a crescut serban...
Raspunsuri - Pagina 7
madalinad spune:
serban se joaca in bucatarie si, desi prevenit, rastoarna un vas cu apa pe masa.
eu sunt suparata, ca de, doar l-am rugat sa se potoleasca si n-am fost pe faza sa vad cum a reusit.
- cum ai rasturnat apa pe masa?!
- n-am fost atent. dupa care mai sta un pic si adauga: am raspuns bine, mami? am spus ce trebuie??!
fiindca e baiat mare, incearca sa se imbrace singur. si, fiindca stie ca dimineata ne grabim mereu, se imbraca cu viteza melcului. eu trepidez pe langa el: mai repedeee, mai repedeee!
la care serban se opreste, ridica un degetel in sus si imi spune serios: ma imbrac incet, dar sigur!!
madalinad spune:
e o toamna urata. una-doua, ne imbolnavim. ultima data, un episod de tuse cu apnee. facem tratament, pediatra ne spune ca ar fi bine sa nu vorbeasca, de tipat exclus, fireste. offf... ceva mai greu de atata nici nu se poate, fiindca gurita lui serban nu se opreste nici in somn.
seara la culcare reluam discutia: te rog, nu mai vorbi atata! uite, doamna doctor a zis... bla bla...
la care serban imi explica punctul lui de vedere: mami, de-asta mi-a dat dumnezeu gura: ca sa nu tac!!!
dupa care imi mai explica cum ca are pe umarul stang un ingeras bun, iar pe cel drept unul rau. si ca el nu asculta nici de mine, nici de tati, nici de doamna doctor. el asculta de ingerasul rau!
madalinad spune:
fireste ca il asteptam cu nerabdare pe mos craciun. am intrebat copilul cam ce ar vrea sa-i aduca mosul, m-am cam demoralizat (o masina mare cat camera asta, o casa noua... pacat ca mos craciun nu exista!).
intr-un final isi aduce aminte de o dorinta mai veche - pistolul care s-a spart ar trebui inlocuit. asa ca... mami, daca mos craciun imi aduce un pistol, ii fac si eu un cadou! sunt curioasa sa aflu ce. ei bine - o margica!!
declaratie de dragoste: mamicuta, te iubesc ingrozitor de mult! de aici si pana la bunica si bunicul!!
serban are un suflet minunat si ne uimeste uneori cu asta. zilele trecute, plecand de la gradinita, a vizitat un santier in lucru unde oamenii il stiu ca pe un cal breaz si i-au promis ca-l asteapta sa se faca inginer. muncitorii erau la masa, asa ca serban si-a scos cornul din geanta si s-a dus sa le dea si lor jumatate - ca sunt saraci si n-au bani sa-si cumpere paine...
ieri i-am dat o bucata de ciocolata putin mai mare decat o unghie. a desfacut-o extaziat, a muscat din ea cu plescaituri dupa care a rupt 2 bucatele - una pentru mine si alta pentru bunica. inainte de ultima frimitura, s-a oprit si a rupt-o in doua, sa-i pastreze si lui tati pentru cand vine acasa...
madalinad spune:
serban si-a petrecut summitul la mare, cu bunica. vremea - acceptabila, desi ne asteptam la mult frig si ploaie. inainte de plecare am dus multa munca de lamurire cum ca nu se face baie si plaja, stam cu hainute si pantofi.
dar intr-una din zile - ce sa vezi! cum vremea era placuta, bunica i-a scos geaca, asa ca serban m-a informat foarte incantat: mamiii, suntem dezbracati, dar avem hainele pe noi!!
tot la mare, restaurantul e plin de animale impaiate, pe care serban le admira si le mangaie, si se asteapta sa si miste. bunica i-a explicat ca nu misca, ele sunt impaiate, adica nu mai au carnita si oase ci paie.
buun... copilu' baga la cap. in ziua urmatoare pune ochii in restaurant pe o ratza, o mangaie, o pipaie bine pana da de o atza cu care fusese probabil cusuta ratza la impaiere. asa ca i-o arata bunicii si ii explica: meme, uite - ratza asta e in-atzata!!
pai de, daca are atze, nu paie... logic, nu?
madalinad spune:
peste vara, din lipsa de alte variante, serban merge la o gradi particulara, gasita pe fuga si nestudiata indeajuns. cum eu n-am fost sa vad cum e, incerc sa trag copilul de limba. printre altele, il intreb daca sunt multi copii, intai aflu ca da, apoi se razgandeste si imi zice ca nu, nu-s multi.
eu, subtila, reiau intrebarea a doua zi: si, sunt multi copii la gradinita asta?
replica imi vine pe masura: nuuu... nu ti-am spus ieri? ce, credeai ca s-au inmultit peste noapte?!
serban cu taica-su, in masina, trec peste un pod. cum copilului nu-i tace gurita o clipa, ii povesteste lui taica-su cum ca au trecut peste un rau.
taica-su ii explica cum ca nu, nu era pod peste rau ci peste o cale ferata. serban o tine pe a lui: ba era si un rausor! si se tot contrazic pana cand taica-su, obosit, cedeaza. asa ca serban trage concluzia: am trecut peste un rau! ochii mei sunt mai frumosi si vad mai bine!
madalinad spune:
suntem intr-un cabinet medical, serban s-a saturat si vrea s-o stearga asa ca trage din toate puterile de usa (noroc ca e mare si grea si nu se lasa usor). desi l-am rugat de nu stiu cate ori sa inceteze, se face ca n-aude.
atunci doctorita ii atrage atentia ca, daca deschide usa, nu mai primeste masinuta pe care i-a pregatit-o.
la care serban ia mana usurel de pe clanta si declara candid: nu vroiam sa plec..., doar deschideam usa sa intre aer curat!
madalinad spune:
serban a apreciat brusc ca el e baiat mare. asa ca, plin de harnicie si avant, s-a apucat sa faca ordine prin casa: a tras de cearceafuri, a netezit pernele, si-a strans jucariile din drum. si mi-a mentionat: de-acum sunt baiat mare, fac eu ordine, nu trebuie sa mai muncesti tu! si iar, de la capat: ordine pe noptiere, hartiile mazgalite la cos.
eiii, si cand crestea inima in mine mai tare si mai tare, imi reaminteste: acum fac eu ordine, tu nu mai trebuie sa muncesti... ca esti batrana si nu mai poti!!
madalinad spune:
zilele trecute plecam de acasa spre serviciu si respectiv gradinita. nu ploua, dar se anunta ploaie pentru mai tarziu asa ca imi dau seama pe drum ca mi-am uitat umbrela. serban se ingrijoreaza si el: si eu mi-am uitat umbreluta! daca o sa trebuiasca sa ma joc in ploaie?!
madalinad spune:
are copilu' asta niste replici... ma tot intreb de unde le scoate!
aseara, fac dus. serban da buzna peste mine, inca n-am reusit sa-l dezvatam desi stie ca nu e frumos ce face.
se aseaza copilu' pe toaleta, cugeta el ce cugeta si apoi ma apostrofeaza: daca vezi pe cineva in baie in fundul gol, de ce intri tu sa faci dus?!
madalinad spune:
e seara si aprindem o lumanare, "la cererea publicului" (lui serban ii plac la nebunie). sta el ce sta cu ochii pierduti in lumina ei, dupa ce a stins toate becurile din casa, iar dupa un timp se duce si inchide geamul. nedumerita, il intreb de ce - e tare cald, abia ne mai adie un pic de vant.
- pai nu vezi, mami, ca dardaie lumanarea?! vine raspunsul prompt...