Credeti ca exista ingeri?
Raspunsuri - Pagina 7
micosi spune:
Cu siguranta exista ingeri, asa cum exista Dumnezeu!
Eu vedeam sau visam ingeri cand eram mica iar mai tarziu, la vremea adolescentei, mi s-a intamplat sa vad in momentul cand m-am trezit o femeie tanara si frumoasa imbracata in rosu care ma privea din pragul usii, in momentul in care am constientizat ca sunt treaza si m-am speriat...a disparut.
O alta intamplare neobisnuita a fost un vis aparut instantaneu ca un clip publicitar inainte de nastere, in momentul in care mi s-a rupt apa. Bunicii mei, decedati de mult, au aparut in vis sub forma unor entitati fara corp (in loc de corp aparea un cearceaf alb)dar cu chipul binecunoscut care mi-au spus atat : "Gabi, sa nu-ti fie frica, totul va fi bine!". Si intradevar, am nascut fara probleme iar baietelul meu acum in varsta de 9 ani este o minune de copil. Va pup si va doresc numai bine. Ingerii sa va ocroteasca!
danyboy spune:
si eu cred ca exista ingeri!
chiar am unul acasa 
si unul in burtica.
Porumbel30 spune:
Reverendul John G. Paton , un misionar-pionier in insulele New Hebrides a istorisit o palpitanta intamplare care implica grija ocrotitoare a ingerilor.
Bastinasii ostili au inconjurat sediul misiunii lui intr-o noapte , intentionand sa-i dea foc si sa omoare familia Paton. John Paton si sotia sa s-au rugat toata noaptea ca Dumnezeu sa-i izbaveasca.
Cand s-au ivit zorile , ei au fost uimiti sa vada ca, in mod inexplicabil , raufacatorii au plecat. Ei i-au multumit lui Dumnezeu ca i-a izbavit.
Dupa un timp , seful tribului s-a convertit si a crezut in Isus Cristos. Domnul Paton , aducandu-si aminte ce se intamplase , l-a intrebat pe seful tribului ce l-a oprit pe el si pe oamenii lui ca sa arda casa si sa-i omoare.
Seful a raspuns surprins : "Cine erau toti acei oameni pe care-i aveai cu tine acolo ? " Misionarul a raspuns : " Nu erau nici un fel de oameni cu mine ; doar sotia mea si cu mine. " Seful a sustinut ca ei au vazut multi oameni stand de paza - sute de oameni inalti , in haine stralucitoare , avand in maini sabii. Ei pareau sa incercuiasca misiunea , asa ca bastinasii s-au temut sa atace.
Numai atunci domnul Paton a realizat ca Dumnezeu Si-a trimis ingerii sa-i pazeasca . Seful a fost de acord ca nu era nici o alta explicatie in afara de asta : ca Dumnezeu a trimis o legiune de ingeri ca sa pazeasca pe slujitorii Sai , ale caror vieti erau in pericol.
"Sufletul n-ar avea curcubeul daca ochii n-ar avea lacrimi..."
Lemoni spune:
Si eu sunt ferm convinsa va exista ingeri chiar vorbesc cu ei din cind in cind. pt ifo http://www.innerexpansion.com
bigfather spune:
Si eu eram sigura ca exista ingeri. Acum nu stiu daca mai cred... sau vreau sa cred... sau am nevoie sa cred... nu stiu!
Acum vreo 10 ani, am trecut printr-o "cumpana". Era sa intru cu masina intr-un pom. (Aveam cam 90 km/ora - imi explodase un cauciuc).Il vedeam ca "se apropie" vertiginos eu apasam pe "frana" (ziceam eu) de era sa-mi iasa piciorul prin podea. La un moment dat am inchis ochii in asteptarea impactului. Insa nu mica mi-a fost mirarea cand masina si-a schimbat traiectoria (fara ca eu sa trag de volan) am intrat mai intai in lanul de floarea soarelui apoi am mers paralel cu soseaua. (deci directia s-a schimbat de doua ori - prima oara spre stanga si am evitat copacul, iar a doua oara la dreapta si am luat-o paralel cu soseaua). S-a oprit dupa vreo 50 de m. Cand m-am uitat la picioare eu apasam ambreajul. Atunci mi-am dat seama ca am fost ocrotita de Cineva de sus, pentru ca eu nu facusem nimic sa evit pomul. Si mi-am spus: "cineva acolo sus ma iubeste". Si pana atunci credeam, dar atunci "am avut dovada"!
De acum 1 an si 8 luni traiesc insa cea mai neagra tragedie pe care o poate trai cineva. Mi-am pierdut primul copil - la propriu si la figurat. Cred ca stiti, e un subiect foarte cunoscut - pe Vlad, baietelul de 4 ani si 8 luni care a disparut in zona Manastirii Cocos.
Pentru el a fost absolut ingrozitor, cumplit... nu pot sa-mi imaginez toata disperarea si groaza, durerea si chinul prin care a trecut baietelul meu... si de-aia a inceput sa mi se clatine credinta: cum de poate lasa Dumnezeu si Ingerii lui ca un copil sa treaca prin asa ceva? Cum?
Dar tot din acelasi motiv vreau sa cred cu indarjire ca n-a fost singur. Ca a fost cu el un Inger care l-a alinat si nu l-a lasat sa simta groaza, frigul, setea, foamea... lipsa noastra... Am nevoie disperata sa cred asta!
Nu stiu ... pe de o parte nu inteleg cum de nu ne-a ajutat sa-l gasim repede, in viata, astfel incat suferinta lui sa fie cat mai mica... pe de alta parte nu am alta sansa decat sa sper ca Cineva a fost cu el...
Daca a mai trecut cineva prin astfel de intamplari (nu ca a mea(!), dar de perceptie a unor fiinte supra-naturale, a unor entitati frumoase), va rog sa povestiti. Pe mine m-ar ajuta!
Happiness_4_us spune:
Hotarat DA!
Cred cu tarie ca exista ingerasi!
Nana Motoc
Pana la nunta... 
"Pentru a avea mai mult decit ai obtinut trebuie sa devii mai mult decit esti. Daca nu te schimbi vei avea intotdeauna ceea ce ai obtinut."
ICorina spune:
Draga Paula,
Exista ingeri! Au fost cu Vladutz atunci si sunt in continuare!Ti-as povesti lucrurile care ma fac pe mine sa cred ca exista, insa nu pot asa...pe taste, si nu stiu daca te-ar convinge ...Acum aproape un an am pierdut pe cineva foarte aproape sufletului meu, fratele meu, intr-un accident cumplit.Ma intreb in continuare cum de ingerii nu au fost acolo...sa schimbe! Dar se pare ca ratiunea noastra nu este facuta sa accepte uneori planul pe care Dumnezeu il are pentru noi si cei pe care ii iubim. Poate ca vom purta in suflet intrebari toata viatza si poate le vom afla raspunsul intr-un final.Sa iti dea Dumnezeu multa putere si multa speranta! Ii iubim in continuare, chiar daca nu mai sunt, fizic, langa noi!
eu cred ca ingerii nu pot sa schimbe, in sensul dorit de noi, dar ei ajuta sa fie mai usor, SIGUR au fost acolo...
Suntem alaturi de tine, cu tot sufletul!(Imi cer iertare daca...)
Corina si Mihai Alexandru (12.05.2005)
Poze
Iulia P. spune:
Draga Paula,
Eu locuiesc in Canada si nu eram la curent cu tragedia despre care povestesti tu, dar acum am aflat despre ce anume este vorba si, da-mi voie sa spun, sunt cu toata inima alaturi de tine si de sotul tau. Nici nu-mi pot inchipui prin ce ati putut trece si continuati sa treceti. Imi pare nespus de rau pentru ceea ce s-a intamplat cu Vladutz! Pe de alta parte, nu stiu daca mai vrei sa auzi cuvinte de consolare, dar crede-ma ca sunt profund marcata. Nici nu am puterea sa ma gandesc la felul in care as reactiona eu daca asa ceva s-ar intampla baietelului meu. Cred ca tu si sotul tau sunteti persoane extrem de puternice.
Legat de ingeri, nu stiu ce as putea spune... Cum au amintit si alte persoane care au scris la acest subiect, baietelul meu zambea si el fara motiv aparent de multe ori cand era in varsta de numai cateva luni. Se uita undeva, peste umarul meu, si parea ca urmareste ceva. De multe ori m-am intors, convinsa fiind ca sotul meu s-a intors in camera fara ca eu sa-l aud, dar nu se afla nimeni altcineva acolo decat eu si bebelusul.
Va doresc un sfarsit de saptamana placut!
Iulia P., Thomas Anthony (16 iunie 2004) si bebe mic 17+
Our freedom starts with the prison we choose...
Nous sommes peut-être devenus aveugles et nous ne voulons pas le...voir.
http://pg.photos.yahoo.com/ph/dragos_popa/my_photos
ELIZA MIRON spune:
Draga Paula, pe baietelul meu il cheama Vlad Tudor si are acum 5 ani si aproape jumatate...
Atunci cand s-a intamplat nenorocirea voastra am fost foarte marcata si de multe ori ma gandesc la puiul tau si la voi chiar daca nu va cunosc...
Chantelle spune:
Am scris un mesaj, dar s-a pierdut ..Asa ca incerc sa il scriu iar.
Care era intrebarea? Daca exista ingeri ? As vrea sa cred ca da...As vrea sa cred si eu, si fetitsa mea , Loulou -de 4 ani.
Si-a dorit atat de mult o surioara, aproape ne ruga. Am decis sa-i daruim un bebe, sa aiba pe cineva alaturi...pentru cand nu vom mai fi noi. Fireste , ne-a suras si noua ideea unui bebe "nou".
Asa ca anu' trecut , pe 19 iunie , am nascut-o pe Sarah Margot...Eram atat de fericiti. Aveam totul. Bucuria a fost umbrita la doua zile dupa nastere..cand medicii mi-au zis ca fetitsa noastra are o malformatie complexa de cord, care nu-i va da sanse la viata. Cine voia sa creada asa ceva??...Am luat-o acasa, am hranit-o , am purtat-o in brate, am iubit-o...2 luni. Si s-a dus...Unde? La ingeri ...spuneau cei din jur. Si ma rugam sa fie asa...caci numai ingerii mai puteau avea grija de ea atunci. Si Loulou imi zicea "mami, e prea mica sa se descurce singura..." Si ziceam "Lasa , puiule, au ingerasii grija.."
Am atat de multe intrebari..fara raspuns.
Si Loulou la fel. Ma intreaba si acum "CAnd se intoarce Sarah ?" SI zic "Nu stiu.." . Cum sa-i zic ca surioara ei nu se mai intoarce???
De atunci ma gandesc la ingeri...si sper sa existe. Si daca e asa , mai sper ca acum doua zile, pe 19, s-au gandit sa-i faca un tort cu o lumanare ..si sa-i cante "LA MULTI ANI , SARAH!!" 
"We love life, not because we are used to living but because we are used to loving"