Ortodoxie din Postul Mare in Postul Mare (10)
Raspunsuri - Pagina 12
Sabina spune:
Buna dimineata !
Sabina si
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=33789&whichpage=1" target="_blank">Sofia GalagiaCea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.
conchita spune:
Buna dimineata si de la mine, sa aveti o saptamana frumoasa si binecuvantata
Sabina, cred ca ispitele sunt de mai multe feluri si, asa cum a spus si Adriana, e posibil ca unele sa vina direct de la sursa aia terta, pe langa ispitele propriilor slabiciuni. ma gandesc ca sfintii erau direct ispititi de Necuratul. mai aveau ei slabiciuni dintr-astea ca ale noastre?
Amuleta,
irina.c. spune:
Dragelor,si eu va doresc o zi frumoasa!Referitor la ispite ,sunt trei surse:noi insine,lumea si cel rau.
Daca vreti sa cititi ceva azi,iata o sursa:www.apologeticum.net
Irina si bb Ilinca(26apr04)
Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul
ILINCA
joanna spune:
Dragele mele cu inimi curate,va citesc cu multa placere.
Sabina,mergi asa ca mergi bine!
Intrebarea ta o am si eu.Eu imi raspund cam asa:
Off..Ioana, asa iti imaginezi tu in mindria ta ....ca esti asa de curata...ca de ti s-a intimplat ceva e musai ispita si nu rasplata Domnului la pacatele tale.
Ca si aia rai cind vad ca sunt coplesita de mindrie numai si nu au nevoie sa ma mai ispiteasca..se duc la cineva nevoitor.Off si iarasi sunt in stare sa va descriu cum arata mandria de umflata in pene si ce gust amar are..De n-as cunoaste-o..n-as vorbi .Dar parintele Sofian Boghiu spune asa frumos despre smerenie ....
Iertati-ma ca va fur din timpul pretios cu acest text mai lung:
''Zis-a avva Antonie cel Mare: ''Am văzut toate cursele vrăjmasului întinse pe pământ si
suspinând am zis: Oare cine poate să le treacă pe acestea? Si-am auzit glas zicându-mi:
smerenia!''. Astfel de curse semănate pe pământ, pe care le-a văzut Sfântul Antonie cel Mare,
sunt si astăzi mereu întinse de vrăjmasul diavol împotriva oamenilor ca să-i încurce în calea
lor către Dumnezeu, către mântuire.
Si la întrebarea Sfântului Antonie: ''Cine poate să treacă nevătămat prin aceste curse?'', oare
de ce nu ne-a recomandat Mântuitorul Hristos rugăciunea, postul, milostenia, credinta sau alte
fapte bune, ci a recomandat smerenia? Pentru că toate celelalte fapte bune sunt scumpe si de
folos nouă, crestinilor, dar cea mai puternică armă împotriva curselor diavolesti este smerenia.
Asa cum cea mai vicleană armă a diavolului împotriva noastră este mândria. Si, Doamne, câtă
mândrie este astăzi pe globul pământesc!
Foarte rare sunt fiintele care să fie smerite cu adevărat. Smerenia autentică, spun Sfintii
Părinti, este singura virtute care nu poate fi infectată sau umilită de diavol. De ce? Pentru că
este plină de har dumnezeiesc.
Vrăjmasul diavol, tatăl minciunii si al mândriei, se amestecă în toate faptele bune si le
deformează. Vrea cineva să postească? I se sopteste de către vrăjmasul diavol că, dacă
posteste, va slăbi, nu va putea munci si nu va putea învăta. Si îi fură postul. Vrea cineva să se
roage? Diavolul îi risipeste mintea, îi aduce imagini spurcate sau îi aduce somn si oboseală si
astfel îi fură rugăciunea. Vrea cineva să facă milostenie? Diavolul îi aduce frică de sărăcie, îi
aduce zgârcenia si ura de săraci si asa este înselat de diavol, acest tată al minciunii, răpindu-i
faptele bune.
Ce este smerenia?
Smerenia însă, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, strică toate cursele satanei. Smerenia împreună
cu dragostea sunt puternice pentru că izvorăsc din însăsi persoana Mântuitorului Hristos, Care
ne îndeamnă: ''Învătati-vă de la Mine că sunt blând si smerit cu inima si veti găsi odihnă
sufletelor voastre". Dumnezeu, pacea noastră, este însăsi dragostea plină de smerenie, care
ocroteste creatura Sa fată de dusmanul diavol, dusman de moarte al omului - asa cum este
numit de Însusi Mântuitorul -, diavolul fiind ucigas de oameni dintru început. Fericit este,
fratilor, cel ce are smerenie; smerenia nu se mânie, nici nu poate să mânie pe cineva.
Smerenia nu bârfeste, nu osândeste pe nimeni, nu dispretuieste. Omul smerit nici în gând nu
dispretuieste pe colegul său. Si dacă-l vede pe acesta gresind, ori că are vreun defect sau mai
multe, cuviincios, între patru ochi, îi atrage atentia cu grijă ca să nu-l jignească, să nu-l
rusineze; în acest fel caută să-l îndrepte, să-l ajute cu adevărat. Aceasta este smerenia.
Câte tulburări nu sunt în lume din cauza lipsei acestei smerenii, a acestei virtuti dumnezeiesti!
Si câtă pace, câtă linistire ne aduce cu sine smerenia atunci când corabia vietii noastre este
cuprinsă de furtuna necazurilor si a durerilor! Nimic nu poate birui o asemenea virtute pentru
că orice lucru supărător i s-ar întâmpla celui smerit el se judecă îndată pe sine si se
învinovăteste.
Nu rabdă să fie învinovătit cineva din pricina sa, nu rabdă să fie aruncată vina asupra altcuiva.
El îsi ia răspunderea în cazul respectiv. Si asa trece prin viată netulburat, fără supărare si cu
toată odihna.
Există două smerenii, precum si două mândrii.
Cea dintâi mândrie este când cineva dispretuieste pe aproapele său, socotindu-l ca fiind un om
de nimic, iar pe sine ca fiind mai presus decât el. În cazul în care va continua cu acest dispret
si, dacă nu se va trezi repede si nu se va sârgui să scape de o asemenea patimă, va veni încetul
cu încetul si a doua mândrie prin care omul se trufeste si se împotriveste lui Dumnezeu si
pune pe seama sa isprăvile săvârsite, nu pe seama lui Dumnezeu Care ne spune: ''Fără Mine
nu puteti face nimic".
Sunt, de asemenea, si două smerenii. Smerenia cea dintâi constă în a socoti pe aproapele său
mai întelept decât sine si întrecându-l pe el în toate; a se socoti pe sine mai prejos decât toti.
Ce greu este acest lucru: a renunta la orgoliul nostru, la mândria noastră si a ne umili din toată
inima! E foarte greu, dar foarte pretios înaintea lui Dumnezeu. Iar a doua smerenie constă în a
pune pe seama lui Dumnezeu toate faptele noastre bune. Aceasta este smerenia desăvârsită a
sfintilor. Aceasta se naste în chip firesc în suflet prin împlinirea poruncilor dumnezeiesti.
Smerenia sfintilor
În volumul I din Filocalie este următorul cuvânt: <în împlinirea poruncilor se ascunde
Dumnezeu>. Citim, de asemenea, în cele nouă Fericiri - Fericirea a sasea - si acest cuvânt:
''Fericiti cei curati cu inima că aceia Îl vor vedea pe Dumnezeu". Se întâmplă cu cel smerit ca
si cu pomul. Când pomii poartă rod mult, rodul încovoaie ramurile si le trage în jos, iar cel ce
nu poate să facă rod se înaltă si stă drept. Asa este si cu sufletul: când se smereste, aduce rod.
Cu cât aduce rod mai mult, cu atât se smereste mai mult.
De aceea sfintii, cu cât se apropiau mai mult de Dumnezeu, cu atât se vedeau pe ei însisi mai
păcătosi. Asa îl auzim pe Avraam. Când L-a văzut pe Domnul, s-a numit pe sine pământ si
cenusă. Proorocul Isaia, când a fost chemat în misiunea sa de prooroc, a exclamat: ''Vai mie,
sunt necurat". Când profetul Daniel era în groapa cu lei, a mers Avacum proorocul la el cu
mâncare, din partea lui Dumnezeu, zicându-i: ''Primeste mâncarea aceasta, pe care ti-a trimiso
Dumnezeu". Ce-a spus atunci Daniel? <Si-a adus aminte Dumnezeu de mine?> El, care era
un sfânt mare al Vechiului Testament, ''bărbatul doririlor'', cum îl numeste Scriptura. Vezi
câtă smerenie a avut în inima lui când era în groapa cu lei? De aceea fiarele nu l-au vătămat.
Si nu numai o dată, ci si a doua oară când a venit proorocul cu mâncare de la Dumnezeu, s-a
minunat si a zis din nou: ''Si-a adus aminte Dumnezeu de mine?''.
Priviti smerenia sfintilor, în ce sfintire se aflau inimile lor! Nici când erau trimisi de
Dumnezeu în ajutorul oamenilor, cei cu adevărat smeriti nu primeau, fugind de prilejul de a fi
slăviti. Astfel, Moise i-a zis lui Dumnezeu, când a fost chemat să scoată poporul din robia
Egiptului: ''Mă rog Tie, Doamne, trimite pe altul în locul meu, mai puternic, că eu sunt slab la
glas si zăbavnic cu limba'' (Moise era gângav). Profetul Ieremia a zis: ''Sunt prea tânăr pentru
misiunea pe care mi-o dai, Doamne". Si, simplu spunând, fiecare dintre sfinti avea această
smerenie dobândită în urma împlinirii poruncilor lui Dumnezeu.
Nimeni nu poate să spună prin cuvânt cum se naste în suflet această smerenie, dacă nu o află
omul prin încercare, prin faptă. Ea trebuie trăită. Să te smeresti cu adevărat, la momentul
potrivit si, astfel, capeti această virtute. Numai din auzite sau din pagini de literatură
bisericească nu poti dobândi smerenia. Citind numai, se scutură de pe noi ce am reusit să
adunăm cu destulă trudă si rămânem tot goi, si tot săraci, si tot mândri, si tot nestiutori.
Când avva Agaton din Pateric era să se sfârsească, aflându-se pe patul de moarte, l-au întrebat
pe el fratii: ''Părinte, te temi si tu de judecata lui Dumnezeu?''; iar el a zis: ''Am făcut tot ce am
putut ca să păzesc poruncile, dar om sunt si eu. De unde să stiu dacă lucrul meu a plăcut lui
Dumnezeu? Căci alta este judecata lui Dumnezeu si alta cea a oamenilor". Iată cum Sfântul
Agaton ne-a deschis ochii ca să pricepem câte ceva din taina smereniei.
Cu alt prilej, un frate a întrebat pe un bătrân: ''Ce este smerenia, părinte?'' Si a zis bătrânul:
''Smerenia este un lucru mare si dumnezeiesc, iar la smerire se ajunge prin ostenelile trupesti
în cunostintă si prin a se socoti cineva mai prejos decât toti si a se ruga totdeauna lui
Dumnezeu.'' Cine împlineste aceste trei povete dobândeste această mare taină, taina
smereniei, care este o virtute dumnezeiască si de neînteles.
Exemplul Mântuitorului
În încheiere, adaug si această precizare: Sfintii Părinti sunt unanim de acord că, prin
Întruparea Sa (fapt unic în tot Universul), Fiul lui Dumnezeu este cu adevărat modelul
smereniei. Prin Întrupare, trăind viata Sa pământească plină de umilintă, plină de smerenie si
sfârsind prin moartea pe cruce, prin toate aceste fapte, Mântuitorul rămâne, pentru vesnicie,
adevăratul model al smereniei.''
Joanna
Credinta e un risc al ratiunii; dar nicidecum o anulare, ci, dimpotriva o iluminare a ei.
Parintele Arsenie Boca
Arsenie Papacioc: „CLOPOTELE CHEAMĂ VIII, PLANGE MORTII, IMPRĂSTIE VISURILE”...
irina.c. spune:
Buna dimineata,dragelor!Joanna,ce cuvant ziditor despre smerenie.
Grea patima mandria,exact cum spun Sfintii Parinti,din ea izvorasc toate relele.Nu prea am timp zilele astea sa scriu,ne pregatim sa plecam in Moldova si am o gramada de treaba in casa.Diseara mergem si la parintele,sa cerem binecuvantare pentru drum,iar joi dimineata,cu voia lui Dumnezeu,plecam.Ne intoarcem peste o saptamana.Am asa niste emotii,nu am fost acasa de doi ani si mi-e tare dor.O sa mergem si la munte doua zile,abia astept linistea si aerul curat.
Merge cineva la Iasi,pe 14?Irina si bb Ilinca(26apr04)
Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul
ILINCA
adriana spune:
Noi nu mergem, Irina 
Oricum, drum bun, si sanatate multa, sa nu aveti parte de.. incercari
pe acolo , si sa va intoarceti cu bine..
O sa ne lipsesti de pe forum..
Adriana, mamica lui 
Codrin si a
Olgutei
star33 spune:
quote:
Originally posted by irina.c.
Joanna,ce cuvant ziditor despre smerenie.
Nu prea am timp zilele astea sa scriu,ne pregatim sa plecam in Moldova si am o gramada de treaba in casa.Diseara mergem si la parintele,sa cerem binecuvantare pentru drum,iar joi dimineata,cu voia lui Dumnezeu,plecam.Ne intoarcem peste o saptamana.Am asa niste emotii,nu am fost acasa de doi ani si mi-e tare dor.O sa mergem si la munte doua zile,abia astept linistea si aerul curat.
Merge cineva la Iasi,pe 14?
Irina, drum bun si sa ne auzim cu bine !! Poate ajungi si tu la Iasi pe 14, nu ? Eu tare as fi vrut sa merg, insa am o perioada foarte aglomerata la servici. Te pupam si noi !!
Apropo, vor fi aduse la Iasi si moastele Sfantului Apostol Pavel cu ocazia praznicului Sfintei Parascheva (in perioada 13-15 octombrie)!
Irina_Claudia spune:
Joanna draga esti o binecuvantare pentru noi. Dumnezeu sa te rasplateasca pentru dragostea ta!
Irina drum bun si folos duhovnicesc ! Si eu am fost la Cuvioasa asta-vara ... noi in fiecare an mergem vara in Moldova , socrii mei sunt de langa Botosani.Sa pui o "vorba buna" si pentru noi la Cuvioasa. Te pup
POZE
Irina + ingerasul Ioana
(3 ani si 10 luni)
joanna spune:
quote:
Originally posted by Irina_Claudia
Joanna draga esti o binecuvantare pentru noi. Dumnezeu sa te rasplateasca pentru dragostea ta!
Irina,voi toate sunteti niste inimi generoase,caci ma suportati cu stoicism.
.Si va multumesc ca ma ingaduiti.
Irina,spor in ceea ce faci si drum cu mult folos!
Si pe noi ne-a binecuvintat Dumnezeu cu un drum la manastire unde am avut o zi superba.
Ana,Amuleta,Adriana,Sabina si celelalte fiinte dragi pe care in ignoranta mea va uit numele(uita-v-ar relele)
,unde sunteti?Sper ca sunteti pupacite de ingerii pazitori mereu!
Joanna
Credinta e un risc al ratiunii; dar nicidecum o anulare, ci, dimpotriva o iluminare a ei.
Parintele Arsenie Boca
Arsenie Papacioc: „CLOPOTELE CHEAMĂ VIII, PLANGE MORTII, IMPRĂSTIE VISURILE”...
amuleta spune:
Mi-e dor de fetite, dar asa un dor ca ma usuca la suflet, e o perioada mai trista, m-am intors la psalmi si la Intelepciunea lui Isus, fiul lui Sirah :
"Frica de Domnul este inceputul ridicarii,
iar impietrirea si trufia sunt inceputul caderii.
Fie ca omul e bogat, nobil sau sarac,
lauda lui e frica de Domnul.
Nu-i bine sa dispretuiesti un sarac intelept,
dupa cum nu-i potrivit sa cinstesti un pacatos."
Uneori mi se pare ca ma lupt pentru himere dar nu e cale inapoi, nici la stinga si nici la dreapta. Am si revazut poze de asta-vara, la minastirea Cheia. Ei, iertati-ma daca v-am suparat, pe viitor voi veni cu ginduri mai constructive.