Bunicii, o amenintare ?

De vreo jumatate de an am o problema: fetita mea (3 ani si jumatate) merge la gradinita pana la ora 13 cand vine bunica si o ia la ea acasa. La bunica e totul bine si frumos, o lasa toata ziua sa faca ce vrea, sa se uite toata ziua la desene sa manance daca vrea, daca nu, nu, sa doarma sau nu, si multe altele. Eu si cu sotul meu ajungem sa o luam de la bunici abia pe la ora 18 (practic dupa 5-6 ore de la iesirea de la gradinita). Lucrurile au debutat in rau cand refuza sa mai mearga acasa, dar problema asta am rezolvat-o, apoi au aparut pe parcurs crize de isterie (cand nu-i convine ceva) si mai nou a inceput sa refuze activitati care orice copil normal le-ar accepta (Ex: a inceput sa refuze sa mai merga cu o masinuta electrica abia cumparata, am dus-o la cererea ei la cursuri de dans unde a mers o data cu taticul si a fost OK, a doua oara a mers si bunica si copilul a inceput sa faca ifose si sa ceara sa stea cu bunica iar azi am dus-o la dans cu plans ca ea nu mai vrea sa merga la dans).
Si acestea sunt cateva exemple, motiv pentru care suspectam bunicii ca ar fi vinovati de asemenea modificari comportamentale (chiar ne gandeam ca ar putea sa-i insufle anumite idei pentru a-si usura meseria de bunici, de carat biciclete, masinute, drumuri la dans, etc in favoarea statului linistit acasa la televizor si cu cratita pe foc).
Va rog sa ma sfatuiti si pe mine cum sa procedez intrucat simt ca pierd controlul.

J G spune:

o bona?

J si Carlita Carliontz (05.02.2006)

didita spune:

Bunicii ce parere au de atitudinea fetitei ... ai incercat sa ii intrebi cum se comporta cu ei Poate ar fii bine sa ii descosi un pic sa vezi ce zic si dupa sa tragi concluzii.

Eu cred ca nu esti chiar paranoica si ori le explici ca pt tine e f important ca fata sa continue dansul si aibe si alte activitati in afara de tv. Dupam ori te inteleg si te sustin, ori e prea complicat pt ei si cauti bona care sa te asculte, ori accepti situatia ca nu ai de ales...

A_Iulia spune:

Vezi totusi sa nu fie influenta gradinitei - si eu am observat oaresce manifestari de genul asta, incipiente, la vivi. am intrebat la gradinita si mi-au spus ca mai toti copiii fac asa (adica daca erau cuminti inainte, cand intra in colectivitate copiaza comportamente negative pe care le vad - se obraznicesc), si ca de acum inainte se va vedea ce talent educativ au educatorii si noi, parintii.
Ce-i drept, s-a potolit rapid.
Dar la noi bunicile n-au avit nici o influenta - au existat dintotdeauna si i-au facut placerile dintotdeauna.

Adina + Olivia Karla 04.03.2004

mamica dulce spune:

depinde care pereche de bunici...daca e vorba de parintii tai discuti intr-un fel,daca e vorba de socri,atunci bagi tare si sotzul.

Sincera sa fiu,ipoptezele tale mi se par improbabile,nu cred ca bunica,din comoditate baga strambe la copil sa nu mearga la dansuri...nu pot sa cred asa ceva sub nici o forma.
Nici un bunic intreg la minte care isi iubeste nepotica nu i-ar vrea decat binele si sa fie copilul fericit

Eu cred ca o rasfata foarte tare,ii fac toate mofturile(dovada ca nu vrea fata sa plece de la ei)si de la asta apar si ifosele,mofturile si toanele.Si activitatile alea pe care le-ai enumerat nu sunt asa iesite din comun,dupa parerea si experianta mea :D Fata n-ar decat 3 ani jumate si la varsta asta nu te poti astepta sa se tina de promisiune ca merge la dans si nici sa vrea masinuta tot timpul,sau,pe de alta parte,sa poata fi "lucrata" de bunici sa nu mai vrea sa se joace cu ceva ce o atrage.
Repet,mi se pare exagerat.

Nu stiu daca o bona ar fi mai buna,mi s-ar parea o cruzime sa le spui(dai de inteles) ca nu sunteti multumiti cu prestatia lor si ca preferati sa dati copilul in grija unei straine.Si apoi si pentru fetita,daca isi iubeste bunicii...e pacat sa n-o lasi cu ei,eu zic ca o sa fie bine in timp,mai discuta cu bunicii,ajungeti la niste compromisuri,dar cu vorba buna. Nu-ti pierde controlul,nu stii cat e de rau sa n-ai un bunic aproape sau unii care dau un telefon de ziua copilului si gata.Daca iti iubesc fetita lasa-i sa o faca.

Mult succes!

Life is not measured by the number of breaths we take,but by the
moments that take our breath away.

Anca
carnaval

didita spune:

Eu am auzit cu urechile mele cum bunicul ii spuncea fetei mele de 4 ani ca nu trebuie sa fie rea, ca daca e rea bunica o sa plangam si daca bunica plange prea mult o sa moara si doar nu vrea sa moara bunica...
Bineinteles ca isi iubesc nepotii, nu au grija de ei zilnic ci doar cateva zile pe an in vacanta. Desi se ocupa relativ bine de copii, adica prevad activitati variate, mancare sanatoasa, eu nu l-as lasa copilul pe mana zilnic de cand am auzit asa conceptii. Explicatia data a fost ca copilul trebuie sa asculte ca altfel ce se fac ei cu ea.

anya spune:

Copiii merg intotdeauna cu placere prima oara la o activitate - dans, inot, gradinita-dar cand se repeta "mersul" incep comentariile. Trebuie sa vezi daca e doar un moft al copilului sau ceva din ce se intampla la dansuri nu-i place. Poate sa- certat cu vre-un copil, poate vade ca nu stie sia re un sentiment de inferioritate fata de alti copii mai "avansati", sau nu e pe aceeasi lungime de unda cu profesoara. Daca sunt doar fitze, insista cu mersul si dupa ce va intra intr-o rutina n-o sa mai comenteze.

rose spune:

Va multumesc pentru sfaturi si recunosc faptul ca am exagerat un pic in cepriveste banuiala asupra bunicilor insa ar fi putut fi o explicatie, insa si eu recunosc ca este putin probabil sa aiba o influenta negativa cu atat mai mult cu cat tin la ea. Problema lor este, totusi, ca ii fac toate poftele si hachitele.
Nu stiu daca e bine sau nu, insa incercam din rasputeri sa fim mai tari pe pozitie, insa nici noi nu reusim sa-i facem fata intotdeauna. De exemplu, fetitei nu-i place sa doarma la gradi', iar ieri cand ne-am suparat cu dansul i-am spus ca din cauza ca face crize de genul celor de la dans o vom lasa sa doarma la gradi ca sa se cuminteasca (stiu ca amenintarea asta nu e foarte OK, dar asta mi-a venit pe moment) si sa o vada pe buni mai putin timp ca prea i-au iesit coarne. Bineinteles ca azi nu am putut sa o lasam la gradi' sa doarma cu atat mai mult cu cat ea a repetat de nu stiu cate ori ca o sa fie cuminte si nu o sa mai faca "figuri" la dans. Si cum sa o lasi sa sufere cand era atat de sincera in ceea ce spunea ?
Oare, vom reusi sa o scoatem la capat cu hachitele astea sau vom sfarsi prin a fi dominati de copil si bunici ?
Cat despre bona nici nu ma gandesc atat timp cat avem bunici OK.

Fania spune:

Personal cred ca dragostea si grija bunicilor pentru nepoti nu poate fi egalata de nimeni si nimic (vorbesc de bunici normali).
Am trecut si noi prin varianta bona dar siguranta, dragostea si echilibrul pe care-l pot oferi bunicii au inclinat balanta spre decizia finala.
Baiatul meu a fost crescut de mama, de la 4 luni cand eu mi-am reluat job-ul, mers la gradi de la 3 ani in program scurt si nu pot decat sa-i multumesc mamei mele pentru copilul exceptional pe care l-a format.
Poate si faptul ca eu am o relatie deosebita cu mama mea si intotdeauna am fost tratata de la egal la egal de ea, baza relatiei mele cu ea este una de prietenie iar mama tine cont de observatiile mele referitor la educatia copilului.
Referitor la refuzul activitatilor cred ca toti copii au un recul atunci cand observa ca este vorba de putina munca si multa disciplina. Aici intervine talentul tau de parinte si perseverenta ta de a-l stimula si a-i creea placere pentru aceste activitati. Sigur ca din prea multa dragoste bunicii au tendinta de a cocolosi nepotii si uneori li se pare ca le incarcam prea mult programul dar cu argumente pertinente poti rezolva toate acestea.
Cred ca fetita ta e totusi prea mica pentru activitati suplimentare, si noi facem dansuri; inot; pian dar le-am inceput in jur de 5 ani. Diferenta se simte.
Oricum titlul subiectului deschis de tine mi se pare.......ciudat, exagerat si...amar.
Iti urez succes !!

clauditzadennis spune:

Eu in locul tau as provoca bunicii la o discutie, fara sa fie copilul de fata, doar voi patru. Daca ar fi parintii mei as incepe eu discutia, daca ar fi parintii sotului, probabil l-as lasa pe el. Si le-as explica relaxat, poate la o cafea sau un pahar cu suc faptul ca atunci cand sunt implicati direct in educatia unui copil parintii si bunicii trebuie sa fie pe acceasi lungime de unda pentru linistea si echilibrul copilului. Pentru ca un copil care are acasa niste reguli pe care la bunici este liber sa le incalce, va fi mereu ametit, nu va putea face clar distinctia intre ce se intampla acasa si ce se intampla la bunici...Si as sublinia faptul ca toti vreti acelasi lucru: un copil echilibrat si fericit si e pacat sa trageti unii hais si altii cea, in defavoarea fetitei. Succese!
Eu am avut oarecum o problema asemanatoare cu socrul meu, care, dintr-un principiu doar de el stiut este anti- tot ce zic si ce fac eu. Si cand a inceput sa ma contrazica in fata copilului, in sensul ca el imi cerea voie sa faca ceva, eu nu eram de acord, iar socrul se baga si ii dadea voie, l-am provocat la o discutie intre patru ochi si i-am explicat clar, cu argumente de bun-simt ca in ritmul asta copilul n-o sa mai stie de cine sa asculte, ca o sa simta ca eu sunt slaba si el e mai puternic (doar el are ultimul cuvant, nu?), ca o sa-i fie din ce in ce mai greu sa ma asculte si ca in final n-o sa-l mai asculte nici pe el atunci cand o sa-i interzica ceva. Si am incheiat spunandu-i ca stiu ca el vrea doar binele copilului si am incredere ca ma va ajuta sa-l educ, nu va darama in week-end ce construiesc eu cu truda.
Se pare ca a inteles, ii mai scapa cate o faza (deh, obisnuinta), dar acum am observat ca atunci cand Dennis merge direct la el sa ceara i-l trimite la mine...Deci, se poate!

filofteia spune:

Si eu sunt de acord cu Fania...
In opinia mea pentru asta sunt bunicii sa-i rasfete pe nepoti. Se creaza astfel o relatie super intre ei. Daca voi aveti o atitudine corespunzatoare, "coarnele" vor iesi numai in prezenta bunicilor.
Cand Adi ne-a spus "Dar buni ma lasa" i-am raspuns ca poate ca-l lasa buni, dar noi nu suntem de acord si am incheiat discutia. Este aceeasi atitudine cu cea in fata argumentului " Dar cutare copil are voie, eu de ce nu am...".
In ce priveste dansul, pe care crezi ca-l face orice copil normal... Adi are 6 ani si 4 luni si i se pare greu la dans. Oricum am "sarit" majoritatea orelor de dans, iar la anul vom renunta, pentru ca nu-i place, dar cursul este platit si am spus sa nu pierdem chiar de tot banii, asta de comun acord cu copilul, pentru ca la varsta asta negociezi altfel.
Dar tot din exemplul propriu, vara trecuta (deci 5 ani jumatate) l-am dus la inot. Dupa a cincea sedinta nu a mai fost chip sa mearga. Nu am insistat si nici nu am dat vina pe nimeni... Acum cere iar sa mearga, dar vom vedea mai la vara.
Si toate astea in conditiile in care canto face de la 4 ani si n-am avut probleme.
Deci sunt acitivitati pe care copii nu le plac.
Oricum fetita ta este prea mica si nu este bine sa o fortezi si sa o santajezi sentimental (pentru ca asta ati facut spunand ca n-o mai vede asa des pe bunica), nu castgati nimic.