Dialog: Moda cu burtica

Dialog: Moda cu burtica | Autor: Buburuza-shop

Link direct la acest mesaj

Moda cu burtica

Eeei, gata cu lenjeria sexi, cu fustitele de-o palma, cu jeansii stamti si bluzele cu vedere la buric. Gata si cu costumasul cambrat elegant pe talia de viespe, cu care "rupeai" audienta cand mergeai la birou. S-a terminat cu decolteele adanci si obraznicute iar la o seara festiva in nici un caz nu mai poti imbraca rochia de seara splendida, fara bretelute. Gata cu toate aceste mici cochetarii, arme discrete si frivole care te-au ajutat candva sa-l seduci pe El si poate chiar sa ajungi asa cum esti acum... cu burtica. Sigur, nu-ti mai incapi in piele de fericire, doar o sa fii mamica... Dar chiar nu ai si clipele tale de disperare cand te te uiti in sifonier si constati ca nimic nu te mai incape? Chiar nu oftezi cand dai cu ochii de pantofii tai de antilopa cu tocul inalt si subtire? Ai vrea sa-ti cumperi ceva dragut; inainte asta te facea totdeauna sa te simti mai bine. Dar de unde? Si are rost sa dai bani ca sa-ti ei ceva numai pentru tine? Ceva care o sa-ti trebuiasca doar cateva luni. In fond, poti dormi si imbracata in pijamaua sotului, nu-i asa? Si sa cheltui atat pentru tine tocmai acum, cand bebe din burtica se pregateste sa intre in familie... sa te tii atunci cheltuieli! Nici editorialele de moda de prin reviste nu-ti mai vine sa le citesti... ce rost are? Hainutele ale minuscule care oricum vin bine numai pe manechine... Doamne, ce slabe sunt fetele astea... cum s-or mentine asa?
Nici prietena ta oglinda nu-ti mai e de mare folos. Inainte iti placea sa te uiti, sa-ti mai retusezi machiajul, sa-ti faci singura smechereste cu ochiul sau sa sa-ti dai un pupic-bezea cu gura prefect rujata. Acum oglinda se umple toata... ooof! Si nimic nu-ti mai sta ca lumea! Siguuur, ca da! Esti fericita din cale-afara ca o sa fii mamica. Iti mangai burtica cu drag, poate-i si vorbesti... dar tu? Tu frumusica-subtirica de mai-nainte, tu cochetica, sportiva, eleganta... Tu cum te simti?


Dragi viitoare mamici si dragi foste gravidute, acum mamici, www.buburuza.com va invita la dialog: o discutie despre moda cu burtica. Ce va place sa imbracati? Ce cumparati? Si de unde? Este oferta de pe piata romaneasca in masura sa va satisfaca asteptarile? Ati gasit in vreo revista editoriale de moda special pentru gravidute?

Va asteptam cu interes opiniile. Si nu am deschis acest subiect numai asa, de dragul conversatiei. www.buburuza.com este in renovare si, cunoscandu-va din vreme opiniile si dorintele voastre le vom putea raspunde cat mai bine.

Va multumim,
Echipa Buburuza.

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Buburuza-shop spune:

Eeeeei, si pana cand viitoarele, actualele sau fostele gravidute prind curaj sau descopera acest subiect si incep sa-si spuna parerea o sa incep chiar eu seria editorialelor de Moda cu burtica


Imbracamintea pentru gravide si producatorul roman.

De ceva vreme am devenit interesata de ce se intampla in jurul meu in legatura cu imbracamintea pentru gravide. Dau ture prin magazine, citesc revistele, umblu prin targ... Hm! Nu imi propun sa discut in acest articol depre ce se gaseste prin magazine, hainele aduse din import, din vest, sunt ok desi mi se pare cam absurd sa dai pe o rochita cu burtica cat pe-o haina de blana. Dar ma gandesc ca imbracamintea pentru gravide, ca produs de bresa, ar putea fi o sansa pentru creatorii de moda romani si pentru micii sau mai marii producatori autohtoni. Asa sa fie?


De prin reviste si nu numai...

Rasfoiesc intai revistele adresate viitoarelor mamici. Vreau sa vad cum stam cu informatia. Stam si nu prea. Sanatate. Bun! Sport si sanatate. Si mai bun! Alimentatie sanatoasa. Coreeect! In rest, despre bebelusi, despre nasterea in/sub apa, horoscoape, reclame... si asta a fost revista. Dar moda? Articole sporadice ilustrate cu poze "de afara" si cu texte abundand de banalitati: "...nu renunta la cochetarie!" "...fii feminina!" "...imbraca-te comod!" ectzetera-ectzetera. Si, evident, totul culmineaza cu "gandeste pozitiv!" Imi vine sa-i zic vreo doua confratelui editorialist. Ma abtin si ma multumesc sa comentez cu dintii stransi "Bine ca esti tu destept, mai!". Atata lucru stiam si noi. Si sfaturi de-astea la kil pot sa dau si eu. Da' ceva detalii? O idee-doua, acolo? Rar de tot, cate un pictorial cu hainute de gravida, de prin magazinele scumpe ori semnate de designeri cu ceva faima. Unicate, cam excentrice si scumpeee! Ca deh, semnatura se plateste...


Decat un sarafan de gravida, mai bine opt fustite mini...

Dupa ce m-am lamurit cu presa scrisa pe hartie si pe internet, incerc sa vad cum sta treaba la sursa - si pornesc intr-un turneu telefonic pe la designerii si producatorii pe care-i cunosc. Cu unii dintre ei n-am mai vorbit de cativa ani. Imi caut prin sertare agenda veche. Sun. Raspunde. "Eu sunt", zic." Bunaaaa! Ce faci? Unde-ai disparut? Unde mai scrii?" "Nicaieri, zic eu, sunt acasa. Si scriu pe internet. Sunt mamica! adaug mandra de mine" Primesc felicitarile de rigoare; stiu ca unele sunt sigur de complezenta, dar nu ma deranjeaza. Si dupa scurtele politeturi intru vertiginos in problema: Faci hainute pentru gravide? Si uite ce raspunsuri am primit:

  • Haaa? Esti gravida? Daca ai nevoie de ceva, iti fac. Insa acum sunt foarte-foarte ocupat ... am o gramada de comenzi si ma pregatesc si pentru prezentare. Vii la prezentare?

  • Nu. Nu este rentabil; mie nu-mi ramane mai nimic. Am un bussines de condus, salarii de platit. Si la cat costa materialele... Decat sa fac un sarafan de gravida, mai bine opt fustite mini, ca pustoaicele arunca cu banii.

  • Sa stii ca m-am gandit, dar nu-mi vine sa ma apuc. Si-apoi, ce rost are? Cata clientela imi aduce mie chestia asta?

  • Nu. Cine are bani isi cumpara din import, cine n-are bani... nu ma intereseaza.

  • Am facut cate ceva. Mai mult comenzi. Serie nu merita sa fac; se vand greu, magazinele mari nu au raioane speciale. Magazinele de profil isi iau marfa din alte parti si nu platesc la timp. Nu merita!

  • Glumesti, nu? Te-a inebunit statul acasa... revino-ti!

  • Si tot asa, pana la sfarsitul vechii mele agende telefonice. Deci nu. Nu-i nimic, merg mai departe. Stiu eu ca trebuie sa fie cativa mici producatori care chiar fac imbracaminte pentru gravide. Si cum tocmai acum se desfasoara un targ de profil si ei s-ar putea sa fie pe-acolo, printre expozanti, plec in cautarea lor.


    Adevarul despre targ si targoveti - partea I: Designerul nostru...

    Mai intai trebuie sa fac o precizare necesara. Nu am mers la targ numai ca sa am material pentru acest articol. M-am dus cum s-ar zice in prospectare de piata - in curand, in ianuarie se va redeschide magazinul virtual www.buburuza.com si fiind direct interesata, plec in cautare de posibili furnizori. Prima impresie? Slaba miscarea cu targul asta. Numai doi producatori interni de imbracaminte pentru gravide; nici unul din Bucuresti. S-o luam pe rand:
  • Primul stand la care m-am oprit apartine unei firme despre care am mai auzit. Ma prezint frumos, ca orice femeie de afceri ce vreau sa ma aflu. Spun care este interesul meu principal - acela de a contracta marfa pentru magazin. Doamna de la firma este destul de draguta dar nu din cale-afara, si ma ia cam de sus, cam "profesional". Imi explica ca are un sortiment limitat pentru ca in ultima vreme au participat la foarte multe targuri si expozitii. Asta e. Totusi vreau sa vad ce exista disponibil. Nu mare lucru. Mai intai si-ntai ma uit la design: Vreo doua modele oarecum reusite, altele nu prea, si cateva catastrofale de-a dreptul. Sa nu credeti ca sunt rea. Sau poate ca sunt, insa am vazut si modele... cum sa le zic? Nasoale. Stiu ca nu ati mai citit niciodata cuvantul asta intr-un editorial de moda, si tocmai de aceea o sa-l si repet: Nasoale! Si trec la partea tehnica. Asa si-asa. Doamnei ii turuie gura despre nu stiu ce sistem savant de modificare a beteliei pe elastic. Vreau sa vad. Si dau peste un elastic cu butoniere - e stas, se gaseste la merceriile mai aprovizionate; nu peste tot, dar se gaseste, nu este vreo mare inventie. Si-n plus, capatul elasticului, nefinisat, atarna inestetic si balangane ca un matz gol. Doamna imi explica cu ton cunoscator ca ala este pe interior si nu se vede. Tine-ma, sfinte Sisoe! Pai asta este argument? Ma mai uit la un costumas "de ocazie" din tafta batoasa, 100% polyester; mai intreb daca la o anumita tunica cu design digerabil se poate asorta/produce o fusta sau un pantalon din acelasi jersey. Nu se poate. Pacat, culoarea era frumusica - un ceva intre bleu-vert si tourquise pal. Imi plac fara rezerve si comentarii o bluza cu en-coeur V si material de inspiratie indiana si o fusta cu volane ethno-gipsy. Cam atat. In rest sarafane, salopete si pantaloni cu burtica de tricot. Deja doamna ma trateaza ca pe-o tzata Mitza, proprietara de boutique universal in gara Lehliu. Injur in gand ca am avut proasta inspiratie sa ma imbrac cu jeans nu cu o tinuta de bussines... sa-mi fi pus pantofii cu toc si parfum frantuzesc, sa-mi fi luat si eu o geanta mai acatarii, nu rucsacul jerpelit.. ca doar stiam ca ma duc sa discut afaceri. Dar las' ca-i mai bine asa, macar stiu cu cine am de-a face, chiar daca interlocutoare mea nu stie. Si-ntr-un acces subit de sinceritate, ma apuc sa-i spun doamnei adevarul despre mine, pana la capat. Si anume ca am studii serioase de design, experienta in moda si in productia de confectii si ca nu sunt chiar venita cu trenul de navetisti de la Lehliu gara. Mda. Doamna nu pare impresionata. Jeans-ii tociti in... cot si pull-overul labartat si-au facut de minune treaba de a-mi distruge definitiv prestanta. Mai fac totusi o incercare: ii sugerez doamnei ca am putea colabora, insa imi rezerv dreptul de a accepta in magazin numai marfuri selectionate de mine in functie de calitatea designului, materialului si a lucraturii. Propun chiar si cateva exercitii de colaborare in privinta designului, punctul lor cel mai slab - as vrea o colectie in exclusivitate, cu design profesionist, modern, indraznet... Si atunci se produce dezastrul: doamna sare ca arsa si-mi arunca o replica care ma ucide pe loc:
    - Noi avem designer foarte bun! Designerul nostru nu accepta sugestii de la nimeni!
    Sfinte Sisoe, sfanta Sinefta si alti vreo doi sfinti mai vanjosi... sariti de ma tineti, ca mi-e rau! Imi dau seama ca am facut o gafa de proportii, ca cel mai probabil insasi doamna este designerul. Profit de faptul ca si in lipsa tocurilor sunt totusi o femeie inalta, o privesc si eu de sus pe doamna si plec cam impleticit.



  • Adevarul despre targ si targoveti - partea a II-a: Acum vorbim discutii...

  • Inainte de a porni din nou "la atac" m-am oprit sa beau de dusca doua cafele si sa fumez zece tigari. Imi bubuie capul si nu-mi iese din minte replica cu care m-a bestelit doamna de la primul stand: Designerul nostru... designerul nostru... Ma gandesc la anii, banii si neuronii aruncati aiurea pe fereastra ca sa fac o scoala cand, uite! Ma puteam auto-numi dizainar (sic!) numai invatand nitica croitorie. Si nici p-aia prea grozav. Ma mai calmez putin, si ma horatasc ca, daca tot nu arat ca o femeie de afaceri, macar sa fiu total cinstita cu urmatorii interlocutori. Sa fiu asa cum sunt eu, sa stie oamenii cu cine au de-a face de la bun inceput.
    Nici de data asta nu mergeam chiar in necunoscut. Primisem cu o zi inainte un CD cu poze, un fel de portofoliu cu o colectie de vara si colectia de toamna-iarna. Colectia de vara mai reusita. Cel putin asa reiesea din poze. Dar poza e una, si produsul e cu totul si cu totul altceva. Asa ca trebuia sa vad cu ochii mei. Si ca sa fiu foarte sincera, nu designul sau altceva m-au convins sa-mi incerc sansele si cu cel de-al doilea producator din targ ci un lucru mult mai simplu. Un mic detaliu care unora li s-ar parea banal dar care mie mi-a aprins in minte un beculet: in pozele colectiei de vara, manechinele-gravidute, vizibil ne-profesioniste, purtau incaltaminte asortata tinutei. Hopa! mi-am zis. Iata pe cineva care acorda atentie detaliului. Si pentru mine asta este o mare bila alba.
    Inainte de a continua, fac iarasi o paranteza ca sa va spun ca cel de-al doilea producator mi-a placut mult mai mult. La stand doi tineri. Sot-sotie. Mi-a placut ca aveau albume cu pozele colectiilor si ca pe langa astea am mai vazut un album micut care m-a emotionat: din poze zambea sau se stramba o minune de fetita, copila lor. Uita-te la ea cum doarme cu poponeata-n sus! M-am relaxat deja. Ei, m-am relaxat si nu prea, ca eu sunt venita la targ cu o treaba. Vorbesc mult si repede despre mine, cine sunt, ce fac si ce dreg si ce planuri am. Oamenii ma asculta - ori din interes, ori din politete ori nauciti de vorbaria mea continua. Un lucru bun: nu zic nu la propunerea de a incerca o colectie exclusiva si o colaborare. Si daca am zis ca mi-au placut oamenii, asta nu-i scapa de-o analiza critica in privinta produselor. Modele putine, si-o obositoare stereotipie in materiale - catifea raiata in exces. Despre design, ce sa zic... mai degraba lipsit de indrazneala. Insa fara catastrofele de mai-nainte. Ceva scapari la accesorizare. Nu in plus, ci in minus - aceeasi stereotipie, aplicatie de panglica sau snur, dar care da bine pe unu-doua... hai, fie, trei produse. Dar nu pe toate! Iar la culori... belea! Negru mult, petrol, bleu-marin, verde inchis, maron... O fi sezonul asta negrul culoarea regina... dar nici chiar asa! Doua sarafane, unul rosu si altul cream, sar in ochi ca un cuplu de suedezi intr-un bar de negri din Pretoria. Imi place mult o bluza din bumbac cu lycra, parte peste parte, incheiata in lateral intr-un fronse ingenios pe un inel mare de nuca de cocos. Dar este neagra-neagra. Intreb daca se poate sa fie facuta si pe alte culori. Da. In catalogul cu colectia de toamna-iarna vad singura piesa cu adevarat in tendinta si nitel mai curajoasa: o salopeta din denim imprimat cu flori mari, cu cusaturile "desirate". Dar nu exista in stand. As fi vrut sa o vad mai de-aproape, mai pe viu. Calitatea lucraturii in general buna, dar unele solutii tehnologice ar merita imbunatatite. Asa, de dragul detaliului. Apare si aici elasticul-minune, cu butoniete, care permite ajustarea taliei pantalonilor - mai bine si mult mai ingrijit montat.
    Si revin la vorbaria mea multa si grabita... la un momendat domnul imi spune fara ocolisuri ca de fapt noi acum vorbim discutii... Franchetea lui ardeleneasca ma ia usor prin surprindere. Am devenit de cativa ani buni, vreo doua decenii adica, bucuresteanca si nu mai sunt obisnuita cu stilul direct. Dar omul are dreptate. Ma uit la ceas. Sfinte Sisoe! Ia te uita ce tarziu s-a facut. Probabil ca acum este momentul sa ma opresc.



  • O concluzie in graba pentru un studiu incomplet

  • Mi-am adus aminte de o vorba a unuia dintre nenumaratii mei fosti sefi, om fin si cu un umor teribil:
    - Ei, copii, cum stam cu munca? Stam? Stam?
    - Stam bine, sefu', dar stam degeaba!
    - Stati degeaba???? Pai atunci, degeaba stati!

    Cam asa stam si cu productia nationala de imbracaminte destinata gravidutelor. Dar raman la parerea mea: se poate schimba ceva. Cu destula vointa, multa bunavointa... si cu nitica stiinta. Stiinta intr-ale modei, de exemplu, ca tot vorbiram despre ea. Ca... ei bine, este si-asta o stiinta. Da-da! Moda-frivola! Moda cu burtica. Si la preturi romanesti, daca s-ar putea. Si s-ar putea.



  • Articol de Buburuza-ruza-zuza, de profesie modista :))
    - cu sprijinul bunului sfant Sisoe.




    In "numarul" viitor:
    "Ooof! Ce dor, ce chin ce jaleeee, pe la poarta dumitale!" - Turul magazinelor pentru gravide

    Mergi la inceput

    Link direct catre acest raspuns iren spune:

    Haios rau articolul!
    Io am avut noroc de pantalonii cu talie joasa, din material strech, shi fustele tot cu talie joasa care faceau- shi fac- furori printre adolescente, in rest, tricouri cu vedere la buric- era vara- shi rokitze cu doo numere mai mari ...pot spune ca cea de-a doua sarcina- ca la prima de-abia venisem aici shi nu shtiam nici un magazin mai dragutz- am fost imbracata exact cum am dorit, fara restrictzii din cauza burticii.

    Iren dubla mamica Bogdanelu nazdravanu si Julia turbo

    noiembrie
    degetzeii




    In caz de greturi si alergii la anumite persoane, se recomanda retragerea intr-un loc izolat si racoros si consumarea, in liniste, a patru- cinci lamii pe ora.

    www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=62378" target="_blank">Ajutatzi-o pe micutza Alina sa vada

    Mergi la inceput

    Link direct catre acest raspuns Buburuza-shop spune:

    Multumesc, iren.

    Abia acum am reusit sa postez varianta integrala, revazuta si adaugita :)). Si deja ma pregatesc pentru urmatorul articol: voi porni val-vartej prin magazinele pentru gravide, de-a lungul si de-a latul Bucurestiului. Imi puteti da cateva sugestii? Adrese?
    Pana atunci, astept comentariile si parerile voastre despre Moda cu burtica


    Buburuza-ruza-zuza

    Mergi la inceput

    Link direct catre acest raspuns Buburuza-shop spune:

    Oooof! Ce dor, ce chin, ce jaleeee... pe la poarta dumitale!
    Turul magazinelor pentru gravide. Bucuresti, decembrie 2005.

    Prefata

  • Poate ca cinstit ar fi daca inainte de a porni la "cumparaturi" mi-as atarna de gat pe post de burtica, un sac cu nisip, de cinci-sapte kile, as bea vreo cativa litri de apa, sa-mi vina sa fac pishu din sfert in sfert de ceas si m-as incalta cu o pereche de pantofi mai mici macar cu un numar. Si ca experimentul sa fie cat mai veridic, sa circul prin Bucuresti cu transportul in comun. Statul in statii este parte din exercitiu, ca si inghesuiala din troleu, ca si barbatul care sta confortabil pe locul pentru gravide si care nu simte nici un impuls sa-mi cedeze scaunul. "Ridica-te bai nesimtitule si las-o pe doamna! Nu vezi ca e gravida?". Ba vede, dar nu-i pasa ca doar nu m-a lasat el bortoasa. Dar la apostrofarea calatorilor indignati, imi face in sfarsit loc, ca oricum coboara la prima. Insa nu scapa ocazia de a-mi arunca privirea aia care zice fara echivoc "fire-ai a dreacu' de umflata".



  • In buricul targului

  • Primul drum il fac, nici nu incape discutie, la Kilometrul Zero - Piata Sf. Gheorge, unde intoarce tramvaiul. Pe vremuri era acolo un magazin al Cooperatiei mestesugaresti unde vreo cativa ani la rand, prin grilajul gri-murdar, am vazut acelasi sarafan oribil din tergal, cu pliu in fata si-o rochita de panza cu floricele - un derivat nereusit de baby-doll, o rochie penibila de Lolita corupta si ras-corupta. Va jur ca pe vremea studiilor mele ante-revolutionare, vitrina aia era cea mai sigura metoda contraceptiva si mi-a prelungit virginitatea cu cel putin doi-trei ani. Ma ingrozea ideea de a ajunge in situatia sa imbrac odioseniile cooperatiste.
    S-o fi schimbat ceva? Trebuie sa merg sa vad.
  • Mergi la inceput

    Link direct catre acest raspuns Viovio spune:

    OOOOOffffffffff,Buburuza draga....
    Astept cu mult interes "perindarile" tale prin magazinele pentru gravidute....Nu ca ai avea pe unde,dupa parerea mea.....

    Anul trecut...cautam si eu o "hainuta" care sa ma faca accepatbila la privit si sa nu ma coste cit un frigider nou,ca de ala aveam mai multa nevoie...
    De descoperut am descoperit doar 3 magazine,desi de felul meu sunt plimbareata rau de tot,iar serviciul ma ajuta de minune....
    Unul din ele...este,de fapt,un raion...(se mai numesc asa???),la parterul magazinului "Cocor".Spatiu mic,inghiesuit,prost lumninat,unde fiecare model era unic in oribilitatea lui.Te speriau preturile...ca si raspunsul vinzatoarei..."suntem "central",doamna,nu ...de cartier".Modele inuman de urite,eternii pantaloni/fuste pe elastic,fara pic de forma,bluze lalii,salopete din materiale ciudate si culori....critice.De unde Dumnezeu or fi scos mustarul si kaki-ul ala cu aspect de r....mai bine negru...
    Un alt magazin este cel de la Sf.Gheorghe,care arata a second hand si ca aspect si ca "marfa" prezentata si abia astept sa vad ce caracterizare o sa-i faci tu....
    Al 3 -lea,si ultimul,se gasea in spatele magazinului "Prosper",pe 13 septembrie,la "Lira".
    Puteai sa il ratezi usor,daca nu vedeai pe geamul "prosper-ului",un afis care te informa de existenta acestui magazin.
    Mic punct de desfacere al unei croitorii,cu preturi acceptabile...(bateau intr-un milion anul trecut),a fost singurul loc decent de unde se putea cumpara ceva.Da erau si salopete de raiat dar si unele dintr-un material fin si moale,la care puteai asorta cu usurinta o bluzita cu volane la mineci,si sa obtii o tinuta lejera si eleganta.Erau si fuste pe elastic,dar aspectul lor "usor" gipsy,cu volanase si imprimeu haios le faceau mai acceptabile.Pantaloni "la dunga",clasici si eleganti,a caror betelie "crestea" odata cu burtica faceau ":casa buna" cu bluzite haioase,e drept ca aveau eternul pliu in fata,dar,materialul de pe dedesubt era ori foarte vesel ori avea culoarea pielii,incit iti dadea senzatia ca ai o bluza despicata...Haios, mi s-a parut la vremea respectiva.Sarafane cadrilate(e drept ca eu am un fix si nu apropii cu nici un chip de haine in "patratele"),culori vesele,mult rosu,galben,verde,fuste dragute si moderne,cu buzunare aplicate in locuri..."neasteptate".
    Calitate buna,lucrate ingrijit,curat,fara ate atirnate pe motiv ca "e pe dos si nu se vede".
    Din pacate,acest magazin nu mai exista...
    Asa ca astept cu mult interes sa vad ce ai descoperit si astept cu si mai mult interes deschiderea magazinului "buburuza".Daca el reflecta modul de gindire ce reiese din aceste aricole si va tine si cont de opinia clientilor...va deveni unul din magazinele mele preferate..

    Va cer scuze daca am "batut cimpii" si am umplut pagina...si poate ca nu v-am fost de nici un ajutor...




    Violeta, mami de printesa Cristiana Bianca
    POZE CU BIANCA




    "Nu sunt ceea ce par a fi,nu sunt nimic din ce-as fi vrut sa fiu....dar daca m-am nascut fara sa stiu,devreme sau poate prea tirziu,m-am resemnat....ca orice om,si-am ramas ceea ce sunt."

    Mergi la inceput

    Link direct catre acest raspuns Buburuza-shop spune:

    Multumesc tare mult, Violeta.

    Ai scris atat de clar si de complet ca aproape-mi vine sa zic ca m-ai scutit de-un drum pana in centru. Dar am de gand sa scriu articolul si in acelasi timp sa ma informez la fata locului despre oferta reala a magazinelor si producatorilor de imbracaminte cu burtica. Da, chiar tinem cont de parerile voastre. Si chiar vrem sa gasim produse de calitate si la preturi cinstite. Daca nu mici (asa cum ne-am dori), macar cinstite sa fie.


    Buburuza-ruza.

    Mergi la inceput

    Link direct catre acest raspuns Buburuza-shop spune:

    Si pana imi termin eu perindarile prin magazine, va mai propun o tema:




    Zoe, fii barbata!
    - o introducere exagerat de lunga pentru o intrebare simpla:

    Pe Zoe o cunosc de-o vesnicie, de mai bine de treizeci de ani. Am invatat amandoua sa facem bastonase si cerculete pe caietul tip 1, am fost colege de banca, ne-am furat reciproc iubitii in adolescenta, am citit aceleasi carti, am fost in tabere si la practica agricola, am fugit impreuna de-acasa la Cenaclul Flacara si-am facut impreuna revolutia. O intreaga istorie.

    O aud la telefon cum plange cu sughituri, si printe hohote deslusesc cu greu ce-mi spune: ca e distrusa si disperata si ca telefonul fix nu merge, nici internetul si ca ce se face ea? Si ca trebuie sa inchida ca i se descarca si mobilul. Ma gandesc la ce e mai rau, ma imbrac ca la armata, las acasa totul balta si alerg sa gasesc un taxi care probabil ca o sa ma coste de la mine pan-la ea cat un zbor charter Bucuresti-Copenhaga. Pe drum ma tot intreb oare in cat timp ajunge o ambulanta cu sirenele pornite pana acasa la Zoe? Si daca usa e blocata, oare trebuie sa chem pompierii sau mai bine sparg geamul de la bucatarie si intru sa o salvez pe Zoica mea de la moarte sigura? Il sun si pe barbata-su, Vicentiu. Nu stie nimic, fixul mort, mobilul asemenea. Intra in fibrilatii si-mi spune ca mai bine trec cu taxiul pe la el si plecam impreuna mai departe; il gasesc in fata sediului, cu motorul pornit, numai in camasa. Actele, banii, au ramas in birou in buzunarul de la haina. Da-le incolo de acte! Da' cheile le-ai luat? Macar sa avem cum intra in casa in caz de... Doamne-fereste! Conduce nebuneste, trece pe rosu, claxoneaza isteric, iesim pe DN1, depaseste pe contrasens. Din cand in cand mai incerc sa o sun pe Zoe pe mobil, dar cum imi raspunde, cum se intrerupe; e bine ca inca imi mai raspunde. Traieste!
    Ajungem. Alergam spre usa, Vicentiu nu nimereste sa bage cheia-n yala.. si ne deschide Zoe, plansa toata, cu ochii umflati si cu cutia de servetele in mana. Arata ca naiba dar e vie si nevatamata. Si derutata ca ne vede. Ce e cu voi aici? Cu noooi? Ei, nu! Ca-mi vine sa o strang de gat. Cum adica ce e cu noi? Cu tine ce e. Ce-ai patit? Ma uit in jur, nici urma de foc, inundatii, cioburi, sange sau altceva dramatic. Ce-ai patit, Zoe? De ce urlai la telefon? Aaaaaa! face ea de parca si-ar fi adus aminte de-un fapt divers citit in programul tv. Si pe cel mai neutru ton cu putinta imi insira motivele: sunt mare, sunt grasa, sunt cat casa si nu am cu ce sa ma imbrac. Noroc ca m-am trantit deja in fotoliu si inca-mi tremura piciorele; n-am putere sa ajung pana la ea ca mi-as face pacat mare cu zaluda. Nu esti in toate mintile, femeie! M-ai bagat in sperieti, l-am speriat si pe Vicentiu, era sa murim pe drum si tu-mi spui ca nu ai cu ce sa te imbraci? Ti-ai luat blugi, ti-ai luat sarafane, nadragi; ai tricouri, camasi, tunici... ai haine cat sa imbraci zece gravide. Da, dar sunt toate sport si mie-mi trebuie doua-trei tinute bussines si una de cocktail.
    Asta asa face de cand o stiu. Vorbeam aproape zilnic la telefon. Dar cand incepea conversatia cu "tu ma mai iubesti?" stiam ce urmeaza: "am nevoie de ceva: sa fie super-fain, sa-mi vina bine, sa fie ieftin si sa fie gata poimane". In atelier, tineam tiparele ei langa stingatorul de incendii. Pentru urgente majore. Pai daca imaginea conteaza, jumatate din cariera Zoicai mi se datoreaza. Hai, nu jumatate, dar un sfert sigur!
    Zoe da din nou sa planga si se lamenteaza ca e grasa si urata. Barbata-su ii spune ca e frumoasa si sunt sigura ca el chiar asa o vede. Se uita la ea cu o privire fericit-imbecila, de bovina indragostita, mai ales cand priveste spre burtica in care sta bine-merci la caldurica printesa lu' taticu. Iar Zoe este frumusica, nimic de zis... numai ca acum este mare, fratilor! Chiar ca e! Si e abia in luna a sasea. Baiat bun, Vicentiu asta. Sta palid si linistit; nu mai seamana deloc cu fiara soselelor care era sa ma ucida de o mie de ori de la Bucuresi pana aici. Cand il vad asa abulic simt ca ma enervez si mai tare. Bai ,Vicentiule, lasa-ne! Du-te-n... undeva! Fa-ti de lucru; lasa-ne sa vorbim ca fetele.
    Asa-i ca-s cat o locomotiva? ma intreaba Zoica dupa ce ramanem singure. Ei, nu chiar cat o locomotiva. Dar cat un tanc sovietic tot esti, ii raspund cu sinceritatea la care-mi dau dreptul trei decenii de prietenie. Rade. S-a calmat. Stie ca nu o s-o las balta taman acum. Despre ce e vorba? Firma la care lucreaza Zoe organizeaza nu stiu ce seminar sau conferinta internationala - lume buna, locatie eleganta, fite cat cuprinde. Ea s-a ocupat de proiect si dupa ce se intoarce din concediu intra din nou in paine, ca mai sunt doar cateva saptamani. Ar fi putut sa preia proiectul altcineva; mai are vreo doua-trei colege, insa au refuzat sa se implice. Ca, vezi mare Doamne, asta este proiectul lui Zoe si ca asa e corect: sa fie ea in capu' trebii. Ca ele nu vor sa-si asume merite pe munca altcuiva, ca nu e fair-play. Fair-play, auzi la ele! Cine le crede, batu-le-ar norocu' de otravuri tinere, slabe si carieriste? Astea ar fi in stare sa-si puna cianura in cafea una alteia ca sa-i ia locul Zoicai dupa ce o naste, insa deocamdata au facut alianta. Niste vipere!
    Gata. Lucrurile au intrat in normal, Zoe este calma si eu la fel. Nimic nu calmeaza mai bine o femeie decat o partida de barfa - poate doar un masaj, sau o pereche de pantofi noi. Dar cu barfa iesi mai ieftin. Ii promit ca o sa ma gandesc si ca gasim noi o solutie pana la urma.
    La plecare, ne imbratisam si-i mai spun pe jumatate urcata in masina: Zau, Zoe! Esti femeie serioasa! Fii barbata, ce naiba! Zoe imi arata zambind burtica imensa, semn al feminitatii dincolo de orice indoiala. Barbata? Prea tarziu! Vorba reclamei.

    Cam asta a fost. Iar pe aia de la cablu, sa-i manance raia si buba-rea ca puteam sa mor strivita de vreun TIR pe DN1 din cauza ca nu-i functiona lui Zoe telefonul. Nici internetul.




    Si-acum, va intreb:
    Hai, ca hainute cu burtica sport sau de zi cu zi, tot se mai gasesc. Dar cu hainele de mers la birou, acolo unde se cere tinuta de bussines, cum va descurcati? Si la ocazii speciale?

    Astept cu mare interes raspunsurile voastre.
    Buburuza-ruza-zuza

    Mergi la inceput

    Link direct catre acest raspuns Voichita spune:

    Si eu am burtica (luna a-7-a) si cum vine Revelionul, iar in ianuarie am si o nunta, ma apuca jalea.
    Intr-adevar, cu hainele sport te mai descurci cumva, dar ce faci cu cele elegante?
    Singura solutie pentru mine este sa apelez la o croitoreasa. Din pacate, cele care lucreaza bine sunt foarte aglomerate (ca de scumpe, nu mai vorbesc), iar cu celelalte, strici materialul. Deci...

    Mergi la inceput

    Link direct catre acest raspuns zskati spune:

    Mi-a placut articolul Moda cu burtica. Si eu am avut problema cu imbracamantea cand eram gravida. Atunci mi-a venit idea sa-mi fac un magazin specializat pe aceste haine. Momentan in magazinul nostru se gasesc doua colectii: Mammystic si Maternelle din Ungaria. Dupa parerea mea hainele sunt foarte frumoase, comfortabile, avem si haine de mers la lucru (tinuta business). Magazinul am deschis in Odorheiu Secuiesc. La inceput singura noastra problema era ca fiind un oras mic, nu erau prea multe gravide. Datorita reclamelor facute am reusit sa fim cunoscuti cel putin in judetul Harghita. Unele produse se gasesc deja si in Miercurea-Ciuc, un magazin cumpara produsele noastre in scopul revanzarii. Uneori avem surpriza sa vina cumparatori si din Brasov.
    Viitoarele mamici! Va invit in magazinul nostru din Odorheiu Secuiesc (str. Kossuth. nr. 30) sa cunoasteti colectiile Mammystic si Maternelle.

    Mergi la inceput

    Link direct catre acest raspuns anangel_lexi spune:

    EU salopeta de graviduta mi-am luat din Piata Rahova. Pret normal, aspect OK.In rest, haine dragute pentru burtici au si la magazinul de pe calea Victoriei. La unele insa preturile sunt cam mari. Ar mai fi si internetul, dar problema aici e ca nu poti proba.

    12+
    I wish I were an angel...

    Poze diverse
    Poze cu bebe
    http://tickers.tickerfactory.com/ezt/d/1;20720;104/st/20060918/dt/7/k/6d15/preg.png
    http://tickers.baby-gaga.com/p/dev260pr_.png

    Mergi la inceput