O pilda pe zi

Am citit de multe ori sau chiar am primit pe e-mail povestiri care m-au impresionat, banuiesc ca si voi, insa din lipsa de timp nu le-am salvat intotdeauna si acum regret.
Vreau sa facem aici impreuna o arhiva cu astfel de povestiri. Dau eu startul dar va astept si pe voi cu povestiri/pilde/chestii care va fac sa cugetati.


"Am avut un vis in noaptea de Craciun...
Mergeam pe o plaja, iar Dumnezeu pasea alaturi de mine,
Pasii ni se imprimau pe nisip, lasand o urma dubla:
Una era a mea, cealalta a Lui.
Atunci mi-a trecut prin minte ideea ca fiecare din pasii nostri
Reprezentau o zi din viata mea...
M-am oprit ca sa privesc in urma
Si am revazut toti pasii care se pierdeau in departare.
Dar am observat ca in unele locuri, in loc de doua urme,
Nu mai era decat una singura...
Am revazut filmul vietii mele...
Ce surpriza!
Locurile in care nu se vedea decat o singura urma
Corespondeau cu zilele cele mai intunecate ale existentei mele:
Zile de neliniste si de rea-vointa,
Zile de egoism sau de proasta dispozitie,
Zile de incercari si de indoiala,
Zile de nesuportat,
Zile in care eu fusesem de nesuportat...
Si atunci, intorcandu-ma spre Domnul, am indraznit sa-i reprosez:
"Totusi ne-ai promis ca vei fi cu noi in toate zilele!
De ce nu ti-ai tinut promisiunea?
De ce m-ai lasat singur in cele mai grele momente din viata,
In zilele cand aveam cea mai mare nevoie de Tine?..."
Iar Domnul mi-a raspuns:
"Dragul meu, zilele pentru care n-ai vazut
Decat o singura urma de pasi pe nisip
sunt zilele in care te-am purtat pe brate..."

Ademar Barros (poet brazilian)

puf13 spune:

Hartia aurie de impachetat

"Povestea spune ca a fost odata un om, care si-a pedepsit fetita in virsta de 5 ani, pentru ca a risipit o hirtie aurie de impachetat,foarte scumpa.
Omul statea rau cu banii si a devenit si mai suparat cind a vazut ca fetita a
folosit hirtia respectiva ca sa decoreze o cutie si sa o puna sub bradul de Craciun.
Cu toate acestea, fetita a adus tatalui ei cadoul in dimineata
urmatoare spunindu-i: "Acesta este pentru tine, taticule".
Tatal a fost rusinat de reactia lui furioasa de cu o zi in urma, dar
supararea lui se arata din nou cind vazu ca, de fapt, cutia era goala.

El i-a spus pe un ton raspicat: "Nu stiai, domnisoara, ca atunci cind dai un cadou cuiva, trebuie sa pui ceva in el?"
Fetita s-a uitat in sus spre tatal sau, cu lacrimi in ochi, si a
zis: "Taticule, cutia nu este goala. Am suflat in ea atitea saruturi
pina cind s-a umplut."

Tatal a ramas perplex. In genunchi, si-a imbratisat fetita rugand-o sa-l ierte pentru supararea lui fara rost.

La scurt timp dupa aceasta, micuta a murit intr-un accident si se
spune ca tatal ei a tinut acea cutie aurie langa patul sau tot restul vietii.

Si, de cite ori se simtea descurajat, sau avea de infruntat situatii dificile, deschidea cutia si lua un sarut imaginar care-i dadea putere.


Fiecare dintre noi primim o cutie aurie cu dragoste neconditionata si
saruturi de la copiii nostri, de la familie, de la prieteni.
Nu putem avea altceva mai pretios decit asta."

puf13 spune:

Era odata un baiat nascut cu o grava maladie. O maladie pentru care nu exista un leac. Avea 17 ani, dar putea muri in orice moment. Traia in casa lui, sub asistenta permanenta a mamei sale...
Obosit de stat in casa, a decis sa iasa macar o data. Ceruse permisiunea mamei sale. Ea a acceptat. Mergand prin cartierul sau, se uita pe la magazine.
Trecand pe langa un magazin de muzica, privi prin vitrina si observa prezenta unei tinere fete de varsta lui. A fost dragoste la prima vedere. Deschise usa si intra, privind la nimic altceva decat la fata.
Apropiindu-se incet, sosi la tejgheaua unde era fata. Ea il privi si ii spuse surazand: "Pot sa te ajut?'' In timpul acesta el gandea ca acela era cel mai frumos zambet pe care l-a vazut in viata sa. Simtea impulsul de a o saruta. Balbaindu-se ii spuse: "Da........hmmmmmmm...........ummmmmm. Mi-ar placea sa cumpar un CD. Fara sa se gandeasca, prinde primul CD pe care il vede si ii da banii. "Vrei sa ti-l impachetez?" intreaba fata zambind din nou. El ii raspunse ca da. Incetisor, ea merse in magazie si se intoarse cu pachetul si i-l da baiatului. El il ia si iese din magazin...
Se intoarse acasa si, din acea zi, mergea la acel magazin in fiecare zi sa cumpere un CD. Fata il impacheta mereu, iar el se intorcea acasa si il baga in sertar.El era prea timid pentru a o invita in oras si de cate ori incerca, nu reusea niciodata. Mama lui a aflat de aceasta situatie si il incuraja sa incerce... asadar in ziua urmatoare el isi facuse curaj si se duse la magazin. Ca in toate celelalte zile... isi cumpara un CD si ca intotdeauana ea il impacheta. El a luat CD -ul si in momentul in care fata era distrata, a pus repede o foaie cu numarul lui de telefon pe tejghea, apoi a iesit in fuga din magazin.
"Dringggggggg'' Mama lui raspunde la telefon. "Alo?????'' Era fata ce intreba de fiul ei. Mama indurerata a inceput sa planga in timp ce zicea: "Nu stii??????... a murit ieri." A fost o tacere indelungata intrerupta de plansul mamei. Mai tarziu mama lui a intrat in camera fiului pentru a si-l aminti. Decise de a incepe sa se uite prin lucrurile lui. Deschise sertarul si cu mare suprindere gasise un munte de CD-uri impachetate. Nu era nici macar unul deschis. A cuprins-o curiozitatea, vazand atatea si nu putu rezista: a luat un CD si s-a asezat pe pat, uitandu-se, cand un bilet iese din pachetul din plastic... Mama l-a luat pentru a-l citi, scria: "Esti frumos!!!!!!!! Ai vrea sa iesi cu mine?? Te iubesc... Sofia." Mama emotionata deschise si alte CD uri si gasise si alte bilete; pe toate scria acelasi lucru.
MORALA: Asta e viata. Nu astepta prea mult pentru a-i spune cuiva special ceea ce simti. Spune-i astazi. Maine va putea fi prea tarziu. Acest mesaj a fost scris pt. a te face sa reflectezi asupra acestor lucruri... incetul cu incetul... poti schimba lumea...


nu va plac? nu zice nimeni nimic? macar spuneti ca sa nu mai postez aiurea...:(

Nadia1976 spune:

Ba ne plac, Pufuletz. Mai scrie, te rog, ca eu le citesc in fiecare zi!



Winners don't quit; quitters don't win.

Don't give me an attitude; I already have one!

georgi75 spune:

super
emotionante
te rog sa mai postezi
am sa fur si eu cateva dintre ele




Zambeste!Maine poate fi mai rau.

Georgiana-mami de Stefania(2,2 ani)

Avem si POZE

fannna2003 spune:

sunt minunate..si am sa iau si eu sa dau mai departe...ok?

de baieti ;Bogdan(10.01.2000)& ;Florin(16.04.1990)

puf13 spune:

Cele patru lumanari

Patru lumanari ardeau palpaind in cununita de advent. Era liniste. Atata liniste era in jur, incat puteai auzi soaptele sfaraite ale lumanarelelor.
Prima lumanare ofta:
- Numele meu e PACE. Lumina mea lumineaza in intuneric, dar ce folos,
oamenii nu ma vor, ei nu vor pace... Si luminita ei deveni tot mai mica,
pana ce se stinse cu totul.
A doua lumanare tresari palpaind si sopti sfaraind:
- Eu ma numesc CREDINTA, dar se pare ca sunt in plus. Oamenii nu vor sa auda de Dumnezeu. Nu mai are nici un sens sa ma consum arzand... O adiere strabatu incaperea si lumanarea se stinse.
Cu o voce abia soptita incepu sa vorbeasca si cea de-a treia lumanare.
- DRAGOSTE mi-e numele. Simt cum mi se sfarsesc toate puterile. Oamenii ma imping de-o parte. Nu-si vad decat propriile lor interese, n-au ochi pentru cei pe care ar trebui sa-i iubeasca... Si cu o ultima palpaire se stinse si lumina DRAGOSTEI.
Un baietel intra atunci in incapere. Se uita la cununita de advent, la
lumanarile stinse si rosti printre lacrimi:
- Bine, dar lumanarile ar trebui sa arda!
Atunci se auzi soapta celei de a patra lumanari:
- Nu te teme, copilas! Cata vreme ma vezi pe mine palpaind mai putem
reaprinde celelalte lumanari. Numele meu este SPERANTA!
Baietelul prinse curaj, desprinse usor SPERANTA din cununita de advent si
reaprinse de la flacara ei PACEA, CREDINTA si DRAGOSTEA, dupa care reaseza SPERANTA in cununita. Cele patru lumanari din cununita de advent isi raspandeau din nou lumina, ce destrama cu palpairea ei intunericul.

ma bucur ca va plac, ca pana acum am crezut ca le-am postat aiurea, bineinteles ca le puteti trimite mai departe , dar astept si de la voi povestiri

angeldust spune:

Daca mi-as putea trai din nou viata ...
de Emma Bombeck
(scrisa dupa ce a aflat ca se stinge de
cancer)

M-as fi culcat sa ma odihnesc atunci cind ma
simteam rau, in loc sa pretind ca pamintul se va opri
daca eu nu voi fi la serviciu pentru o zi.
As fi ars luminarea roz sculptata ca un trandafir
in loc sa o las sa se topeasca in camara
As fi vorbit mai putin si as fi ascultat mai mult
As fi invitat prieteni la masa chiar daca e o
pata pe covor si canapeaua trebuie stearsa.
As fi mincat pop-corn in camera "buna" si nu mi-as
mai fi facut atitea griji din cauza prafului cind
cineva vroia sa aprinda focul in semineu
Mi-as fi facut timp sa-l ascult pe bunicul
povestind din tineretile lui
N-as fi insistat niciodata sa mergem cu geamurile
masinii inchise intr-o zi frumoasa de vara doar pentru
ca parul meu a fost proaspa t coafat si fixat
As fi stat intinsa pe pajiste cu capul pe iarba
As fi plins si ris mai putin privind televizorul
si mai mult privind viata
Dar, cel mai mult, sa am o a doua sansa la viata,
as pretui fiecare moment, l-as privi cu
adevarat...l-as trai...
Nu m-as mai agita atit de mult pentru lucruri
meschine si marunte.
Nu va faceti griji din cauza celor care nu va
simpatizeaza, sau mai mult, n-ar trebui sa va
intereseze cine ce face In schimb, sa pretuim
prietenii pe care ii avem si oamenii care ne iubesc
Sa ne gindim la lucrurile cu care Dumnezeu ne-a
binecuvintat.
Si la ceea ce facem in fiecare zi sa ne
imbunatatim mintea,trupul, sufletul, emotiile.

LA 3 ani: Se priveste si se vede regina.
LA 8 ani: Se priveste si se vede Cenusareasa
La 15 ani: Se priveste si vede Sora cea Urita
(Mama, nu pot merge la scoala aratind in halul asta!!)
LA 20 de ani: Se priveste si se vede"! prea grasa /
prea slaba, prea inalta / prea scunda, prea cu parul
lins / prea creata"- dar decide sa iasa oricum
La 30 de ani: : Se priveste si vede"prea grasa /
prea slaba, prea inalta / prea scunda, prea cu parul
lins / prea creata"- dar decide ca nu are timp sa se
aranjeze, asa ca iese oricum
La 40 de ani: Se priveste si vede "curata" si
iese oricum.
LA 50 de ani: Se priveste si vede"Sunt eu" si
merge oriunde isi doreste
La 60 de ani: Se priveste si isi reaminteste de
toti oamenii care nu se mai pot privi in oglinda. Iese
si cucereste lumea.
LA 70 de ani: Se priveste si vede intelepciune,
risete si abilitate, iese si se bucura de viata,
LA 80 de ani: Nu mai pierde vremea sa se
priveasca. Isi pune palaria violet si iese sa se
bucure de lume.

Poate ar trebui, toate, sa ne insfacam mai
devreme palaria violet!

puf13 spune:

Un morcov, un ou si o cană de cafea...

O tânără a mers la mama ei si a început să-i povestească despre greutătile vietii ei, spunându-i că viata e prea grea pentru ea. Nu stia cum să îsi trăiască viata si era gata să abandoneze. Era obosită de atâta luptă si conflicte. Imediat ce reusea să rezolve o problemă, altele apăreau imediat în calea ei.
Fără să-i spună nimic, mama ei a luat-o în bucătărie. A umplut trei vase cu apă si le-a pus pe aragaz. În scurt timp apa a început să fiarbă. În primul vas a pus niste morcovi, în al doilea niste ouă iar în al treilea niste boabe de cafea. Le-a lăsat să fiarbă în continuare, fără să spună nici o vorbă.
După aproximativ o jumătate de oră, a oprit focul. A pus morcovii într-o farfurie, ouăle în alta si cafeaua într-o cană S-a întors spre fiica ei si i-a zis:
- Spune-mi ce vezi?
- Morcovi, ouă si cafea, a spus ea.
Mama ei a luat-o mai aproape si i-a cerut să ia un morcov în mână ca să vadă cum este. Ea a luat morcovul si a constatat că e moale. Apoi, i-a cerut să ia un ou. L-a luat, l-a decojit si a constatat că era un ou fiert foarte tare. În cele din urmă, mama i-a cerut să guste din cafea. A gustat si a zâmbit cu plăcere când a simtit aroma plăcută. În final, fiica contrariată a întrebat:
- Ce înseamnă toate astea mamă?
Mama ei i-a explicat că fiecare din aceste trei obiecte au avut de a face cu acelasi eveniment, cu aceeasi problemă, au fost puse în apă fiartă.
Dacă initial morcovul era tare si puternic, după ce a fiert a devenit moale si slab.
Dacă initial oul era fragil, cu coajă subtire care tinea lichidul în interior, acum a devenit tare.
Dacă initial boabele de cafea era separate, acum au devenit un amalgam. Însă
au schimbat ceva, au schimbat apa în care au fiert...
- Care dintre ele esti tu? si-a întrebat mama fiica. Când problemele bat la usa ta, cum răspunzi? Esti ca un morcov, ca un ou, sau ca si cafeaua?

Oare cum sunt eu? Sunt eu morcovul care pare tare, însă în probleme devine slab, moale si îsi pierde puterea?
Sunt eu oul care începe cu o inimă maleabilă dar care în probleme s-a schimbat? Poate că am avut o inimă bună, însă suferinta, moartea, relatiile rupte, problemele financiare, sau alte probleme mi-au făcut inima de piatră?
Sau sunt o boabă de cafea? Ea de fapt a schimbat apa care adus durerea, însă prin fierbere cafeaua a lăsat o mireasmă si gust plăcut.
Dacă esti ca si o boabă de cafea, când lucrurile încep să meargă rău, tu folosesti si acel prilej pentru a avea rezultate bune si să schimbi situatia din jurul tău.

Când treci prin momente întunecate si problemele par tot mai grele, reusesti să te ridici la un alt nivel? Cum faci fată problemelor? Esti un morcov, un ou sau o boabă de cafea?

puf13 spune:

Un om a gasit un ou de vultur si l-a pus in cuibarul unei gaini de curte. Puiul de vultur a iesit din ou odata cu puii de gaina si a crescut impreuna cu ei.
Toata viata lui, vulturul a facut ceea ce au facut si puii de curte. A scurmat pamantul dupa viermi si insecte. A cloncanit si a cotcodacit. Dadea din aripi si zbura un pic in aer.
Anii au trecut si vulturul a imbatranit foarte tare. Intr-o zi el a vazut o pasare splendida deasupra lui, pe cerul fara nori.Aceasta plana intr-o gratioasa maretie printre curentii puternici, abia batand din aripile sale viguroase, aurii.
Batranul vultur privi in sus cu veneratie: "Cine e acesta?" a intrebat el.
"Acesta este vulturul, regele pasarilor", i-a spus vecinul sau.
"El apartine Cerului. Noi apartinem Pamantului - noi suntem gaini."

Si astfel, vulturul a trait si a murit ca o gaina, pentru ca asta a crezut el ca este. "

andrruzza spune:

puf, foarte frumos!



mamica lui Rares(10.03.2005)
http://community.webshots.com/user/andrruzzaR

"Neasteptatul se produce intotdeauna"