Prematurii-esentele tari se tin in sticlute mici!
Raspunsuri - Pagina 3
lazy spune:
Cand am nascut-o pe A ndra la 36sapt,2550g,am zis :copil mai mic ca al meu nu are nimeni,dar, dupa 4,5 ani mi-a dat Dumnezeu un baietel de 1260g ,la nastere, caci DUPA 3 ZILE AVEA 980g.L-am nascut la 28s la maternitatea GIULESTI, UNDE FUSESEM TRANSFERATA in miez de noapte pt a-i oferi copilului o sansa.Am stat in spital 8 sapt timp in care am simtit ca au trecut peste mine 10 ani.Nu a respirat singur, a fost intubat,a facut icterul puternic[pt ca aveam incompatibilitate de rh]nu accepta mancarea,facea crize de apnee si desaturari incat pulsoximetrul care-l monitoriza piuiua incontinuu.Echipa de neonatologie,condusa de domnul prof.DAMBEANU merita toate laudele pt munca,interesul si dorinta lor de a salva aceste tentative de oameni,insa nimeni nu rostea nici un cuvant de incurajare.Toata lumea spunea acelasi lucru "sunt mici , sunt imprevizibili,depinde de ei ,noi facem tot ce se poate".Si...aveau dreptate,acum copilul meu era stabil si in momentul imediat urmator se invinetea si intepenea sub ochii mei.Cand a inceput sa tolereze laptele ,i se dadeau cate 1 ml din2 in 2 ore,urmand sa-i creasca in fiecare zi cu cate un ml portia.Initial i se dadea lapte de la mine .Ma duceam si ma mulgeam in fata incubatorului si ASTFEL MA SIMTEAM SI EU BUNA LA CEVA.Nu puneam mana pe el pt ca-l puteam contamina si asta era ultimul lucru pe care-l doream.Avea in gura sonda prin care era hranit,avea in bratul stang un cateter care mergea pana in subrat pt ca perfuzia sa se verse intr-un vas mare iar de picior ii era atasat monitorul....era plin de fire.Nu pot sa exprim in cuvinte ce-am simtit cand l-am luat prima data in brate sau cand a mancat primul biberon.Cand am ajuns si noi intr-un final la2 kg si ne pregateam de plecat acasa ,medicul oftalmolog care venea saptamanal in maternitate m-a anuntat ca trebui sa-l opereze cu laser pe baietelul meu pt ca i se dezvoltase o retinopatie de gradul 2-3 la ambii ochi si altfel risca sa fie orb.TOTUL A FOST BINE SI DUPA 8 SAPT AM VENIT ACASA.Acum are 2,5 luni si 3300g,este sanatos, mancacios ,si smecher..ii place sa stea numai pe carne de om dar dupa atata incubator cred ca are si el dreptul.Le sunt profund recunoscatoare tuturor celor care ne-au ajutat fizic si/sau moral sa o scoatem la capat!
ana maria spune:
Si despre noi....
Victor s-a nascut la 33s la 1,84kg si 42 cm. A respirat singurel a fost hranit cu tub 10 zile si apoi cu biberonul (ma mulgeam la indicatiile personalului din spital) De la 6 saptamani, acasa l-am trecut cu usurinta la san.
Acum? Avem aproape 6 luni, 64cm si 6,4Kg. E un baietel vioi si cu tonus foarte bun. stam deja in funduletz destul de bine si a recuperat diferenta fata de cei de aceeasi varsta la termen.
Papadie cu ocazia asta te salut si vrea sa-ti spun ca povestea ta "Haine de papusa" mi-a dat o mare forta. De la tine am aflat ca saptamana 32 e una buna si am avut puterea de a lupta. Eu am stat 2 saptamani cu membranele rupte si chiar l-am pus pe sotul meu sa caut povestea ta si sa-mi citeasca de acolo. Multumesc
. sa-ti traiasca comoara!!!
lazy, povestea ta mi-a amintit si de sederea mea in spital: tot la Giulesti, doctoru Dambeanu. Am citit printre randuri si cred ca si eu am avut aceeasi problema lipsa de comunicare de acolo. desi bebelu meu a fost putin mai mare si fara nici o problema de sanatate nu mi se spuneau decat texte de genul: "primele 24 de ore sunt critice" "daca scapa dupa 72 de ore are sanse.." "de-abia dupa 14 zile se declarau altadata prematurii.." Eu depresie postnatala n-am facut in schimb am plans pe rupte din cazua ca nimeni nu-mi spunea nimic despre bebe mic. Doar cate o asistenta mai draguta imi ridica moralul.Cea mai frumoasa zi a fost cea in care am venit acasa dupa 5 saptamani de spital (odios intre noi fie vorba). Tot apopo de spital: cred ca sunt eu mai sensibila sau alintata dar acolo am avut impresia ca eram discriminate acolo ca mame de prematur. Mie ni s-a spus la un momoent dat ca doar mamele de "copii normali" pot sa stea in camere cu baie. Pe doftoru oftalmolog il cunosc si io.... Sa-ti traiasca puisorii!!!
Ana Maria si bebe Victor Stefan 
(15 12 2004)
Succes si s-auzim numai de bine!!!
papadie spune:
Sa ne traiasca mormolocii:-)
In genere prematurii sunt un pik mai rezistenti decit copiii nascuti la termen si defel recupereaza f bine in greutate.
lazy dar a recuperat fantastic ala miku!!! bravo!
_
am gasit-o pe "Regina mititeilor":
http://www.desprecopii.com/info.asp?id=452
765 de grame la nastere!!!
acum e o mindrete de domnisoara care nu are astimpar :-)))
o sa ne povesteasca mamika ei cand si-or termina vacanta :-)
lidiadanaila spune:
Stiam ca fetita lui VEVE, este printesa prematurilor, inca de cind am scris prima data pe acest forum ... ea a fost prima care m-a incurajat, si o salut cu aceasta ocazie, si o pupam si pe printesa. Bine ati venit printre noi MADALINA , IAZY , ANA- MARIA !!! Sa se faca mari puiutii prematuri si sanatosi !! Deci ,iata ca nu suntem noi cei mai mici de pe aici !!Iazy, deci l-ai operat de retinopatie ?? Este bine acum , nu ??Acum va pupam , cred ca Dragos vrea sa faca nani [ a inceput de 2 zile sa doarma doar o data pe zi ceea ce mi-ar place foarte mult , ca daca ar dormi de 2 ori ca pina acum , se culca seara pe la 24... ].
madalinad spune:
lidia,
este vreo problema daca are mai multe scaune pe zi? ca si serban are 3-4-5 pe zi, si nu tocmai bine legate, i-am facut copro care a iesit in regula, dar nu m-am gandit ca nu e bine asa. serban e bine dezvoltat si mananca binisor, nu l-am mai cantarit dar sigur creste in greutate dupa cum nu-i mai vin hainele. are rost sa ma ingrijorez?
madalina
lidiadanaila spune:
Pai cred ca Serban papa si mai mult , dupa cum a recuperat de bine !!Cind Dragos face kaka nelegat [ nu face mereu] se si irita perianal- de asta spun eu ca ceva nu-i in regula cu kaka lui.Zilele urmatoare-i fac teste de digestie , tripsina-n kaka, sa vad cum asimileaza. Serban daca papa bine si creste bine, nu-i nici o problema ca face de 3 ori kaka. Dragos nu a papat niciodata mult !!
iully spune:
Buna.
Eu a nascut la 35 sapt un baietel de 3 kg,50 cm,Apgar 7.Am stat cu el 12 zile in spital din care 4 la incubator.Acum are 11 luni si e f bine.Cu dezvoltarea suntem in grafic.
Singurul lucru care ne aduce aminte ca e nascut prematur e strabismul congenital 
(poate fi o complicatie a prematuritatii dar nu obligatoriu) cu care a fost diagnosticat la 6 luni.Acum asteptam sa vina luna decembrie sa facem operatia.
Va sarut pe toate si va doresc sanatate voua si bebeilor vostri.
Pupici
herra spune:
Iazy, ana maria, mi-ati amintit si mie de sederea in spital; de noptile in care ma storceam (cu pompa, ca am si o mastoza fibrochistica si as fi murit de durere fara pompa) cate o ora ca sa "produc" cei cativa ml. de lapte care constituiau portia lui Vlad la inceput...
de dna asistenta care ma incuraja, chiar daca imi lipseau cativa ml...
dar si de cele care-i spuneau unei doamne, colega de salon, care a nascut prin cezariana si ii venea laptele mai greu ca "nu vedeti ce culoare are (laptele), nu e bun..."; pana la urma, de stres si oboseala biata femeie n-a mai avut deloc lapte...
ma vad si acum stand in fata incubatorului...
cel mai greu a fost ca am stat despartiti in primele zile; de fiecare data cand se auzeau plansete din salonul "prematureilor" mi se strangea inima, mi se parea ca plange el...
Good friends are like stars........You don't always see them, but you know they are always there...
Cristina & 
Vlad (23 septembrie 2004)
lazy spune:
Da ,intradevar, bebe a recuperat foarte bine pina acum.Cand dupa 18 zile de la externare am mers la control si a fost cantarit,domnul dr. a spus :nu se poate ,mai cantariti-l o data.Luase 1kg...Ce-i drept ca si mancase 7 cutii de lapte in acest timp.
Anamaria,conditiile din spital sunt la fel de mizere,insa, iti spun sincer ca nu m-am gandit nici o clipa la mine ci eram multumita ca aveau conditii sa-mi salveze copilul.Am nimerit si o perioada critica cand nr. de mame de prematuri era mai mare decat cel al mamelor de normoponderali iar solutia a fost urmatoarea:cuplarea cate 2 in pat a mamelor de prematuri.S-au iscat controverse binenteles iar replica a fost:"voi cu pisoi vostri de copii ar trebui sa plecati acasa ....incurind maternitatea nu va mai suporta cheltuieli pt voi si veti fi externate imedit dupa nastere".Ce poate sa-si doreasca mai mult o mama de prematur careia ii titie fundul pt viata copilului ei?!intreb eu retoric.Din fericire imi creasem un oarecare statut printre asist. si nu am fost pusa in situatii penibile, insa au fost mame care au dormit cate 2 si unele care nu au putut suporta si chiar au plecat acasa.
LIDIA .l-am operat de retinopatie la spitalul de oftalmologie.Operatia in sine ests usoara insa starea lor fragila precum si anestezia generala imprima un oarecare risc.Cand esti inconjurat ,insa, de medici capabili ca doctorita Schainer[nu stiu daca am scris bine] care ne-a insotit la operatie si doctorul BURLOIU care i-a depistat si "rezolvat" retinopatia, parca totul este mai usor.Sa stiti ca acest medic oftalmolog este un om extraordinar care intelege perfect ce simte o mama.Nu a luat nimic de la nimeni.Toata activitatea pe care o desfasoara pt. prematuri este benevola si dezinteresata.Este o specie rara de medic care din pacate la noi e pe cale de disparitie.Sa-i dea Dumnezeu SANATATE sa poata salva cati mai multi copii de la orbire.
lidiadanaila spune:
Ma bucur ca sunteti bine si ati recuperat asa de bine !! Dragos nu a recuperat asa bine in greutate [ a luat bine in lungime-33 cm, a avut 39 aproape s-a dublat,ceea ce nu se intimpla la ceilalti] pentru ca a fost alimentat exclusiv la sin pina la 4 luni , si fiind asa mic, el depunea efort pentru asta, si eu nici nu am avut sin sa-mi curga in disperare . Eu m-am bucurat ca-i sanatos fizic si ca psihic si motor este la fel.Si daca tot veni vorba de spitale si medici , eu daca as mai face si 10 copii , tot la Municipal as naste !!...sunt profesionisti cu totii, mai ales asistentele si medicii de la prematuri.Sa fim sanatosi , va pupam si asteptam si alti prematuri sa ni se alature !!