Tradatori sau tradati?
"Suntem in Saptamana Mare a anului 2007 si ne pregatim de sarbatoarea Pastelui. Religiosi cum suntem noi romanii ne pregatim cu seriozitate de aceasta sarbatoare: ne ingrijim de miel, prajituri, oua, vin si tuica si avem mare grija sa nu lipseasca nimic, pentru-ca lipsa unui articol de pe lista ar fi echivalent cu ratarea sarbatorii. Echivalent cu dezastrul. Dar nu despre mancare si bautura vreau sa vorbesc azi si nici despre ce intelegem noi prin sarbatoare desi, cu siguranta, nu ar strica sa ne oprim asupra acestor aspecte, deloc lipsite de importanta in relatia noastra cu Dumnezeu. Ma intreb cum il vede Dumnezeu pe un crestin care o vreme se infraneaza (tine un post) pentru-ca dupa ce postul trece, crestinul sa "recupereze" tot ce a "pierdut" in timpul postului, dand la o parte orice obstacol in implinirea poftelor lui, de orice fel? Probabil stiti ca denumirea de carnaval vine de la dialectul milanez "carne vale" care se traduce literal prin "adio carne" si ca aceste manifestatii au loc inainte de o perioada de post. Cu alte cuvinte sa ne destrabalam cat putem pentru-ca apoi intram in post si devenim sfintii lui Dumnezeu. Cata ipocrizie! La ce folos postul daca numaram zilele, orele, minutele, secundele cate au mai ramas si stam ca un alergator la linia de start aruncandu-ne flamanzi in implinirea tuturor poftelor trupesti, fara limite, fara restrictii, fara remuscari? Dupa post sau inainte de el.
Dar, asa cum am spus, nu despre asta vreau sa vorbesc azi ci despre un alt subiect, comun noua tuturor si de care ne aducem mai bine aminte in Saptamana Mare: tradarea.
Iuda Iscarioteanul este din nou cap de afis. Stradania unora de a-l face sa para altceva decat a fost, ma gandesc la aparitii gen "Evanghelia dupa Iuda" si altele de felul acesta, nu cred ca a facut totusi sa-l percepem altfel decat un tradator. Omul care L-a tradat pe Dumnezeu. De la el incoace au trecut aproape 2000 de an. Cand vorbim despre tradare, Iuda este exemplul cere ne vine intai in minte. Dar de 2000 de ani au fost multi tradatori langa noi, printre noi, indraznesc sa spun, chiar mai ticalosi decat Iuda. De ce spun asta? Pentru ca in cazul lui Iuda as putea gasi cateva scuze pentru gestul lui, scuze care totusi nu il fac mai putin vinovat. Mantuitorul Insusi a spus ca "Fiul Omului se duce dupa cum este scris. Dar vai de omul acela prin care este vandut Fiul Omului". Care ar fi scuzele lui Iuda? Iuda l-a vazut pe Domnul Isus Hristos ca pe un eliberator de sub ocupatia romana insa lipsa Lui de preocupare in acest sens l-a dezamagit pe Iuda, conducandu-l la actul tradarii. O alta scuza ar fi aceea ca Iuda a incercat prin vanzare sa Il provoace pe Domnul Isus Hristos la actiune. Probabil se gandea Iuda ca atunci cand va fi prins Isus va iesi din starea Lui de inactivitate si apatie fata de regimul roman, se va supara si va ridica poporul la lupta. Nu cred ca 30 de arginti au fost motivul vanzarii. Nu era o suma mare care sa-l fi facut fericit pe Iuda. Si a mai avut Iuda ceva frumos, ce nu au multi tradatori: momentul regretului. I-a parut rau. Ce pacat ca nu s-a dus cu parerea de rau inaintea lui Isus ci s-a dus in fata celor ce erau mai talhari ca el. Isus l-ar fi iertat. Pe ceilalti ii durea in cot de Iuda. Gandindu-ma la toate acestea descopar de fapt la Iuda niste calitati pe care nu le-au avut alti tradatori ai lumii. De fapt tradarea este una dintre apucaturile foarte comune speciei omenesti. Tradarea s-a practicat si se practica la scara larga si chiar daca este infierata in mod oficial si ne revoltam gandindu-ne la cei ce o folosesc mai des sau mai rar, in particular o practicam cu totii si uneori suntem chiar entuziasmati de actele de tradare care dovedesc un anumit rafinament. De ce tradam? Ca sa ne atingem scopurile. Ca sa ne fie noua mai cald, mai bine, mai comod, mai plina burta, mai mare poza in ziare, mai alba si mai mare crucea de pe mormant. Imi aduc aminte de o imagine din filmul "Inima neinfricata" al regizorului Mel Gibson. Cand eroul filmului, scotianul fara nici un fel de titlu William Wallace, hotaraste sa lupte impotriva ocupantilor englezi, o vreme are parte de mari succese. Insa el intelege ca lupta trebuie sa o duca alaturi de nobilii scotieni pe care ii cheama sa i sa alature in lupta decisiva ce urma sa aiba loc. Acesti nobili au fost pana atunci supusi regelui englez, platind bir, bir pe care desigur il incasau de la oamenii simpli si necajiti. Ei ii promit sprijin lui Wallace si se angajeaza ca vor fi pe campul de batalie in ziua luptei, impreuna cu oamenii lor. Dar ce nu stie Wallace a fost ca intre timp ei s-au lasat cumparati de regele Angliei care le-a promis in schimbul tradarii lor mai multe domenii peste care sa stapaneasca. Asa ca in ziua luptei ei au venit cu armatele pe care le conduceau dar cand a fost nevoie sa intre in lupta i-au intors spatele lui Wallace si au plecat. Wallace era liber sa lupte pentru-ca pe el nu il interesau banii ci binele semenilor lui. Nobilii scotieni aveau domenii pe care le puteau pierde in cazul in care englezii ar fi castigat. Tradarea avea un rost, o justificare, un pret. Nu erau doar 30 de arginti ci mult mai mult, interese mai mari. Si daca unele sentimente ii indemnau spre a-l sprijini pe Wallace, inima lor era prea mult legata de bani si in final acest aspect a contat. Am luat un exemplu din trecut dar si istoria mai recenta este plina de asemenea imagini, chiar istoria ultimelor zile. Se pare ca primul tradator a fost Satan, Lucifer, ingerul stralucitor care a dorit sa ia locul lui Dumnezeu. A avut si el un interes, desi ne vine greu sa intelegem bine gestul lui. Apoi Adam a tradat si el, inselat fiind de Eva, sau de sarpe... Cain si-a omorat propriul frate si de asemenea nu prea intelegem de ce s-a suparat atat de tare, care era interesul acela atat de important? Vedem ca tradarea era chiar in sangele primilor oameni. De-a lungul istoriei numarul tradatorilor s-a inmultit peste masura si daca ne intoarcem la Iuda, doar el l-a tradat pe Isus? Nu a tradat intreg poporul care striga: "La moarte cu El?" Avea interes Iuda sa tradeze? Am vorbit despre asta. Avea insa interes poporul sa tradeze? Doar Il vazusera pe Isus, cunoscusera dragostea Lui, puterea Lui. Stiau ca nu este un pericol. In cel mai rau caz ar fi fost unul care statea deoparte, nu se amesteca in treburile altora. Dar tocmai aceasta a fost problema lui Isus: a inceput sa se amestece in treburile altora. Ale cui? Ale mai marilor vremii. Marii preoti si interesele lor. A inceput sa dea pe fata nelegiuirea, hotia, minciuna, falsitatea, mandria, aroganta. Pana la 30 de ani Isus a fost un bun evreu. Cand insa a inceput sa vorbeasca despre adevar, dreptate, mila, facere de bine, etc, a devenit un instigator. Mintea Isus? Nu. S-a schimbat Isus? Nu. Doar a inceput sa ia atitudine. Cand cei care pana atunci erau obisnuiti cu plecaciuni din partea poporului erau acum etichetati de El ca "morminte varuite" s-a dezlantuit atacul. Mai incet, mai subtil la inceput dar tot mai concentrat apoi, fara scrupule in final. Evanghelistul Matei scrie despre aceasta in Matei 26:59: "Preotii cei mai de seama, batranii si tot Soborul cautau vreo marturie mincinoasa impotriva lui Isus, ca sa-L poata omora." Va vine sa credeti ca preotii si batranii pot cauta "marturie mincinoasa", ca nu-i intereseaza adevarul ci doar interesele lor? Probabil nu v-ati gandit niciodata cat de tare doare sa ii iei cuiva plecaciunile pe care cei multi le faceau in fata lor. Nu ati fost in situatia aceasta dar marii preoti si batranii atunci erau. Chiar Domnul Isus a spus-o, ca le place sa le faca oamenii plecaciuni in locurile publice. Este un fel de a-ti hrani orgoliul. Cat de putini dar sa fie ceva inchinatori, macar doi trei in familie, macar 100 in biserica, macar 22000 in cult, ce bine de cateva zeci de mioane, macar un judet daca nu intrega tara. Poporul incepea sa se inchine inaintea Celui ce era vrednic de asta, Isus, si marii preoti au intrat in alerta de gradul 0. Nu de Dumnezeu le pasa lor ci de interesele lor pamantesti. Ce mai conta o marturie mincinoasa? Scopul scuza mijloacele. Sistemul trebuia sa functioneze. I-au gasit chiar legitimitate divina desi Dumnezeu nu avea nimic de-a face cu toate murdariile lor. Sistemul trebuia sa functioneze. Lumea are felul ei de a fi, mersul ei. Nu Dumnezeu a hotarat acest sistem, nici macar cel religios in forma in care este, dar cei ce il conduc isi gasesc justificari apeland la Dumnezeu. Cei din fruntea unei tari isi gasesc justificari de tot felul pentru a tine cat mai mult mana pe fraiele puterii. Cativa trag sforile si pana nu incurci planurile lor esti bun. Cand insa vrei sa schimbi ceva, sa dai raul la o parte, devii inamic, dusman de moarte, nebun, fanatic, bolnav. Adevarul ii elibereaza pe oameni, minciuna ii tine legati. De aceea adevarul este periculos intr-o lume a minciunii, dominata de minciuna si interese. De aceea a trebuit sa moara Isus, Adevarul. Cum putea fi El de acord cu sistemele sataniste care nu urmaresc interesele lui Dumnezeu? Si daca El nu s-a implicat in politica sau economie este pentru-ca a stiut ca nu aici sunt cele mai mari probleme. El a avut de-a face cu si a criticat sistemele religioase pentru ca de aici porneste totul. Cand relatia oamenilor cu Dumnezeu este buna atunci politica si economia ajung pe fagasul cel bun pentru ca sunt in mana unor oameni care se tem de Dumnezeu. Daca nu, acestea, chiar daca odata au fost pe o directie buna, prin indepartarea oamenilor de Dumnezeu se degradeaza. Sistemele corupte ajung sa slujeasca nu celor multi ci intereselor unor persoane sau clanuri puse pe capatuiala pe seama nevoiasilor. Cand Isus a inceput sa critice, sa dea la iveala lucrurile murdare, au inceput problemele pentru El. Nu i-au lasat mult timp la dispozitie marii preoti. Doar vreo trei ani. Trebuia actionat repede. Dar cu tact. Cei multi trebuiau tinuti in continuare in intuneric. Ei sunt baza binelui celor putini. Si trebuia sa creada chiar ei ca Isus merita sa fie omorat. Marsavia a fost pasata pe umerii lor. Aparatul de propaganda functiona si atunci. Si daca Pilat s-ar fi impotrivit (puterea politica) trebuia fortat si el sa se alinieze. Si asta se poate prin strigatul celor multi. Vox populi. De dragul linistii si a scaunului de conducator trebuia sacrificat Isus. Cata putere are sistemul religios! Cum influenteaza si pe cei multi si fara minte dar si pe cei mari, cu interese.
Doar Iuda a tradat, sau mai mult ca el, marii preoti? Problemele tale pot aparea cand te ridici importiva minciunii, hotiei, coruptiei, fatarniciei. Dar poti tacea? Putea Isus sa taca? Depinde de interes si de ce sange curge prin vinele tale. Daca este contaminat de pacat vei tacea si vei spune ca si romanul: "Mai rau sa nu fie". Dar daca prin venele tale curge sange divin, curatat de Isus Hristos, vei face ce a facut El. Depinde de interes si de stapan. Tu ai un interes sa taci sau sa vorbesti. Isus avea si El un interes numai ca nu se potrivea deloc cu interesele celor mari ai vremii Lui. Interesul lui Isus era ca Imparatia lui Dumnezeu sa vina pe pamant. Nu intr-o forma vizibila, printr-o stapanire umana ci in fiecare inima a celor ce cred. Interesul Lui era mantuirea celor multi care doreau sa intre in cer dar care erau tinuti departe de acest loc chiar de catre cei ce ar fi trebuit sa ii conduca acolo. Interesul Lui era mangaierea celor necajiti care ar fi trebuit sa fie mangaiati de catre cei ce nu le dadeau decat vorbe, minciuni si sperante inselatoare: ca maine va fi mai bine. Interesul Lui era binele tuturor, binele suprem al omenirii. Cat de diferit de interesele celorlalti! A celor ce ar fi trebuit sa ii dea o mana de a jutor lui Isus dar care se impotriveau cu toata puterea demersului Lui. Inaintea lui Cezar si a oamnenilor lui care "nu au gasit nici o vina in omul acesta", pe primul loc in lupta impotriva lui Dummnezeu se situau cei ce pretindeau ca implinesc planul lui Dumnezeu pe pamant. Tare as vrea sa va spun ca astazi lucrurile s-au schimbat. Intresul lui Isus era interesul nostru. Al celor multi. De aceea a fost tradat si omorat.
(…)Dar sa ne oprim o clipa si sa privim la noi. Ni se propune un targ. In fiecare zi. Sa tradam. Si sunt ceva interese in joc. Promisiunea este ca ne va fi mai bine. Vom manca mai mult, vom bea mai mult, ne vom desfrana mai mult, vom avea concedii mai frumoase, in locuri mai exotice, poza noastra va apare mai mare in ziar, casa mai cu piscina, automobilul cu mai multi cai putere iar vecinul ne va privi cu mai multa invidie. Tentant, nu-i asa? Ce ni se cere? Sa implantam un cutit in spatele lui Isus. Sau macar sa-L scuipam cand trece cu crucea in spate purtand pe ea povara lumii intregi. Eventual sa-I mai batem din cand in cand cate un cui in maini sau picioare sorbind din cupa pacatului pe care Satan o ofera lumii intregi ranjind. Sau macar sa nu-L bagam in seama, sa nu luam aminte la ceea ce ne-a spus, sa radem de invataturile Lui ca si de invataturile unui nebun, sa trecem nepasatori pe langa mana pe care El ne-o intinde, dorind sa ne ajute. Nu avem decat doua alternative: tradatori sau tradati. Ori Il tradam pe Isus si ne alaturam celor multi si galagiosi, pentru un interes trecator, ori vom fi tradati deoarece L-am ales pe El si dorim sa fim ca El. Spunand adevarul si traind adevarul. Suntem in Saptamana Mare. Hristos este batjocorit si umilit. Dar nu mai e mult pana la ziua invierii. Cand Il vezi batjocorit s-ar putea sa gandesti sa treci de partea dusmanilor Lui, care par a fi mai tari. Dar opreste-te si nu da curs acestui gand. Nu mai este mult pana la inviere si atunci totul se va schimba. Te vei bucura ca ai spus nu compromisului, pacatului, ofertei lui Satan si ai ales sa fii de partea lui Hristos. Si nu L-ai tradat pe Cel Sfant.
Nu mai este mult, ai rabdare, HRISTOS A INVIAT! "
Alexandru, tati de copil perfect
______________________
Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...
Raspunsuri
marcellinna spune:
Adevarat a inviat!!!!
Traieste in sufletele noastre, a acelor ce punandu-ne mana pe inima ne facem un proces de constiinta si ne simtim deopotriva tradatori si tradati.
Eu una ma simt deopotriva tradatoare si tradata; tradatoare pt ca pacate am garla si tradata pt ca legea bisericii mele nu-mi premite sa fac comuniunea (nu-mi permite iertarea pacatelor), n-am sa mai pot niciodata sa fiu de exemplu nasa la nunta surorii mele si n-am sa pot nici sa-i botez copilul chiar daca ea si eu ne dorim asta din suflet.
Unii ca mine iau ostia pe ascuns chiar daca sunt vinovati ca si mine, de acelasi pacat.
As putea sa fac acelasi lucru dar m-as simti mai murdara decat inainte, m-as face vinovata de un pacat si mai mare.
Nu pot sa fac asta, nu pot sa-i fac asta lui Isus, desi in dialogurile mele cu El simt ca ma asculta si cred ca oarecand ma va ierta.
Nu mai intru la slujba in biserica de-atunci, de-atunci de cand am facut acel pacat,decat daca biserica e goala.
Nu sunt o extraordinar de mare practicanta a religiei mele,dar am un dialog special cu Dumnezeu si Fiul Lui.Stiu ca sunt acolo undeva si ma asculta,cateodata ma cearta si-mi arata asta prin consecintele faptelor mele, la fel cum stiu ca ma asculta si atunci cand am mare nevoie de ei si totul merge spre bine.
Sunt o tradatoare pt ca am pacate si le stiu pe toate, unele le-am facut chiar cu buna stiinta.
Ma doare ca nu pot sa fiu iertata dupa canoanele religiei care se apropie oarecum de sufletul meu.
Ma doare ca pana si criminalii cei mi sangerosi sunt iertati si eu nu, pacatoasa care a divortat chiar daca fara vina.
Pt mine e bine asa, pot sa suport durerea asta (poate si pt asta sunt o tradatoare) si ma bucur ca Isus n-a murit in sufletul meu.
Iti multumesc Alex pt ceea ce-ai scris, nici nu sti cat de mult m-a linistit sa citesc comentariul pe care l-ai facut.
myrrha spune:
Marcellina,
daca nu te recasatoresti poti primi ostia, divortul nu e pacat de moarte. Si nu, nu face greseala de a te impartasi fara dezlegare. Dumnezeu vede de sus tot ce e in sufletul tau.
mami de Agatha (21.08.06)
marcellinna spune:
Am fost botezata intr-o biserica ortodoxa si-am ales hai sa-i zic cand am fost mai matura o alta religie.
am fost bineprimita in randul lor, am avut sansa sa intalnesc preoti deosebiti.Vorbesc despre religia romano-catolica.Asta se intampla in tara,cand inca eram casatorita.
Apoi s-a intamplat ca am divortat si nici atunci in un moment nu m-am simtit stanjenita sa intru in biserica,preotii au inteles problema mea si n-am avut niciun fel de restrictie de la ostie sau alte comportamente din partea lor care sa ma faca sa ma indepartez de biserica.
Repet asta s-a intamplat in tara.
La vreo doi ani dupa am venit aici si s-a intamplat acea ruptura care m-a facut sa ma indepartez de preoti si sa nu mai am incredere in ei.
Nu am experimentat pe pielea mea si nici nu am de gand sa o fac,dar am auzit si mi s-a si confirmat de catre catolici practicanti de aici ca ostia nu se da daca preotul stie ca esti divortat.
S-a ajuns pana intr-acolo incat unei femei ce i-a murit fiul i-a fost refuzata ostia in timpul slujbei de inmormantare pe motiv ca era separata de sot si urma sa divorteze.
Am simtit o lehamite de nedescris la auzul acestei intamplari (va asigur ca e adevarata, cazul a fost mediatizat).Imi pot doar inchipui durerea acelei femei care pe langa ca si-a pierdut fiul, a fost "renegata" in fata multimii prezente la inmormantare.
N-am fost la acea inmormantare dar la auzul stirii m-am simtit si eu renegata la randul meu.
Apoi am mai auzit despre un baiat caruia i-a fost refuzata ostia pe motiv ca preotul ar fi observat o anumita debilitate mintala si a spus ca nu-i da ostia pt ca acel baiat nu intelege semnificatia gestului comuniunii.
Sigur ca acestea sunt doar cateva din exemplele pe care le dau dar mai sunt destule.
Ziceai ca ostia se da daca nu te recasatoresti.Am zis ca sunt o pacatoasa, unul din pacatele mele in ceea ce priveste religia(de orice fel) e ca sunt concubina in momentul de fata si oricum urmeaza sa ma recasatoresc.Asa ca...ma simt de parca biserica m-ar fi renegat.
Poate o sa intelegeti acum de ce m-a uns la suflet ceea ce a scris Alex.
crinuta spune:
Draga Marcellina, te imbratisez cu drag si am sa iti scriu pe PM ca sa intelegi ce se intampla.
Sunt alaturi de tine si nu uita ca Isus vede cat il iubesti. Ce ai in inima conteaza cel mai mult. Restul iti explic in PM.
Si eu am fost botezata in Biserica Ortodoxa, si ca si tine, am decis sa devin romano catolica ( impreuna cu parintii mei), si nu voi regreta niciodata.
Cristos a inviat!
Crinuta si Rayan
Fara Dumnezeu nimic nu e.
http://www.jnsr.be/ro.htm
DARAEL spune:
Interesant este ca Iisus nu l-a considerat niciodata tradator pe Iuda.... si l-a iertat. Aaaaa, Iuda nu a reusit el sa se ierte pentru ce a facut ? Asta e alta poveste, iar sfarsitul ei il stim toti.
Intrebare intrebatoare: daca nu judecam pe nimeni (nu judeca ca sa nu fii judecat) si daca ii Iubim pe toti (porunca noua va dau voua: Iubiti-va unii pe altii asa cum v-am iubit Eu), cum putem spune despre noi sau despre semenul nostru ca este tradator sau nu ?
Hristos a Inviat !
DARAEL
Fericit Non-Stop
www.geocities.com/dara2el/" target="_blank">27 grame de Sanatate pura
DARAEL spune:
quote:
Originally posted by marcellinna
Adevarat a inviat!!!!
Sunt o tradatoare pt ca am pacate si le stiu pe toate, unele le-am facut chiar cu buna stiinta.
Ma doare ca nu pot sa fiu iertata dupa canoanele religiei care se apropie oarecum de sufletul meu.
Ma doare ca pana si criminalii cei mi sangerosi sunt iertati si eu nu, pacatoasa care a divortat chiar daca fara vina.
Adevarat, Adevarat iti spun: Tatal te-a Iertat pentru TOT ! Si te Iubeste cu Adevarat, cu sau fara ostie.....
Acum, e timpul ca si TU sa Te Ierti si sa Te Iubesti. Sa Zambesti Cerului si Pamantului, Tie sa iti Zambesti, sa Deschizi Bratele, Inima si Sufletul si sa te Bucuri de Fiecare Zi: Iisus e Viu si a biruit lumea...... in ciuda preotilor de ieri sau de azi.....
Eu ostie nu am cum sa iti dau, dar iti Daruiesc o Imbratisare a Sufletului meu - e putin ce pot sa iti Daruiesc, dar am sa pun alaturi o floare ....
Hristos a Inviat !
DARAEL
Fericit Non-Stop
www.geocities.com/dara2el/" target="_blank">27 grame de Sanatate pura
marcellinna spune:
Am fost invatata sa ma iert .In fine e o poveste lunga.
Va multumesc mult de tot la toate.
Promit sa revin la tema propusa de Alex mai incolo.
Alex2 spune:
Marcellinna, am sa incerc pe scurt sa-ti prezint doar pozitia Bibliei fata de divort, in primul rand ptr ca ptr mine este mai mult decat suficient ce spune Biblia, fata de oricare biserica, si apoi ptr ca, facand parte din biserici diferite (eu deocamdata nu sunt nici macar membru cu "acte in regula" in Biserica pe care o frecventez si al carui membru eram inainte de divort)-nu cunosc foarte bine pozitia Biserici din care faci tu parte. Dar cred ca mai important decat orice ramane Cuvantul Lui Dumnezeu, mai important decat legile si standardele stabilite de oameni.
La iudei, barbatului ii era permis sa isi alunge sotia ptr cea mai neinsemnata ofensa, dupa care femeia era libera sa se marite din nou. Aceasta practica a dus la multa nenorocire si pacat. In Predica de pe Munte, Domnul Hristos a declarat cu claritate ca legatura casatoriei nu poate fi desfacuta decat in caz de necredinciosie fata de juramantul casatoriei. "Oricine", a spus El, "isi lasa nevasta numai de pricina de curvie, ii da prilej sa preacurveasca; si cine va lua de nevasta pe cea lasata de barbat, preacurveste".
Cand, dupa aceea, fariseii i-au pus intrebari in legatura cu legitimitatea divortului, Domnul Isus a indreptat atentia ascultatorilor Sai inapoi spre institutia casatoriei, asa cum a fost aceasta la creatiune. "Datorita impietririi inimii voastre", a spus El, "a ingaduit Moise sa va lasati nevestele; dar de la inceput nu a fost asa". Isus a venit in aceasta lume ptr a corecta greseli si ptr a reface in om chipul moral al lui Dumnezeu.
Pe de alta parte...pacatul produce vinovatie. Din perspectiva biblica, vinovatia implica faptul ca acela care savarseste pacat este pasibil de pedeapsa. Si, ptr ca toti suntem pacatosi, intreaga lume este "vinovata inaintea lui Dumnezeu" (Rom 3:19). Adica si eu si tu, ca am acceptat un divort, la fel ca si "criminalii" de care amintesti.
Dar, daca nu este tratata asa cum trebuie, vinovatia distruge facultatile fizice, intelectuale si spirituale. Si, in final, daca nu este rezolvata, ea produce moartea, caci "plata pacatului este moartea" (Rom 5,23). Antidotul vinovatiei este iertarea (Mat 6,12), care are ca rezultat o constiinta curata, linistea si pacea sufleteasca. Pe cei impovarati de pacat si chinuiti de vinovatie, Domnul Hristis ii cheama binevoitor "Veniti la Mine toti cei truditi si impovarati si Eu va voi da odihna" (Mat 11,28).
Si ca o concluzie, ptr ca in limita disponibilitatii tale putem continua discutia, cine trebuie sa te ierte? Oamenii? Caci fata de legile cui am gresit? Iar Dumnezeu l-a dat pe Fiul sau ca sa moara ptr iertarea pacatelor noastre. Pacatele noastre sunt iertate, este suficient sa le constientizam si sa le aducem la picioarele lui Isus. Doar cel rau insista ca odata ce ne sunt iertate pacatele ele sa staruie in constiinta noastra. Nu te lasa prinsa de el. Isus stie situatia ta, stie prin ce ai trecut, si daca pui problemele tale la picioarele lui in rugaciune inima iti va eliberata.
Alexandru, tati de copil perfect
Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...
Alex2 spune:
quote:
Originally posted by DARAEL
Interesant este ca Iisus nu l-a considerat niciodata tradator pe Iuda.... si l-a iertat. Aaaaa, Iuda nu a reusit el sa se ierte pentru ce a facut ? Asta e alta poveste, iar sfarsitul ei il stim toti.
Iuda s-a aruncat la picioarele lui Isus recunoscandu-l ca Fiul Lui Dumnezeu si rugandu-l sa se libereze. Isus n-a reprosat nimic vanzatorului sau. El stia ca Iuda nu se pocaise, marturisirea sa era stoarsa din sufletul sau vinovat de sentimentul ingrozit al condamnarii si al judecatii viitoare, dar el nu simtea o durere profunda si zdrobitoare de inima ptr ca vanduse pe Fiul nevinovat al lui Dumnezeu si ca se lepadase de el. Cu toate acestea Isus nu a rostit nici un cuvant de condamnare, el a privit cu mila la Iuda si a spus "ptr cesul acestea am venit pe lume".
quote:
Originally posted by DARAEL
cum putem spune despre noi sau despre semenul nostru ca este tradator sau nu ?
Dar oare e dreptul nostru sa spunem despre altii? E bine sa stim doar in dreptul nostru de care parte ne aflam.
Alexandru, tati de copil perfect
Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...
DARAEL spune:
quote:
Originally posted by Alex2
Iuda s-a aruncat la picioarele lui Isus recunoscandu-l ca Fiul Lui Dumnezeu.....
Nu vreau sa te supar si nici sa transform acest subiect intr-un alt subiect la zz, dar vreau sa iti spun simplu, de dragul Adevarului, ca Iuda nu s-a aruncat la picioarele lui Iisus cerandu-i sa se elibereze si nici nu se gandea atunci la “sufletul sau vinovat de sentimentul ingrozit al condamnarii si al judecatii viitoare....” chiar daca aceasta imagine este una plina de poezie si romantism.
Inainte de a pleca de la acest subiect vreau sa spun tuturor celor interesati ca astazi Iuda este si el la dreapta Tatalui, loc unde nu cred ca vor ajunge multi din cei care astazi cred ca sunt “buni si drepti si credinciosi" si nici din cei care spun ca se pocaiesc.....
Ciudat, nu ?
Eu va doresc tuturor sa aveti parte de liniste si Pace in Viata voastra.
DARAEL
Fericit Non-Stop
www.geocities.com/dara2el/" target="_blank">27 grame de Sanatate pura