Psihologia copilului (vol 6)

sorana spune:

G_Ioana imi cer scuze dar eu cred ca n-ar fi rau sa faci o data o vizita pe acasa fara sa anunti bona. Sau si mai bine sa rogi o prietena sau o ruda pe care bona n-o cunoaste sa urmareasca bona cand bona este cu copilul in parc de exemplu.
Mie mi-ar fi teama in cazul asta ca nu cumva bona sa bata copilul sau oricum sa se poarte urat cu ea si de aceea copilul sa n-o accepte.
Eu am bona la copil de cand Monica avea 3 luni si nua am avut niciodata probleme dar am vazut in parc bone cu copii si nu mi-ar fi placut deloc sa fie cu copilul meu (de ex. am vazut una care a dat copilului o palma pentru ca acel copil de cca. 1 an jumate cazuse!).
E drept ca mie mi-au tot dat raportul alte mamici din parc zicandu-mi ca am avut noroc, ca bona se poarta foarte frumos cu Monica, ca e tot timpul cu ochii pe ea, ca se vede ca o iubeste, etc.
Oricum reactii fetei tale arata ca nu se intelege cu bona si eu as cauta motivul si cred ca indiferent de motiv as schimba bona!

Sper sa ma insel si sa fie vorba doar de alintare!

Pupici si bafta multa

Sorana si Monica (4 ani)

buli spune:

g ioana, si eu cred ca ceva nu-i in regula cu bona.
ai putea incerca sa inregistrezi ce se intimpla in casa intr-o zi. e f simplu, cu un mp3 player, de ex.
il plasezi undeva intr-o camera unde stau ele mai mult, e mic, nu se vede si auzi tot.

Eliuta spune:

Buna,fetelor! Am mare nevoie de un sfat si daca Principesa e prin zona o rog sa-mi raspunda fiindca nu stiu ce sa mai fac.
Mamaruta mea are 2ani si de 2 saptamani ne chinuim cu acomodarea la camin. Nu mai plange dupa mine e tare fericita ca merge la copii dar dupa vreo jumatate de ora incepe plansul. Si o tine toata ziua!!I-am tot explicat ca mami merge la serviciu si vine inapoi dar cred ca nu intelege sau nu stiu ce sa zic. M-au sunat de la camin sa ma duc sa o iau fiindca nu pot dormi ceilalti de ea. Nu stiu ce sa mai fac!Cam toti plang cand sunt lasati acolo da ea plange TOT TIMPUL. nu vrea sa doarma, nu vrea sa se joace (si e chiar foarte sociabila si ii plac copiii)plimba doamnele la ea din brate in brate. Am incercat sa o las doar pana la pranz si a luat-o apoi prietena mea cu care se intelege perfect dar ori sta o ora ori sta toata ziua tot intr-un plans o tine.
Mi-au zis ca e prea mica si sa o mai tin acasa da'de unde stiu ca dupa vreo 3 luni nu o luam de la capat tot fara rezultat? Educatoarea, care are vreo 40 de ani a zis ca inca asa ceva n-a mai inatlnit si nu intelege de unde are energie sa tot urle atata. Offf,offf, nici macar dependenta de mine nu pot sa zic ca e fiindca sta cu placere cu fratii, cumnatele, bunicii etc.
Ce ma fac? Numai sa nu-mi spuneti sa stau cu ea acasa ca mi-au ajuns 2 ani!!

Principesa spune:

Ce parere ai de varianta de a sta tu cu ea cateva zile la camin pentru a-i facilita tranzitia si pt a vedea daca totul pare in regula pe acolo?


Nu este niciodata prea tarziu sa ai o copilarie fericita

Eliuta spune:

Sa stii Principesa ca la asta m-am gandit si eu. Sa-mi iau o saptamana de concediu si sa vad care-i problema, apoi daca nu se linisteste, asta e, mai incercam la primavara. Dar ma gandesc,oare o fi bine? Mi-e teama ca in prezenta mea toate-s bune si frumoase apoi cand ramane singura o luam de la capat.
Chiar nu stiu, 'oi vedea.
Multumesc de sugestie oricum!

ruscus spune:

am si eu nevoie de un sfat, pe fetita mea dara 2 ani luna asta, de cand o duc la cresa (2 saptamani) imi face niste crize de nu o recunosc, orice lucru e al ei nu mai imparte nimic cu fratele ei(4ani jumate), chiar si in parc nu il lasa sa se dea pe acelasi topogan...
daca nu ii dau ceva una doua plange, si uneori cand vrea un lucru nu il cere frumos ca si pana acum ci imi spune plangand,si mai grav incepe sa dea in fratele ei , nu mai stiu cum sa ii impac
va rog un sfat daca se poate

multumesc frumos
numai bine

"viata este un dar pe care il meritam numai atunci cand il daruim."
"daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." R. TAGORE
florina, mamica lui thierry si dara

Principesa spune:

Ruscus, cand copii se intalnesc cu solicitari noi, uneori revin la un nivel de functionare anterior, regreseaza, pana isi gasesc resursele de a face fata.
In raport cu crizele ei iti sugerez sa fii ferma, dar in rest e bine sa fii cat mai intelegatoare, calda si suportiva si sa verbalizezi tu eventual ce nu poate ea. De genul "draga mea, inteleg ca esti furioasa/speriata/trista pt ca a trebuit sa te ducem la cresa. Si mie imi pare rau dar este cea mai buna optiune pentru tine si vom incerca sa ne descurcam cat mai bine"etc...


Nu este niciodata prea tarziu sa ai o copilarie fericita

ruscus spune:

multumesc mult pt sfat, am citit si din urma, sunt multe situati in care ne regasim si noi si vreau sa multumesc din suflet tuturor "pshiologilor de serviciu" ne sunteti de un real folos
intradevar parinti nu ne nastem, devenim...
noi suntem in plina crestere
numai bine tuturor

"viata este un dar pe care il meritam numai atunci cand il daruim."
"daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta, lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele." R. TAGORE
florina, mamica lui thierry si dara

kodrutza spune:

Buna Carmen
Sunt mama unei fetite de 6 ani si 6 luni...noi veniti in Canada(4 luni).
Am inceput scoala...clasa 1...rezultatele scolare sunt foarte bune insa avem si noi o problema....singuratatea.
In clasa fetitei mele sunt mai multi copii ce vorbesc spaniola...ei s-au imprietenit iar ea e singura neputind comunica in nici un fel.
Imi fac griji deoarece trebuie sa-i fie foarte greu...ca dupa 3 ani de gradinita in tara in care excelam la citit,matematica...acum sa se lase tacerea.
Au fost si citeva intimplari nefericite care au dat ocazia sa se rida de ea...
Fetita nu se plinge ...insa pe mine ma doare sufletul inchipuindu-mi-o prin pauze singura si trista si sa nu pot face nimic.
Ea doar imi raspunde la insistentele mele...cum a fost la scoala/foarte frumos...cu cine te-ai jucat in pauze?/cu nimeni.
Este cazul sa ma ingrijorez?ar putea declansa aceasta situatie o trauma ?
Iti multumesc...
Kodrutza

camiluta spune: