"Adevarul despre... " (articol Patapievici)

Un articol de mult bun simt al lui Patapievici :

ADEVARUL DESPRE INALTELE FETE BISERICESTI SI CAPII CULTELOR
Horia Roman PATAPIEVICI, Interviu dat Postului de radio german DEUTSCHE WELLE - 01 Febr. 2005

"Faptul ca in regimul comunist Departamentul Cultelor era instrumentul legal si vizibil cu ajutorul caruia Securitatea intimida si supraveghea functionarea bisericilor este deja un lucru stiut de toata lumea. Astfel, e de domeniul evidentei ca toate misiunile peste hotare ale reprezentantilor cultelor legal constituite in Republica Socialista Romania au trebuit sa fie aprobate si, eventual, coordonate de fosta Securitate. La fel de evident este ca inaltul cler a fost constrins sa aiba nu relatii sporadice, ci relatii de serviciu cu oamenii Securitatii comuniste. Controlul asupra cultelor era cu atit mai strins, cu cit partidul comunist stia bine ca fidelitatile religioase nu pot fi extirpate din om doar cu propaganda: ca atare, ceea ce trebuia corupt si controlat erau chiar purtatorii autoritatii bisericesti: capii bisericii. Ca a fost vorba de penticostali ori de romano-catolici, de ortodocsi ori de baptisti, partidul si securitatea au urmarit nu atit distrugerea institutiei bisericii, cit aservirea ei prin coruperea capilor ei. Toate acestea se stiu prea bine. Ce nu se stie in amanunt este cit de implicate in activitati cu fosta Securitate si, deci, cit de murdarite de colaborationism au fost inaltele fete bisericesti. Aceasta cunoastere lipseste pentru ca accesul la arhivele Securitatii este inca ingradit. Arhivele fostei Securitati se afla la Serviciile secrete din Romania. In ce priveste Biserica Ortodoxa Romāna, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii nu i-au fost inminate pina acum decit dosarele de colaborare a doua inalte fete bisericesti, prin coincidenta exact acelea care, imediat dupa 1990, au recunoscut ca au avut "legaturi de serviciu" cu fosta Securitate si ca, acum, fiind liberi sa se caiasca in mod public, o pot in fine face si ca regreta enorm ca si-au inselat credinciosii colaborind cu Securitatea. Din tot Sinodul, au fost date doar doua dosare. Restul cazurilor de colaborare au ramas pecetluite. Repet, publice au devenit numai dosarele fetelor bisericesti care si-au marturisit public faptele. Dosarele de colaborare ale celor care nici n-au marturisit, nici nu s-au cait au ramas dosite. De ce? Raspunsul nu este greu de dat.
Exista o conceptie larg impartasita printre oamenii care inteleg intr-un anume fel patriotismul, ca tara s-ar destabiliza si ca poporul ar parasi in masa Biserica, daca lumea ar afla adevarul despre colaborarea cu Securitatea a unora din inaltele fete bisericesti. Potrivit acestei conceptii, trebuie sa ascundem adevarul daca vrem sa conservam credinta.
In ce ma priveste, cred ca acest tip de patriotism: (i) nu este doar daunator, prin faptul ca intretine o confuzie imorala intre minciuna si credinta; (ii) nu este doar trufas, prin aceea ca refuza multimii, ceea ce ofera citorva: cunoasterea privilegiata a adevarului aflat in dosare; (iii) cred ca este cu totul si cu totul ineficient, judecat in raport cu obiectivul pe care si-l fixeaza. Pentru a va sugera cāt este de ineficient, am sa iau un exemplu ipotetic. Este limpede ca integrarea in Uniunea Europeana va avea efecte insemnate asupra majoritatii cultelor, in special asupra Bisericii Ortodoxe Romāne. Presiunea institutionala care se va exercita asupra societatii romānesti dinspre Uniunea Europeana va fi in sensul secularizarii, stiut fiind ca institutiile europene sunt militant laice si chiar se comporta discriminatoriu fata de aceia dintre functionarii sai care fac profesiune publica de valorile in care cred, in calitatea lor de crestini practicanti (cazul recent al comisarului crestin-democrat italian Butiglione este semnificativ in acest sens. Impactul va fi enorm, iar daca se va urma calea Europei occidentale, atunci bisericile vor incepe sa se goleasca, iar vigoarea crestinismului romānesc va declina. In aceste conditii, care va fi soarta Bisericii? "Patriotii" de felul celor care cred ca trebuie sa ascundem adevarul daca vrem sa conservam credinta se vor cantona in minciuna, sustinind ca daca nu vom critica ierarhia, vom "intari" increderea credinciosilor. Principiul lor va fi "Sa fim strins uniti in jurul Partidului nostru". Patriotii de felul meu tind insa sa replice ca nici o ierarhie nu poate fi salvata prin ascunderea adevarului si ca credinta nu poate diferi de adevar. Unitatea este a consimtamintului, nu a mobilizarii. Ca atare, soarta Bisericii e in intregime in mainile celor care traiesc asa cum propovaduiesc. Cita sfintenie va gasi credinciosul la capii bisericii sale, atita incredere va avea in ea. Din punctul de vedere al intretinerii psihologice a credintei, "Sa faci ce spune popa, nu ce face popa" e o butada spirituala si atit. Caci daca popa nu face ce spune, de ce e mai e popa?; iar daca eu fac ce spune el, iar el nu face nici ce spune, atunci la ce bun un popa si la ce mai e buna credinta in numele careia vorbeste el? Ca atare, daca popa nu face ce spune, atunci si noi, credinciosii, vom sfirsi prin a face ca el. In lumea credintei, leacul la minciuna nu e numai adevarul, e si sfintenia. Iar fara ea, adevarul nu mai are nici o valoare. De aceea, intotdeauna de-a lungul timpurilor, rezistenta bisericilor la atacurile vremii s-a verificat nu prin aurul altarelor, ci prin sfintenia preotilor.
Iar o Biserica Ortodoxa Romāna avind in fruntea ei un om sfint precum Rafail Noica altfel va putea infrunta punerea ei in discutie de secularismul agresiv al timpurilor noastre decit avind in fruntea ei un om politic precum actualul Patriarh Teoctist. Acesta este ipoteticul meu exemplu.

sursa : http://www2.dw-world.de/romanian/corespondente/1.122406.1.html


_________________________

"Mare pacoste sa nu ai destul duh ca sa vorbesti frumos, nici destula judecata ca sa taci cand trebuie." (La Bruyere)

lena spune:

Eu cred ca Mr. Patapievici are mare dreptate, unu la mana pentru ca niciodata nu am inteles de ce avem un patriarh care a fost si pe vremea Raposatului si care a acceptat sa se darame biserici, nu stiu daca va mai aduceti aminte de vreo biserica daramata in Bucuresti, dar eu imi aduc clar aminte cum au mutat bisericile din zona Casei Poporului si ma cutremur si acum!...doi la mana pentru ca eu cred in Dumnezeu chiar daca unii dintre slujitorii lui nu fac ceea ce propovaduiesc si cred cu tarie ca ar trebui sa spunem adevarul chiar daca doare.

amuleta spune:

Si pe mine ma doare ca nu reusim sa ne scuturam de trecut. Mai ales mi-e greu ca patriarhul nu si-a recunoscut public colaborationismul. Poate s-o fi spovedit dar in cazul lui, cind turma intreaga se uita la el pentru indrumare, ce fel de exemplu este acesta ? Cum zicea in Biblie, ca vai o sa fie de cel ce-l va sminti pe unul dintre acestia mai mici...mi-e mila de sufletul lui.