Sunt in dilema
Raspunsuri - Pagina 2
valiburu spune:
Ca si tine am postat si eu un asemenea subiect acum cateva luni,osciland intre tratament si adoptie.Noi incercam de 4 ani asezonati cu numeroase investigatii,laparoscopie si o inseminare,toate culminand cu diagnosticul de sterilitate inexplicabila.Poate ca FIV-ul ar fi fost o solutie,dar am ales calea adoptiei .
Alexa Ioana spune:
suntem si noi in aceeasi situatie ca si valiburu.
cand doctorul ne'a propus fiv (am facut inseminare, laparoscopie, stimulari, tratamente hormonale... si altele, pe parcursul a 4 ani), am spus si noi stop ! doctorul meu inca incearca sa ma convinga sa las adoptia ca ultima solutie. dar ... azi ne depunem dosarul la DPC pentru atestare !!!
si mai departe... cum o vrea Cel de sus !!!
cand va veni momentul, vei stii si tu ce sa faci !
te pup si iti doresc mult succes !
carmens spune:
Aseara, dupa ce am postat, m-am tot gandit. De fapt ambele cai, FIV sau adoptia, sunt foarte grele, cu o multime de obstacole. Dar prima cale implica un consum fizic si psihic imens, deplasari, controale, costuri iar la final de drum nu stii daca vei avea sigur un copil.
Cea de a doua cale implica multa alergatura, birocratie, costuri aproape inexistente, te lovesti de fel de fel de oameni, conceptii... intr-un cuvant stres, dar la final stii sigur ca vei avea copilul mult visat.
Depinde foarte mult de voi sa va hotarati ce cale veti urma.
carmen
Otilia
paris_h spune:
Rucsi, de aceiasi chestie mi-e cam frica.Daca ma chinui si in final doamne fereste, daca se ajunge la final, va fi unul care sa ma marcheze?Nici pe departe nu sunt o pesimista, din contra, insa sunt genul care despic firul in patru sau mai degraba in 10. Mi-e frica de D-zeu.Nu mi-as ierta-o daca ar pati ceva copilul.
Suna idiot ce voi spune.Daca voi infia as vrea sa fie cat mai mic, sub un an daca se poate. Ei, bine pot sti daca copilul e sanatos, daca nu are nu stiu ce boli genetice, retardat, etc. Ti se dau informatii despre parinti, in sensul de a afla cu ce zestre genetica vine? Poate sunt dusa sau pretentioasa, sau poate e normal sa am tot felul de intrebari?
Am sa incerc sa stau de vorba cu cineva din oras la mine care tocmai a adoptat sa vad cat de mare e birocratia pe aici.
Va multumesc mult, ma ajuta discutiile astea.Va 
Silvia_Pui spune:
Da , DPC-ul trebuie sa-ti dea toate informatiile necesare despre parinti . Sa stii inca ca atunci cand l-am vazut pe Stef nu ma ma interesa nimic . Simteam ca va fi al meu si gata , nimic nu mai conta desi era mic pitic , avea doar 2000g . Acum am un flacau in toata regula , care nu mai sta deloc .
http://pg.photos.yahoo.com/ph/map75ro/album?.dir=e4c8&.src=ph&store=&prodid=&.done=http%3a//photos.yahoo.com/ph//my_photos
mimsi spune:
Buna! In primul rand cred ca trebuie sa depasiti momentul de deznadejde. Nu cred ca adoptia ar trebui privita ca o ultima cale disperata in a avea un copil. Adoptia este o alternativa deloc trista. Ceva mai birocratica, ce-i drept si cu mai multa alergatura si un pic mai mult neprevazut decat o nastere (noi am asteptat 10 luni din momentul in care am avut atestatul). Despre incercarile de dinainte...Nu am incercat mare lucru, nu "ne-am cautat" la n doctori. Si inca mai asteptam un bebelus nascut de mine, dar fara a face ceva special in acest sens. Daca nu va veni intr-un interval de timp rezonabil probabil vom relua procedura adoptiei.
Mimsi si 
Alexia(10.09.2005) http://community.webshots.com/user/AlexiaMaria2005
carmens spune:
Informatii despre parinti ti se dau dar la modul general. Exista un risc pe care fiecare dintre noi si la asumat. Asa cum nimeni nu iti poate garanta ca (,) copilul pe care il vei naste va fi perfect sanatos nici cel pe care il vei adopta nu iti poate garanta ca va fi perfect sanatos.
Birocratia in orasul nostru este mult mai mica decat in alte orase.
Primul pas pe care il poti face este sa mergi la Directia de protectia copilului care are sediul in fostul leagan de copii, putin mai sus de Liceul Hogas. Cea care se ocupa de atestare se numeste Mirela Negrus. Numarul lor de telefon este 229217 ( int.16-17). Ea te va indruma si iti va spune ce acte iti trebuiesc pentru intocmirea dosarului de obtinerea atestatului de parinte apt pentru adoptie. Actele mai difera de la un DPC la altul.
Daca vrei mai multe detalii sau vrei sa stam de vorba scrie-mi un PM. Cred ca acele persoane cu care vrei sa stai de vorba te pot ajuta cu mai multe detalii pentru ca ei au obtinut atestatul anul acesta, noi am mers pe legea veche.
Noi doua ne cunoastem putin.
carmen
Otilia
ion_easca spune:
Va citesc de mult si iata ca si eu sunt in dilema: adoptie sau FIV?
E adevarat ce spuneti voi, fetelor, ca nimeni nu-ti poate garanta ca bebele nascut de tine va fi sanatos, dar in acelasi timp, el va purta bagajul tau genetic. Acu depinde ce fel de bagaj, daca apartii unei familii sanatoase, ai toate sansele ca si el sa fie sanatos; pe cand copilul adoptat, pe care-l ti-l doresti, nu stii cu ce bagaj vine, cu ce s-a hranit mama, daca s-a ingrijit, daca a luat suplimente nutritive in sarcina...
voi, care deja ati trecut prin asta, normal ca veti spune ca totul a fost si este ok, dar eu nu ma pot abtine sa nu ma intreb. stiu ca veti spune ca ce ti-e scris....si ca s-ar putea intampla chiar copilului tau natural...dar, din nou, sunt intrebari, de fapt framantari prin care, cred, fiecare din voi a trecut.
deci, oare nu merita sa incerci totul, inainte de a te gandi la adoptie?
paris_h spune:
Buna Carmen! Ti-am scris mai mult insa cand sa trimit mi-a aparut ca nu primesti mesaje private.Poate n-am procedat eu bine? N-am mai facut asta.Am sa incerc alta data.
Da , ai dreptate, ne cunoastem!
aissa spune:
Atata timp cate se aduce inca in discutie "bagajul genetic" al vostru si al potetentialului copil v-as sfatui sa renuntati la gandul adoptiei. Va iubiti prea mult genele familiei voastre si din cauza asta nu puteti iubi un copil care nu va poarta "mostenirea".
Eu nu am avut niciodata regretul ca nu are genele mele. Regretul meu provine din faptul ca nu am putut noi 2, ca soti, sa ne fructificam iubirea din noi, din ceea ce suntem sa facem 3. Dar niciodata nu am luat in calcul in decizia de a adopta ce gene are sau n-are copilul.... Poate le are mai bune decat ale mele pentru ca nu provine dintr-o mama hranita numai cu mancare de oras, poate e mai sanatoasa si mai rezistenta..... De ce puneti raul inainte? Si de ce vi se pare ca sunteti asa o rasa "ariana" sa trebuiasca sa va reproduceti voi cu genele voastre neaparat?
Inca o data imi cer scuze pentru ton, dar sincer mi se pare ca vreti prea mult de la noi, adica ati vrea sa va usuram noi constiinta spunandu-va: "da, e adevarat, mai bine faci FIV ca astia adoptati au niste gene de vai mama lor...." Voi inca nu ati ajuns la decizia de a adopta, doar cochetati cu gandul asta in speranta ca oricum nu va fi nevoie....
PS: cred ca nici mama ta nu a luat suplimente in sarcina, sau macar bunica. Ci a mancat asa, ca la tara, cu grasime, cu carne, cu legume din gradina. Si uite ce mostenire buna ai. Plus ca mostenirea genetica nu are de-a face cu mancarea, dar ma rog...asta e alta problema.
Cristina si 
Ale
Child birth is an act of Nature, adoption is an act of God