id=531" target="_blank">nasterea papusii

Mergi la inceput