Cel mai frumos lucru facut de sotii nostri
Raspunsuri - Pagina 7
Miramar spune:
Diana citesc aici si vai ce frumos pare totul....
Citesc dincolo si ma gandesc o fi vorba despre acelasi om/aceeasi familie??
In alta ordine de idei imi place ce citesc aici fetelor eu din pacate nu reusesc sa-mi aduc aminte nimic asa deosebit, eu nu am parte de cine stie ce romantism dar nu as putea sa ma plang. Mi se pare ca ne purtam unul cu altul asa cum ar trebui sa se poarte un sot cu o sotie si invers. E o viata normala fara ceva spectaculos. Probabil ca au existat si la noi declaratii din astea, dar eu nu le-am retinut,
nu mi s-au parut memorabile. Eu retin doar lucrurile rele 
si ii scot ochii si peste ani cu ele 
. Bineinteles ca exista momente in care 
si 
, chiar prea dese dar cred ca sunt inerente oricarei casnicii.
alesssia spune:
frumos subiectul! stau si ma gandesc si imi vin in minte mai multe lucruri! la spital, dupa cezariana, s-a comportat de nu se poate! imi facea o supica super si asta dupa ce termina job-ul! apoi venea si avea grija si de bebit, care atunci era super neastamparat, iar eu eram epuizata! si acum...cand bebe ii zice tata si i se cuibareste in brate, ii vad lacrimi uneori in coltul ochilor.
cand l-am aniversat data trecuta, i-am scris pe tort ceva mai picant si...s-a inrosit tot cand am luat tortul comandat la cofetarie. a fost f.f.f.f dragutz!!!
Lemoni spune:
Numai faptul ca este un om minunat conteaza pt mine mult.Ce a facut pt mine cel mai frumos lucru cred ca nu as avea loc si timp sa scriu, ma da pe spate de fiecare data cand imi umple casa cu petale de trandafiri, cand imi aduce micul dejun la pat si toate astea nu pt o sarbatoare ci numai asa pt ca exist .
Am fost eu norocoasa ?
A fost el norocos?
Acum ce mai conteaza
norocul nostru a fost!
iuliana_2007 spune:
Un subiect tare frumos...
Si eu am un sot bun.Sunt foarte multe momente frumoase pe care le-am trait alaturi de sotul meu.Va dau niste exemple.
Imi aduc aminte ca ne cunosteam de foarte putin timp,cam de vreo trei saptamani,defapt eu il cunosteam de 3 saptamani el de cateva luni si aveam niste probleme la servici si mi-am dat demisia pt ca seful meu incepu-se sa se dea la mine si nu ma mai slabea cu asta,mai era si insurat si pe de-asupra.I-am spus sotului ca am plecat de acolo pt ca venea destul de des sa ma viziteze(eu stateam in Constanta atunci,el in Bucuresti) si i-am spus ca stau linistita in weekend si de luni ma apuc de mers la interviuri.A venit la mine sa ma vada si am mers sa stau cu el la hotel,cam cu strangere de inima dar am mers ca imi era asa de draf de el
.Acolo mi-a spus ca vrea ca de maine sa merg cu el la Bucuresti si sa stam impreuna si pe de-asupra ma cerut si de nevasta in noaptea aia si am mers...
Eu fiindca imi vad parintii foarte rar fiind ziua mea s-a gandit sa imi faca o surpriza frumoasa si sa imi sarbatoreasca ziua in familie si mi-a adus si parintii.
In fiecare zi are grija de printesa noastra ca sa imi lase timp si mie pt relaxare.s.a.m.d
"Oamenii nu pot fi judecati dupa ceea ce spun altii despre ei, dar iti poti face o parere destul de corecta despre ei daca ii asculti ce spun ei despre altii."
poze
chris27 spune:
Cea mai frumoasa dovada de dragoste e pentru mine,dragostea!...Restul...derivate aduse la superlativ...Sa stii sa iubesti mai presus de cuvinte,sa stii sa arati(prin fapte) mai mult decat poti spune...!Il iubesc foarte mult...pentru el nu sunt doar femeia ce are langa aragaz,pe masa...undeva intre legumele taiate pt ciorba...o carte de-a lui Blaga!...Sunt iubita lui!Si simt asta zi de zi...
Album foto | Slideshow
excursie
www.sonia.as.ro/" target="_blank">ajutati o fetita minunata!
casuta noastra
larissa_79 spune:
Sunt multe lucruri frumoase facute de el pentru mine, pentru noi. Nu stiu ce sa aleg..alegeti voi din cateva.
1. Inainte sa ne vedem dupa ce vorbisem 2 luni pe mess si la telefon ( ne vazusem doar in fotografii) mi-a trimis un buchet de trandafiri de ziua mea ( eu eram in Iasi el in Bucuresti) cu mesajul " Al tau pentru totdeauna, Robert!". Mesajul m-a surprins, socat, bucurat si emotionat nespus pentru ca si eu simteam ca e pentru totdeauna.
2. A venit in Iasi sa ne cunoastem, a plecat si dimineata cand m-am trezit am deschis calc cu teama ..emotie...pana la urma conta ce va fi dupa intalnirea asta. Am gasit in inobox un mesaj deosebit de frumos, minunat scris din tot sufletul si care e cea mai frumoasa declaratie de dragoste pe care am primit-o vreodata. E un mesaj cu totul si cu totul deosebit, profund pe care il recitesc uneori cu lacrimi in ochi.
3. Timp de 7 luni cat a durat prietenia noastra, pana la casatorie a venit de la Bucuresti la Iasi weekend de weekend...cu toata oboseala acumulata de la job nu a lipsit nici un weekend.
4. E pentru fetita noastra un tati deosebit, o iubeste si are grija de ea ca o mamica.
5. Imi spune in fiecare zi ca ma iubeste...de mai multe ori chiar si ma imbratiseaza cu dor. Imbratisarea nu e mecanica ci e cu mult dor...
Cam asta imi vine in minte acum..desi sunt mult mai multe gesturi frumoase...pe care le face pentru noi in fiecare zi!
Aaaaa..si era sa uit ma topesc de drag cand imi spune "Te ador!". Nu mereu dar cand imi spune..nu stiu simt ceva deosebit!
Larisa 
si Alexia 
(13 iulie 2006)
http://www.flickr.com/photos/32393475@N00/
www.sonia.as.ro" target="_blank">S-o ajutam pe Sonia!
maru spune:
La vreo doi ani de casnicie, am facut varsat de vant. Mi-a ingrijit fiecare bubita, fara sa ii fie scarba, m-a ingrijit de parca eram de portelan...
la 4 ani de casnicie m-a salvat de la moarte. Daca nu era el, muream si eu si bebe inca nenascut!
pentru astea 2 lucruri si multe altele, il iubesc, asa cum e
Doamne'ajuta!
Bluel spune:
Sotul meu nu e genul de om care sa-mi spuna poezii sub clar de luna, cuvintele sunt pentru el uneori de prisos, dar stiu ca ma iubeste neconditionat pt. ceea ce sunt eu, stiu ca ma pot baza pe el oricand in orice situatie, stiu ca nu ma inseala, etc. Si din cand in cand mai vine cu surprize, un week-end la Roma, un cadou neasteptat (niste smaralde pe care le vazusem eu) pe o plaja din lume, etc. Si eu il iubesc!
wonderful spune:
Al meu nu-i mare priceput in a-si alege cuvinte poetice,deh,inginer,dar vine cu flori mereu"Pentru fata mea!",e dulce si alintat ca un motan,aici e vina mea.Sunt sigura ca ne-am nascut unul pt. altul,altfel cum sa-mi explic ca ne bucuram cand ne vedem,dupa servici,de parca ar fi fost fiecare plecat in alta calatorie?Ori suntem 2 prosti...care se iubesc?
miri_mik spune:
sotul meu nu e un vorbaret. nu se da in vant dupa declaratii. e cu mintea mereu ocupata cu proiectele la care lucreaza. e un defect mai puternic decat el. il aud cum face pur si simplu "click" si pluteste in lumea lui. nu-mi cumpara flori, nu-mi face demonstratii de amoare. nu sunt lumina ochilor lui si nici nu e foarte poetic.
sotul meu e definitia linistii si a echilibrului. este sursa mea de calm, de caldura, de intelegere si intelepciune. e tot ceea ce nu sunt eu. e stabilitiatea in sine si pragmatismul pe care ti-l da o intelegere a lumii din toate perspectivele sintetizate. e omul care ma asculta ore in sir plangandu-ma de una de alta, omul cu care dezbat politica internationala vehement, omul pe care il folosesc adesea pe post de enciclopedie. e omul de la care am ceva d einvatat in fiecare zi. e omul langa care cresc si pe care il completez cu mare drag.
si-l iubesc pentru ca uita dimineata sa-mi faca si mie cafeaua, pentru ca se uita la mine ca un shoricel poznash cand il dojenesc taman pentru cafeaua cu pricina, ca-si taraie papucii prin casa, scarpinandu-se dupa ureche in timp ce cauta biberonul lui bebe tocmai unde acesta nu ar enici o sansa sa se gaseasca, ca zice "pfuh pfuh" cu convingere, zambind cand schimba scutece, ca se straduie sa fie ferm in ton, dar nu reuseste, pentur c anu ne rezista, nici mie, nici copilului.
cel mai frumos gest al lui... toate cate le face pentru mine, si respectul cuc are ma trateaza.
cel mai frumos gest care m-a facut sa-l iubesc pana am simtit ca nu mai am aer vreme de o clipita... la spital. a doua noapte dupa nastere. copilul plangea fara incetare. eram disperata, neputincioasa. statea, se uita la mine dar nu idnraznea sa-mi ceara copilul. pe la ora 6 dimineata s-a asezat langa mine pe pat si am inteles ca pot avea incredre sa plec pana sub dus si sa-i las copilul. am plecat, nu vroiam sa mai stiu nimic. nu vroiam sa mi aud nici plansetele lui, nici ale celorlati copii. m-am trantit sub dus si-am inceput sa plang de frustrare si neputinta. si printre picaturile de apa si printre lacrimi sarata l-am auzit povestindu-i. cate in luna si in stele... cu drag, cu atat de mare drag... el, omul care nu povesteste, care se refugiaza in lumea lui, povestea... asa cum nu mi-l imaginasem vreodata. iar copilul... dormea:)
daca ar sti cat de mult il iubesc...
miri_mik si pestisorul auriu (28.02.2006)
http://b2.lilypie.com/DjTMp1.png
http://bd.lilypie.com/25XKp2.png