M-am hotarat...adoptie (21)
Raspunsuri - Pagina 5
silvia_112 spune:
Multumehttp://pg.photos.yahoo.com/ph/silvia_dinu2003/album?.dir=/ca13sc mult,sa va traiasca si ai vostri!
silvia_112 spune:
Da asa este se pare ca nici acum nu mi-au trecut emotiile.
Aissa mersi mult de tot ptr. sfaturi,acum sper sa vedeti bine pozele printesei mele.
http://pg.photos.yahoo.com/ph/silvia_dinu2003/album?.dir=/
mimsi spune:
Fetelor (Aissa si Silvia), v-am vazutara pozele! Foarte frumoase. Iar cu costumul de gargarita alexandra m-a terminat! Silvia, voi la ce local ati petrecut botezul? Ca si noi tb sa ne orientam si prea multe idei nu am. Bebelina a stat cu voi, nu?
ilinca_tomescu spune:
Silvia
Sa-i traiasca fetita, sa fie sanatoasa si sa va aduca numai bucurii! Poza IMG 1023 este exceptionala!
patri spune:
Silvia, printesa te e extraordinara, privirea ei din poza 25 m-a dat gata!Sa va traiasca si sa va aduca multe bucurii!
Las ca nu mai e mult si am sa ma laud si eu!!!Asa simt!
Pupici
patri
patri spune:
Am citit in urma si acum stiu de ce am scris mai sus ca simt ca mi se apropie si mie zilele bune, de la energia trimisa de Nely! I-ti multumesc mult si 
Azi sper sa ma intalnesc iar cu Mary, mi-e tare dor de ea!Va pove dupa!
patri
o mamica fericita spune:
Silvia sa va traiasca printesa numai bucurii si impliniri alaturi de fetita voastra.
Lorelei si
Ignatica spune:
Nu stiu daca o sa imi raspunda cineva, oricum eu va scriu. Eu am 24 de ani si am pierdut o sarcina in martie la 6 saptamani. Desi este sfarsitul lui septembrie eu sunt intr-o depresie continua din care nu reusesc sa ies, mai ales ca nimeni nu a putut sa imi garanteze ca voi putea duce la capat o viitoare sarcina. Acum sunt in tot felul de tratamente care nu fac altceva decat sa ma traumatizeze.
Tot ce imi doream era un copil si credeam ca, fiind femeie, e natural sa mi se intample si nu trebuie sa fie o experienta traumatizanta. Ma refer si la faptul ca acum mult mai stresata ma gandesc la posibilitatea unei sarcini.
Oare e stupid din partea mea sa ma gandesc deja la o adoptie? Eu imi doresc un copil, nu imi doresc o sarcina :). De fiecare data cand ma gandesc la subiectul asta, mi se pare mult mai natural sa infiem un copil pentru inceput ( daca tot imi doresc atat de mult un bebe ) si pe urma sa incercam si pe cale naturala. Iar daca se va intampla sa fie cu ochisori, atunci sa fie, daca nu, oricum sunt mamica pentru copilul infiat.
Perspectiva unui lung sir de pierderi de sarcina sau de tratamente nu ma incanta deloc. As prefera sa nu astept sa tot pierd sarcini pana la 30 de ani, dupa care sa ma gandesc la adoptie ca la ultima solutie disperata, cu psihicul la pamant si cu o familie deja traumatizata in ale " copiilor ".
Ma sustine sau ma dezaproba cineva?
Va multumesc anticipat, ignatica
o mamica fericita spune:
Ignatica bineinteles ca ti se va raspunde.pentru inceput bine ai venit printre noi, imi pare rau pentru trauma suferita. dupa cum cred ca ai observat suntem la fel ca si tine mamici si tatici care si-au dorit din tot sufletul sa devina parinti si au reusit sau sunt in cursul de a reusi. pot spune ca merita si dupa cum am mai spus din punctul meu de vedere este o minune a vietii care merita traita.
nu iti pot da solutii, cred ca tu sti cel mai bine ce vrei si ce iti doresti cu adevarat. daca dorinta ta este sa devii mama si sa pornesti pe drumul adoptiei numai tu poti sti. cauta in adancul sufletului tau si afla raspunsul.orice fel de decizie ai lua va fi cea buna pentru familia ta sunt convinsa. iti urez inca o data bine venit in ,,familia noastra de suflet" si daca te putem ajuta o vom face cu cea mai mare placere.
Lorelei si
aissa spune:
Ignatica, inteleg prin ce treci. Aveam 23 de ani cand am pierdut unica sarcina din viata mea si am suferit enorm, m-am ingrasat rapid 10 kg (restul au venit pe urma...), mi-am taiat parul...nu vreau sa imi amintesc... Am asteptat aproape 10 ani de atunci de ce? Degeaba. E adevarat, atunci nu m-am gandit la adoptie, eram inca studenta si am tot sperat sa reusesc sa am un copil. Am luat hormoni care m-au ingrasat si mai mult si cu acelasi rezultat. Asa ca eu iti zic, daca voi amandoi sunteti de acord cu adoptia, sa adopti. Si daca mai incolo vei reusi sa ai un copil facut de tine va fi bine venit, daca nu macar vei avea copilul dorit atat de mult.
Vei vedea ca toate fetele de pe aici regreta ca nu au facut acest pas mai devreme. Este aceeasi minune de a fi mama indiferent de modul cum am devenit mame.
Alexandra (30.09.2004)