Cum sa-l determin sa se hotarasca?

Clover spune:

Nu am citit raspunsurile, asa ca s-ar putea sa repet.

Hotararea de insuratoare nu are decat sa o ia singur. Eu nu cred ca in domeniul asta un sut in fund e un pas inainte. Daca e printre cei care s-ar casatori, dar nu vrea sa aibe el initiativa nu ai alta solutie decat sa il ceri tu.

Daca tii la maritis nu ai alta solutie decat sa ii spui ca a trecut anul de proba si ca daca nu are ceva concret te intorci la ai tai. Faptul ca stai fara sa zici nimic e o confirmare a faptului ca esti de acord cu situatia existenta.

Cat despre romantism...daca el nu e romantic ce pot zice? ghinion si ia-l ca atare.

Keep the promises you make to yourself.

Miramar spune:

Ramona - eu zic sa lasi ideile preconcepute de o parte. Iar daca vrei romantism creeaza atmosfera si cere-l tu de barbat. Va fi la fel de romantic ca si invers. Fii serioasa si hotarata, si aspteapta-te la orice.

Asta e sfatul meu - eu iti inteleg dorinta da a te casatori si de a te vedea mireasa si mi se parae normala. Ce nu inteleg este de ce te cramponezi de niste idei desuete!?

diana21 spune:

Nici eu n-am citit toate raspunsurile, dar mi-a venit o idee. Cumpara revista Mireasa si las-o la vedere. Sigur isi va da seama, iar tu poti spune ca ai cumparat-o sa vezi ce sa mai poarta anul asta, ca ai o prietena care se marita si vrea niste idei de rochie, etc. gasesti tu ceva rezonabil.

Cel mai bine ar fi sa il abordezi direct. Si eu l-am cerut pe al meu, si nu cred ca sunt proasta sau urata, din contra...
Daca nu ai curaj, scrie-i. Succes! Sa ne tii la curent!


Ianca Printesica si Super Mamica

Ianca Nasturica
Poze mai vechi


www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=78981" target="_blank">Povestea Burticii

Dialoguri strumfesti

Miramar spune:

Diana - este adevarat ca in viata sunt multe lucruri mult mai importante decat sa fii mireasa si este adevarat ca te chinuiesti luni de zile cu stresul si pregatirile ca totul sa se topeasca intr-o sg. zi. Si totusi daca ar fi sa dau timpul inapoi nu cred ca mi-as dori sa fie altfel chiar cu tot stresul si pregatirile. De altfel ai spus chiar tu "senzatia aia in rochia alba de mireasa, care e unica" iti va ramane vesnic!

Asta nu inseamna ca nu raman la parerea mea - fii tu romantica si cere-l tu de barbat si fiti fericiti impreuna! Veti ramane amandoi cu o amintire inedita si mult mai de apreciat decat banalul romantism masculin in genunchi in fata ta. Iar daca nu va fi sa fie, iti asumi raspunsul negativ si mergi inainte, in loc sa pierzi vremea in continuare!

Cu bine si succes!

PS: - si nu mi se pare ca la 29 de ani si cu 6 ani de relatie in spate, din care unul trait impreuna se grabeste, de ce-ar mai astepta? Relatia lor stagneaza momentan - ea trebuie dusa la umratorul nivel altfel va incepe sa coboare pe panta cealalta

nume spune:

Ramona, ce ti-a scris Miss Parker e absolut corect. Nu exista barbat indragostit nepregatit. Se poate sa fie timid, sa nu stie cum sa puna problema, sa fie covarsit, buimac si el de importanta cererii si revelatia faptului ca a gasit ``femeia vietii lui``, dar nu nepregatit.

Cred ca nu are nici o importanta deosebita cererea in sine, felul in care se pecetluieste hotararea, romantismul exprimarii sau festivitatea care o marcheaza. Nici nunta nu e asa de importanta ca nu da nici un indiciu despre cum urmeaza sa fie cei 4-15-50 de ani in comun. Gandeste-te putin... cate nunti ``memorabile`` dureaza... :)

Important pt. tine e sa AI CERTITUDINEA, sa SIMTI ca el te considera idealul lui feminin, ca te admira si respecta, ca e inevitabila casatoria pt ca si tu-l consideri la fel. Festivitatea ASTA trebuie sa fie in sufletul tau; ASTA o vrei. Ori tu nu simti astfel, de unde si indoielile tale(nu ale lui).

La 29 de ani ai toate sansele sa intalnesti barbatul care sa-ti ofere toate astea. 6 ani nu inseamna ca ai pierdut timpul; uite te-ai maturizat afectiv...stii ce vrei si cum sa iubesti... E chiar varsta potrivita sa-ti gasesti perechea. Parerea mea total obiectiva e ca ar fi si pacat sa va luati, cand de fapt ai putea sa fii obiectul unei astfel de ``betii afective``si a certitudinii care decurge din ea... Asta ar fi prima alegere a mea...

A doua posibilitate ar fi sa deschizi discutia, sa-l intrebi ce planuri de viitor are, asa... orice si de toate; aspiratii profesionale sau de alt fel. Daca nici nu pomeneste de casatorie nu-l intreba, fa-ti bagajele si muta-te fara nici un scandal pt ca pierzi timp pretios...sa fii indragostita si fericita... urmatorul tau iubit, care ar putea sa fie sotul tau, asteapta sa te hotarasti; da-i o sansa(ca in bancul cu Scotianul care-i cerea lui dumnezeu un castig la loz in plic). Daca pomeneste un moment dat de casatorie ( si asta te-ar dezamagi; ca nu e primul sau plan de viitor - fie vorba intre noi - ), intervino in punctul respectiv si dezvolta ideea...

parerea mea...
nume

nume spune:

Ramona, inca ceva; gandeste-te daca in relatia asta tu esti cea frustrata: nemultumita ca nu te cere, ca se eschiveaza cand prietenii intreba daca va casatoriti - asta e dovada de lipsa de consideratie si diplomatie din partea lui -, ca ``toate la timpul lor`` nedefinit etc.

Daca tu esti cea nemultumita mingea e la tine in teren. Tu trebuie sa-ti restabilesti starea de bine, respectul de sine samd. Nu incerca sa faci din asta problema lui pt. ca tu vrei romantism(de care el nu dispune sau nu pe cat ai vrea). El nu are aceste probleme, situatia pt el probabil ar fi ok daca n-ai crea tensiuni privind in vitrine la inele.

Pt binele tau ia-ti inima in dinti si transeaza problema.
nume

violeta69 spune:

hai sa-ti spun si povestea mea....
cand l-am intalnit pe sotul meu(fost si actual) aveam 20 de ani...ah,ce varsta!
eram in primul an de facultate,eram dupa moartea tatalui meu si dupa despartirea de prima mea iubire...
eram deprimata,aveam senzatia ca viata mea e groaznica...
si pt asta nu l-am acceptat atunci...aopi dupa 2 ani ne-am imprietenit,am inceput sa iesim impreuna,am stat impreuna la camin,apoi cand am terminat el cu chirie(fata mine) eu inca la camin ca facem si mastreul...
au trecut asa vreo 6 ani....nici in huta,nici in teleguta...
ne-am mutat impreuna din nou,cu promisiunea ferma din partea lui ca o sa ne casatorim...dar nu a fost asa...
eu nu mi-am dorit decat sa fim "legali" in fata lui Dumnezeu,nu m-a interesat hartia(cum nu ma intereseaza nici acum!)...dar el a inteles cu totul altceva...si atunci cand am divortat mi-a reprosat ca l-am fortat sa se insoare,ca ar fi putut gasi ceva mai bun....ca...
si asta voiam si eu,stabilitate,familie...ma apropiam de 30 de ani,ne cunosteam de 8 ani....si nu intelegeam de ce daca nu ma vrea totusi mai stam imreuna?!
cam asa s-a intamplat...
parerea mea e ca tu ar tb. sa nu-i spui nimic direct,asa cum si faci...dar totusi sa-l faci sa priceapa ce-ti doresti...
e greu cu barbatii astia...le au pe toate pt.ce sa se insoare?!

Tot ce se intampla,se intampla intotdeauna cu un motiv!


*GRUPUL FETELOR FANTASTICE*
---------------------------------------------------
Vio,mamica de viitor "avionar"

Miramar spune:

Diana - asta ma intrebam si eu cand citeam sfaturile in sensul asta.

alesssia spune:

Ramona, decat sa mai stai cinspemii de ani si sa vezi ca de fapt nu ramai impreuna cu el, mai degraba aku...
ori la bal, ori la spital!!!!
parerea mea
a avut o gramada de timp sa se decida...

emilia_m spune:

Sunt perfect de acord cu tine.
Why buy the cow when you can get the milk for free?"
(de ce sa cumper vaca cand poti avea laptele gratis / de ce sa te inhami la o casnicie cand poti avea toate beneficiile fara acte)


Emilia M

Copii sunt mainile cu care ne prindem de rai.