Metoda ABA
Raspunsuri - Pagina 4
doralina spune:
Manualul Aba se descarca astfel
1)Se apasa aici
http://www.savefile.com/projects/1065768
2)In partea dreapta jos intr-un chenar portocaliu apare DOWNLOAD.Se apasa cu incredere
3)Apare din nou in acelasi loc in acelasi chenar.Se apasa din nou
4)apare o alta fereastra, cu albastru si mai subtire Download file nowIar apasam
5)Apare o fereastra cu Open sau Save.Daca vrei sa vezi doar fisierul, apesi Open.Dureaza ceva, si in sfarsit se deschide
6)Apesi Save, apoi ii indici in ce fisier de la tine din calculator sa-l salveze
7)dureaza ceva, astepti ...apoi verifici
Asta a fost prima parte
Partea a doua a manualului Aba aici
http://www.savefile.com/projects/1065829
Se repeta procedura identic
http://www.savefile.com/projects/1071874
work in progress 1-1 -1
http://www.savefile.com/projects/1069063
selectarea materialelor de instructie
http://www.savefile.com/projects/1068301
programe gata facute
Le-am gasit aici
http://www.copii-cu-autism.myforum.ro/programe-de-lucru-vt170.html
Alte informatii
http://www.autism.ro/forum/viewforum.php?f=12&sid=e92370e00ec8d43eed310acf949b8b89
doralina spune:
"Iris a mea a dat sperante multor parinti"
http://www.click.ro/articole-duminica/iris-a-mea-a-dat-sperante-multor-parinti/22654
paula2003 spune:
doralina, mersi mult de tot.
Primele 4 si ultimele 4 albume sunt cele mai recente.
http://www.flickr.com/photos/paula_tinta/sets/
Paula & Alexa(13.12.2003) & Paul(03.01.2006)
doralina spune:
Programele ABA
October 2nd, 2007 by Daniela Martinescu
ABA face minuni cu fiecare copil !
De ce? Pentru ca este un sistem de invatare, un program de invatare prin care isi propune sa modifice comportamentul copilului in mod sistematic si intensiv. Sistemul are obiective clar formulate, impartite in sarcini mici, astfel incat evolutia copilului sa poata fi masurata permanent.Intarirea comportamentului se face cu recompense, intreg sistemul functionand pe baza acestor intaritori , fie materiali, fie sociali. Fiecare copil poate face progrese, obiectivele sunt impartite in pasi mici, mici pe care fiecare copil sa-i poata atinge, si daca stacheta este pusa prea sus, se da un pas inapoi si tot la succes se va ajunge.
Acum, depinde insa foarte mult ceea ce inseamna acest succes, si de ce depinde el, pentru ca, pana la urma copilul da ritmul programului, si mai ales puterile lui.
Succesul in aceasta terapie depinde de 2 factori MAJORI:
Varsta copilului la intrarea in program
Nivelul cognitiv , stabilitatea atentiei si autostimularile
Pentru a exemplifica, va propun 2 exemple de programe, pe durata a unui an jumatate:
Primul meu prieten – are 10 ani, si a inceput la 8 ani un program de terapie ABA cu 2 ore pe zi, 4 zile pe saptamana. Diagnosticul este de autism, intarzierea in dezvoltare este profunda pe toate palierele si este un copil foarte pasiv. Dupa un an de terapie baiatul reuseste cu succes sa-si intampine terapeutii cand vin la lectie, este interesat de activitati, isi cheama terapeutii la lucru, in camera la dulapul cu materiale si „ii pune la treaba”. Comunicare si limbaj. A reusit sa invete sa comunice cu ajutorul imaginilor PECS nevoia de a i se indeplini dorintele (adesea vrea ciocolata, sa i se citeasca o poveste, sa dansam, tic-tac, suc, sendvis, sa asculte muzica etc).Autoservire. A reusit sa bea cu cana, singur, incet incet, intai o lingura de lichid in ceasca (pentru a nu varsa si a avea succes), apoi doua, trei, acum chiar patru. Si nu le mai varsa pe tricou. A reusit sa invete sa ia cu mana lui bucata de ciocolata, sa o duca la gura si sa o manance. Inainte nu ucea nimic singur la gura.Imitare orala. A reusit sa invete sa deschida gura, sa scoata limba si sa spuna A.Limbaj receptiv. A reusit sa discrimineze intre lingura, telecomanda, cana, telefon si minge.Cognitiv & Joc. Construieste un turn de 8 piese !DA/ NU. La invatat pe NU, in imitare motorie, urmeaza si DA.Cognitiv & joc. Se uita pe carti, da paginile una cate una si asculta povesti.Dezvoltarea atentiei & joc. Conduce cu sutul o minge dintr-un punct in altul, si suteaza in „poarta” pentru a da gol.Autoservire. Isi duce jucariile la loc in dulap dupa fiecare sedinta.Ii place programul, isi iubeste recompensele, ma hartuieste cu imaginile PECS, pentru a i le da tot timpul, si are permanent succese mici dar sigure.
Cel de-al doilea prieten de care vreau sa va vorbesc – are 3 ani si 10 luni, si a inceput programul acum un an jumatate. Are diagnostic de tulburare de spectru autist. La intrarea in program (la 2 ani si 5 luni) nu raspundea la comenzi de nici un fel, nu avea contact vizual, nu vorbea de loc, comportamentele de protest erau vehemente si se inscriau intr-o paleta foarte larga: de la tipete, plans, auotagresivitate, trantit pe jos etc. Intr-un an si jumatate de terapie a trecut insa prin toate aceste programe:
Dezvoltarea imitatiei din mai multe puncte de vedere: imitatie motorie, imitatie orala, imitatie verbala. Intelegerea si discriminarea instructiunilor, Dezvoltarea limbajului receptiv si ulterior expresiv: recunoastere a obiectelor si indicare a lor (receptiv obiecte), recunoasterea si indicarea partilor corpului sau raspunsul la o serie de instructiuni verbale, fara suport gestual.Contactul vizual a fost una dintre prioritati inca de la inceputul programului, Invatarea abilitatilor de joc: s-a inceput cu jocuri de puzzle si incastre, inele de pus in ordinea marimii pe stativ, constructii lego.Alaturi de aceste programul initial continea exercitii pentru dezvoltarea motricitatii fine potrivire de obiecte si imagini, identice si ulterior similare si asocieri.Urmatorul pas a fost sortarea mai multor obiecte de acelasi fel, intelegerea conceptului de „la fel” si „diferit” in exercitii multiple implicand diferite categorii de obiecte.De cand a inceput terapia un loc central i-a revenit Jocului, caruia i-au servit mai multe programe – cuburi, inele, puzzle, prefa-te ca… joc simbolic de-a…, joc independent, jocul cu mingea, jocul cu tata, Afirmatii specifice in joc Cu exercitiu sunstinut a trecut in 6 luni prin toti itemii programului destinat invatarii schemei corporale proprii, a altor persoane dar si pe papusi categoriile de obiecte – apartenenta la categorii, si denumirea categoriilor de obiecte.Pentru comunicare si limbaj verbal s-au parcurs o serie de programe incepand cu cel de imitare orala, de exercitii de gimnastica faciala si respiratie, continuand cu multe exercitii de promovare a limbajului si tentatii de comunicare (cantece, poezii si onomatopee) continuand apoi cu imitarea verbala. Imitarea verbala, Da / Nu – s-au invatat intai in imitare motorie, apoi in imitare verbala, si in situatii concrete. Un alt obiectiv important a fost sa faca alegerea obiectului pe care si-l doreste La fel si raspunsul la nume dar si chemarea altor persoane de catre copil. A urmat un program in care a invatat sa raspunda la intrebari sociale si intrebari de cultura generala. Pentru colorat si desen obiectivele au fost: apucarea creionului si folosirea lui cat mai coorect in raport cu varsta copilului (3 ani), coloratul in contur, desenarea imitativa a unor semne. Functionalitatea obiectelor: Ce faci cu ?
Programele au curs unele din altele copilul ajungand sa invete receptiv si expresiv cifrele , culorile , figurile geometrice. A invatat actiuni in vivo si pe imagini, verbe la prezent. Discriminarea intrebarilor, Informatii vagi Intrebari inapoi Substantiv+adjectiv Pozitii spatiale Pronume – programul acesta a inceput dupa 6 luni de la inceputul terapiei si inca exista dificultati in intelegerea pronumelui personal „eu” si „tu”.
Alte programe pe care le-a masterat, nu neaparat in aceasta ordine: Antonimele (10 perechi de antonime)Programul Memo Verbe la prezent, Pentru ce este x? (foarfeca, paharul, pantoful…) Pronumele posesiv, Pluralul substantivelor, Afirmatii – afirmatii, Spune-mi despre asta, Povesti, Singular plural + articol, De ce?, Completarea enunturilor logice, Enunturi cu intrebari multiple posibile, Ce lipseste, Nu stiu
Acum copilul merge la gradinita, spune poezii, striga persoanele de care are nevoie, cere si exprima lucruri, ii „spune” mamei pe cei care l-au suparat, spune povesti, gesticuleaza.
ABA invata copilul sa invete, sa raspunda la cerinte dar cerintele se formuleaza in functie de copil, de puterile copilului, totdeauna cu o trapta ma sus, dar cu posibilitate de intoarcere la treapta anterioara acolo unde copilul are un obstacol de nedepasit.
http://autismro.wordpress.com/
doralina spune:
Andreea invata sa devina un copil ca toti ceilalti si are nevoie de ajutor!
Prev | Next
Text si Foto: Oana Hanganu
Andreea are 7 ani si este un copil deosebit. Un copil autist, care traieste intr-o lume a lui, de unde nu se desprinde decat atunci cand vrea si numai pentru cateva clipe. Am cunoscut-o acum cateva zile si, la inceput, a evitat sa ma priveasca, parand ca ma ignora.
Dupa ce s-a obisnuit cu prezenta mea, a in ceput, ca orice copil care se simte in centrul atentiei atunci cand in casa intra niste musafiri, sa se rasfete, in felul ei. Iar spre finalul intalnirii noastre, m-a privit, mi-a zambit, m-a luat de mana si a fost interesata de a paratul de fotografiat.
A inceput terapia ABA anul trecut, in mai
Locuieste impreuna cu mama sa, Adriana Corsate, in Centrul Maternal din cadrul Complexului de Servicii Sociale "Sfanta Ecaterina" si cat ne-am plimbat prin parcul Complexului, Andreea s-a jucat, a alergat, si-a manifestat, in mod "zgomotos" bucuria de a fi afara si nu a "ratat" niciun leagan. Ca orice copil. Atata doar ca n-a vorbit prea mult si le-a cautat tot timpul, din priviri, pe mama ei si pe Iulia, psihologul care o ajuta sa devina un copil sociabil.
Pana acum cateva luni, inainte de a incepe terapia, Andreea era total dependenta de mama sa, nu pronunt a nici un cuvant, nu comunica in nici un fel cu nimeni si nimic nu-i atragea atentia. Progresele pe care le-a facut de atunci sunt, pentru ea, foarte mari. Familia Corsate locuieste in Ploiesti. Mama fetitei isi aminteste: "Am inscris-o pe Andreea la o gradinita speciala, dar acolo am avut mari probleme cu personalul.
Intr-o zi, fetita a fost oparita cu mancare si, de atunci, refuza alimentele calde sau gatite. In alta zi, cand am luat-o de la gradinita, avea sange la nas, iar intr-o seara am observat in zona de deasupra rinichiului drept, urma unei lovituri data cu «sete ». Atunci am mers la gradinita si am facut scandal. Ca sa scape de noi, directoarea mi-a inmanat o hartie pe care scria ca fetita nu a facut niciun progres, ca ei nu au specialisti care sa se ocupe de copiii autisti si, in consecinta, refuza sa o mai primeasca.
Si cum membrii Comisiei care stabileste gradul de handicap mi-au spus ca nu imi pot recomanda altceva decat aceeasi gradinita sau o scoala pentru copii cu nevoi speciale, m-am hotarat sa vin in Bucuresti, sa caut un centru pentru copii cu autism. Aflasem de terapia «ABA » (in traducere «Analiza Comportamentala Aplicata ») si am luat legatura cu Centrul «Sf. Margareta », care avea un program pentru autisti.
Din pacate, nu aveam unde sa locuiesc impreuna cu Andreea, iar naveta Bucuresti-Ploiesti imi era imposibil sa fac. Am mers apoi la Centrul "Horia Motoi", dar costurile erau mult prea ridicate pentru noi: o ora de terapie costa un milion de lei vechi, iar Andreea avea nevoie de 8 ore de terapie pe zi. M-am adresat Directiei pentru Protectia Copilului Sector 1 si dl. director Daniel Fleaca ne-a aprobat sa locuim in Centrul Maternal «Sf. Ecaterina ». Ii multumesc din suflet acestui om care a dat o sansa copilului meu!
Progresele Andreei sunt considerabile
Dupa ce «ne-am mutat » la Centru, a urmat o alta perioada dificila: gasirea unor psihologi care sa cunoasca terapia «ABA » si sa lucreze cu Andreea. La randul meu, am participat la un training pe tema autismului, organizat de Centrul «Motoi »." Dar greutatile familei Corsate nu s-au oprit aici. Singurele surse de venit sunt indemnizatia pe care Adriana o primeste pentru ingrijirea copilului sau (sub 400 de lei) si salariul de 500 de lei, al tatalui fetitei.
Adriana adauga: "Din ianuarie 2006 pana in mai, am cautat psihologi care sa fie si «compatibili » cu Andreea, pentru ca ea nu accepta pe oricine. Fetita a inceput terapia in luna mai si, pana in august, ne-am descurcat, asa cum am putut, cu banii. In august, ne-am impotmolit. Am cautat sponsori, am depus cereri la firme mari, dar fara nici un rezultat. Andreea a avut, totusi, noroc: la «Salvati Copiii », am intalnit oameni extraordinari si Organizatia a acoperit costurile terapiei timp de 5 luni, din octombrie, pana in februarie. Din pacate, din aceasta luna, Organizatia "Salvati Copiii" nu ne mai poate sprijini financiar. Le sunt recunoscatoare pentru tot ce au facut!
...dar drumul este abia la inceput
Ne este foarte greu. Suma de care avem nevoie este de 1650 lei pe luna, pentru a plati munca psihologilor care lucreaza cu Andreea si pentru a cumpara rechizitele si «recompensele » (in special fructe) pe care fetita le primeste in timpul orelor, pentru progresele sale. Progresele pe care le-a facut sunt mari, dar suntem abia la inceputul drumului. Nu stiu cum o sa ne descurcam de acum incolo!
Andreea are nevoie de inca 3 ani de tratament.
Are nevoie de ajutor si fiecare dintre noi ii poate oferi o sansa in plus de a deveni un copil ca toti ceilalti! Si nu putem ramane indiferenti!
Info & Fapte
Autismul - simptome si tratament
Afectiune neuro-biologica
Autismul nu este o afectiune psihica!
Terapia inceputa cat mai devreme asigura recuperarea copilului. Considerat in trecut boala psihica, autismul este, de fapt, o afectiune neuro-biologica, insotita de scaderea capacitatii de a comunica si de a interactiona social, de dificiente cognitive si de limbaj si de o puternica tendinta de izolare.
Primele simptome apar inainte de implinirea varstei de 3 ani, iar terapia inceputa cat mai devreme asigura recuperarea copilului. Cauzele de aparitie a bolii nu sunt inca foarte clar definite, dar majoritatea cercetatorilor considera ca factorul genetic este implicat in cele mai multe cazuri de autism. Dupa cateva luni de terapie ABA, progresele Andreei sunt remarcabile!
Cel putin 40 de ore de terapie pe saptamana!
De atatea are nevoie Andreea Corsate, care a inceput terapia ABA destul de tarziu si are mult de recuperat. Concret, 8 ore de terapie pe zi, cu doi "tutori" pregatiti de "supervizorul" Dana Cucuruz. Pentru ca terapia sa fie incununata de succes, esentiala este si relatia cu psihologul, care trebuie sa stie sa castige atentia si increderea copilului autist.
Etapele terapiei.
In prima etapa, cea de "pretratament", se urmareste modificarea comportamentului copilului fata de familie si mediul inconjurator. Urmeaza terapia in sine, care cuprinde o serie de programe ce urmaresc asimilarea de catre copil a cunostintelor specifice varstei sale. Cea de a treia etapa urmareste integrarea copilului in comunitate.
Progresele Andreei.
De la copilul total dependent de mama, Andreea a inceput sa se descurce singura: mananca singura, poate sa rosteasca nu doar silabe, ci si cuvinte simple, urca si coboara scarile, recunoaste obiecte de folosinta uzuala, cum ar fi prosopul, cana, jucaria etc. A invatat sa faca asocieri intre lucruri si cuvinte, sa foloseasca toaleta si sa raspunda la unele comenzi simple.
Familia Corsate asteapta barza.
Din toamna, Andreea va avea o surioara sau un fratior. Mama sa, Adriana declara: "Nu ne doream inca un copil, dar, daca am ramas insarcinata, am hotarat sa nu renunt. M-am gandit, in primul rand, la Andreea. Am observat ca a inceput sa interactioneze cu copiii din Centru si cred ca un frate sau o sora o va ajuta foarte mult. Stiu ca nu ne va fi deloc usor, dar cred ca e mai bine asa."
Pentru cei carora le pasa:
Daca vreti sa spijiniti financiar aceasta familie pentru ca Andreea sa poata continua programul de terapie ABA, puteti face donatii in conturile urmatoare:
RO46 INGB 0000999900363445 (cont in lei)
RO89 INGB 0000999900363447 (cont in euro)
RO94 INGB 0000999900363454 (cont in dolari)
http://www.revistaioana.ro/Articole_92121/Andreea-invata-sa-devina-un-copil-ca-toti-ceilalti-si-are-nevoie-de-ajutor!
_
doralina spune:
Un film scurt despre cum se face aba la o gradinita din Bucuresti
http://www.antena1.ro/index.php?page=webcast&id=4759&type=show&item=12
doralina spune:
« Programele ABA
Terapeuti ABA »Terapia copilului cu autism.
Primul pas
Daniela Martinescu
Mama este de obicei prima care intelege ca dezvoltarea copilului ei nu este tocmai in regula si ajunge la medic pentru a afla care este problema. Dupa ce primeste primul diagnostic, pentru a-l confirma sau infirma merge si cere o a doua parere, o a treia. Atunci cand devine o certitudine ca copilul nu se dezvolta normal, ca are autism, sau intarziere in dezvoltarea psihica, sau intarziere in dezvoltarea limbajului, sau ADHD, ori tulburare din spectrul PDD sau altceva… si ca are nevoie de ajutor suplimentar, incep cautarile in a afla ce tip de ajutor are nevoie copilul.
Cand terapia recomandata este ABA, urmatorul pas este gasirea terapeutilor. Citirea tututror informatiilor disponibile despre afectiunea copilului este la fel de recomandata cum este si gasirea altor familii aflate in aceeasi situatie. Ajutorul, cel putin informational, pe care il poate oferi o familie in aceeasi situatie si care a trecut de mult de faza de inceput a cautarilor poate fi extraordinar de valoros in perioada de cautari.
Terapeutii se gasesc greu insa, pe de o parte pentru ca sunt putini, pe de alta parte pentru ca munca este foarte grea si sunt tot mai putini cei dispusi sa o faca, iar pe de alta parte pentru ca parintii nu isi recomanda terapeutii buni (poate dintr-o teama justificata ca acestia sa nu plece sa lucreze cu alti copii). Dar, exista echipa potrivita pentru fiecare copil si orice parinte cu rabdare si tenacitate si-o gaseste mai devreme sau mai tarziu.
Un chestionar ajutator care sa orienteze parintele in legatura cu competentele unui anumit terapeut/coordonator ar putea cuprinde urmatoarele intrebari:
1. Ce studii aveti? Unde ati invatat tehnicile de terapie comportamentala ABA?
2. De cat timp practicati efectiv interventii comportamentale (ABA) asupra copiilor?
3. Care este bibliografia pe care o consultati in mod curent referitoare la interventiile de natura comportamentala?
4. Cati copii beneficiaza in prezent de serviciile d-voastra in calitate de terapeut ABA si cate ore de terapie desfasurati saptamanal cu fiecare copil in parte?
5. Exista vreun copil care sa fi beneficiat de serviciile d-voastra pe toata durata terapiei? Care este durata maxima de timp pe care ati alocat-o aceluiasi copil?
6. Pana la ce nivel de complexitate al programelor ati lucrat in calitate de terapeut ABA?
7. Cu cate echipe de terapeuti/familii ati colaborat in calitate de coordonator? Care a fost durata acestor colaborari?
8. Cat timp ati alocat sau alocati saptamanal, in calitate de coordonator, pentru revizuirea programelor si/sau a modului de lucru?
9. Pana la ce nivel de complexitate al programelor ati indrumat echipele dvs. in calitate de coordonator?
10. Puteti sa ne puneti la dispozitie recomandari din partea familiilor la care ati lucrat sau la care lucrati in calitate de terapeut ABA? Puteti sa ne puneti la dispozitie recomandari din partea familiilor la care ati lucrat sau la care lucrati in calitate de coordonator?
11. Ce alta ocupatie aveti? Cat de incarcat este programul d-voastra?Aceste intrebari pot sa para greu de digerat sau chiar incomode, dar raspunsurile lor pot sa ofere informatii pretioase parintilor in legatura cu viitorii lor terapeuti.
http://autismro.wordpress.com/2007/10/04/copilul-nu-se-dezvolta-normal-care-este-primul-pas/
Oceanica spune:
buna tuturor
Pentru cei care au inceput Aba, ati putea sa-mi spuneti care sunt costurile lunare, cate ore se fac pe zi?
Multumesc