Adoptia este un act divin
Adoptia este un act divin | Autor: desprecopii
http://Raspunsuri
aissa spune:
Ma bucur ca e pe pagina!!!
Cristina
Gabbriela spune:
frumos articol... intradevar adoptia este un act divin... felicitari pt articol si FELICITARI celor ce au adoptat copilasi 
Nicole mami lui www.babiesonline.com/babies/j/julianleonardo/" target="_blank">Julian
www.dotphoto.com/MemViewAlbum.asp" target="_blank">
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7I am not a vegetarian because I love Animals; I am a vegetarian because I hate plants.
aissa spune:
Mirela ai un PM, te rog sa imi raspunzi. (scriu si aici ca banuiesc ca ai casuta plina de PM-uri si sa nu cumva sa iti scape al meu)
Cristina
Alexa Ioana spune:
mirela
ma bucur sa vad articolul "la loc de cinste", pt ca trebuie sa se vorbeasca mai mult despre adoptie. trebuie sa intre in normalitate.
multumim ! 
alexa si mami
claudia_a spune:
Pupici multi pentru articol si pentru cine s-a gandit la copii nostrii!
Mami si www.babiesonline.com/babies/n/nasturica" target="_blank">Ioana nasturica
danielac spune:
Articolul acesta este o raza de soare pentru parintii care au adoptat si pentru cei care vor sa adopte!!!
Felicitari!
Dana
aissa spune:
Imi pare rau ca la momentul cand a fost emisiunea nu v-am atentionat...numai ca era pe Radio Romania International si am inteles ca nu se prinde in Romania.
PS: acest articol este facut pe baza unei emisiuni radio a carei gazda a fost Witchie.
Cristina si ghighiloi
asi spune:
Se pare ca incet incet invatam ca adoptia e un lucru firesc pentru cei care doresc sa fie parinti.
Felicitari pentru articol!
Razvan(07 martie 2004)
si mami
Cand Dumnezeu inchide o usa , intotdeauna deschide o fereastra.
Florice spune:
Am citit articolul despre adoptie si pur si simplu am plans ca un copil. Este impresionant si mi-a amintit de clipele cand l-am cunoscut pe Iulian. Hai sa va povestesc...
Eu si sotul meu ne-am hotarat sa adoptam un copil dupa 8 ani de chinuri, sperante desarte de a ramane eu insarcinata.
Am depus dosarul la Protectia Copilului, am obtinut atestatul de familie potential adoptiva si asteptam pasul cel mai greu sa vina
" barza " cu copilul nostru.
Si uite asa, ne plimbam noi prin parc intr-o dupa-amiaza, cand ne intalnim cu niste prieteni , care ne invita la alti prieteni de-ai lor. Acolo, chef mare, iar in casa o femeie care statea langa un copil pe pat si ii datea sa suga dintr-un biberon cu lapte.
Ceea ce sa intamplat este incredibil. In momentul in care eu am intrat pe usa, copilul a aruncat biberonul pe jos, a intins mainile spre mine si a inceput sa rada foarte fericit. Eu atunci l-am luat in brate si nu imi venea sa-i mai dau drumul. Se lipise de mine, eram unul si acelasi.... Discutand cu femeia care era langa el am aflat ca este abandonat si se afla la ea in plasament. Va dati seama ce era in mintea mea. Am zburat a doua zi la Protectia Copilului , dupa o noapte de nesomn, si le-am spus ca Iulian este copilul meu. La cateva zile am putut sa-l iau acasa pe Iulian, care este adorabil. Minunea este nu atat modul cum ne-am cunoscut, cat si faptul ca Iulian aste copia sotului meu in miniatura. Este ceva fantastic. Toate cunostinetle mele, toti cei care ne intalnesc pe strada, ne spun ca nu se poate este copilul lui.
Iar pentru mine, este intradevar copilul lui,nici nu ne imaginam cum am asteptat si ne-am chinuit 8 ani inainte fara sa ne fi gandit la varianta adoptiei.
Pentru toate femeile care doresc sa aiba un copil si nu pot, ADOPTATI UN INGERAS!!!!!!!
Voi mai reveni si cu alte detalii despre puiul meu.
Florice
Alexa Ioana spune:
florice, chiar daca sunt offtopic sau "diluez" subiectul (mama ce'mi place faza cu diluatu !!!), nu pot sa nu'ti spun ca mi'au dat lacrimile cand ti'am citit povestea... sa va traiasca sufletelul !
sa vii pe la "m'am hotarit, adoptie" sa ne mai povestesti despre voi !
fiecare poveste despre adoptie este extrem de frumoasa si emotionanta !
multumesc ca ai impartasit cu noi povestea voastra
scuze de offtopic !!!
alexa si mami