Ce ati face daca ...

Cred ca aici e locul cel mai bun pentru aceasta postare.
Prietena mea a aflat de curand ca mama care a crescut-o nu este mama ei naturala. Adica tatal a avut o relatie acu` 30 de ani si asa a sosit ea. Neavand copii, mama ei a acceptat-o si i-a oferit mai mult decat un parinte poate da: iubirea nemarginita si un camin adevarat. Niciodata nu ar fi banuit asa ceva, dar a aflat din greseala ca asa e. Mama ei nu este cea biologica. Respectiva o abandona-se in spital.
Voi ati cauta sa cunoasteti femeia care v-a adus pe lume ?
Ea nu vrea pentru ca singura fiinta careia ii spune mama este cea care a fost alaturi de ea intotdeaunasi nu vede nici un motiv real pentru ca sa o faca. Nu simte nimic fata de acea persoana, doar o gratitudine si mai mare - acum ca stie adevarul - fata de cea care ii este MAMA. Daca ar fi putut alege, nu ar fi vrut sa afle adevarul.

Leoaicele Daria & Giulia (16.08.2004.)
"La vita e` una bataglia, la morte un`avventura"
http://community.webshots.com/user/giulia16

danielac spune:

nici intr-un caz nu as dori sa o cunosc ... asta daca parintii adoptivi m-ar fi crescut cu dragoste si iubire cum spui despre prietena ta...


Dana si Diana-Maria http://www.babiesonline.com/babies/f/fatamea
http://www.desprecopii.com/forum/photo_album_view.asp?cname=diana+nou&mid=201&cid=1072
paginuta personala:
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=danielac

Ramonika spune:

nu cred ca as vrea s-o conusc, atata timp cat nu ma macina gandul asta. daca as cauta-o si ea ar intra in viata mea, probabil s-ar schimba unele lucruri in relatia cu familia si daca e bine asa cum este, de ce sa fac asta

aissa spune:

Eu nu iti voi raspunde din perspectiva mea ci din cea a mamei si a sotului meu. Amandoi au fost crescuti de alta mama decat cea naturala. Amandoi isi cunosc si mama naturala, dar o considera MAMA doar pe cea care i-a crescut. Amandoi prefera sa nege ca cealalta exista. Trage singura concluziile.

Poze cu noi

Cristina, sper o viitoare mamica de ghemotoc mic-mic

iga spune:

Sincer ,eu nu as vrea sa stiu cine e cea care m-a abandonat.Atita timp cit am parte de dragoste si caldura din partea mamei adoptive.Pentru mine ar fi numai ea,nu ar mai conta cine mi-a dat nastere.Decit sa fi dezamagita inca o data mai bine sa nu o cunosti!

amoraru spune:

De ce?? Asta ar fi intrebarea la care as dori sa raspunda, aceea femeie care si-a abandonat copilul!!
Nu sunt in situatia aceea, dar sunt convinsa ca pentru orice exista o explicatie.. Poate nu are nici un raspuns dar macar merita incercat.. ( nu stie nimeni dupa atatia ani ce o fi in sufletul acelei femei <daca are!?!> si care or fi fost motivele care au determinat-o sa faca acel gest )(si asta este un motiv)

Cine poate rade in momentul infrangerii, n-a fost invins..

Rozi spune:

Din pacate, eu sunt din acea specie de oameni care vrea sa stie, chiar daca doare, deci cel mai probabil as cauta-o. Ce-as face dupa... nu stiu, dar SIGUR nu i-as parasi pe cei care m-au crescut. Asta e...

"Nu crede in minuni; lasa-te in voia lor!"

Silvia_Pui spune:

Raportandu-ma la mine , daca maine mi-ar spune cineva ca sunt adoptata nu m-ar interesa . Parintii mei m-au crescut cu atata dragoste , incat nu ar conta motivul pentru care am fost abandonata . Mama ne-a iubit asa de mult si ne-a crescut frumos , ea fiind un copil crescut de bunici . Si pentru mine tata este doar unul si el este acum undeva deasupra si ne vegheaza pasii minut cu minut .

paula2003 spune:

Sa-ti iubesti mama (cea care te-a crescut) indiferent de adevar. Ea a veghiat la capul tau zi si noapte, te-a educat, sprijinit... gandeste-te ca ai fi crescut intr-un orfelinat, numai la acest gand si nu as cauta-o pe mama naturala.
Eu am un copil cu probleme si nu as face asa ceva (sa o parasesc), nu as putea manca, sta, nu in nici un caz.
Sa nu o judeci ca are cine nu se stie in ce imprejurari sau ce a fost, sa te bucuri ca ai avut noroc de o mama buna si te-a crescut si nu ai simtit diferenta.
Sa o iubesti mult de tot si sa o respecti.

paula2003 & alexandra
http://pg.photos.yahoo.com/ph/alexa13tinta/

Caroline spune:

De multe ori m-am gandit ce ar fi fost de ales pentru o femeie gravida care, din diverse motive, nu are posibilitatea sa-si creasca copilul. Sa faca un avort sau sa-I dea o sansa. Daca a hotarat sa treaca prin toate starile placute si neplacute ale femeii gravide, sa treaca prin durerile nasterii si sa-I dea o sansa copilului ei este de condamnat? Sau daca facea un avort era de condamnat? Sau poate daca isi pastra copilul si il crestea in mizerie era mai bine? Eu nu pot raspunde la toate intrebarile de mai sus…. Dar daca parintzii adoptivi se bucura azi de copiii lor, iar daca acesti copii adoptatzi au avut o soarta mai buna, cred ca a fost posibil si pentru ca odata, o femeie gravida s-a hotarat sa nu avorteze.
Asa ca in povestea spusa de stef mai sus (http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=36149)mi se pare ca se gaseste cea mai intzeleapta atitudine fatza de mama biologica.


Ca nu te-nalti de jos pana nu cazi
Cu fruntea-n pulberea amara,
Si de re-nvii in cantecul de azi,
E c-ai murit in plansetul de-aseara.
(Radu Gyr)

Cristina_C spune:

Nu as cauta-o pur si simplu, nici din curiozitatea sa vad cum arata, nici ca sa-i cer socoteala ca m-a abandonat sau sa incerc s-o inteleg si eventual s-o iert. O femeie care se descotoroseste de propriul copil dupa ce-l naste isi pierde drepturile de mama si nu trebuie sa se mire ca acesta, peste ani, nu vrea sa aiba de-a face cu ea. Sigur ca si un avort e de condamnat, dar sa pleci de langa copilul tau dupa nastere cand are atata nevoie de tine mi se pare la fel de grav. O mama adevarata nu poate face asa ceva, n-o lasa inima, si mai exista si instinctul matern care ar trebui sa functioneze la o femeie normala. E drept ca mama naturala te-a tinut in burta noua luni si te-a nascut - greu, usor, n-are importanta cum, conteaza numai ceea ce-a facut pentru tine DUPA. Mama respectiva a intors spatele - e clar ce-a facut, nu? Voi v-ati putea lasa puiul? Eu as innebuni daca l-as pierde! Oricat de greu as duce-o, l-as tine langa mine, as gasi o solutie, o iesire din impas pentru noi doi. O mama care pleaca de langa copil nu merita sa se mai numeasca mama.
Mamagiuliei, spui ca tatal prietenii tale era casatorit cand a avut aventura cu mama biologica. Poate ca respectiva a sperat sa-l determine sa divorteze, poate ca a pastrat sarcina ca sa-l santajeze - ar insemna ca s-a folosit de copil si, cand nu i-a iesit pasienta, l-a abandonat. Intrebarea e ce ar fi facut tatal daca sotia lui n-ar fi vrut sa ia copilul... dar toate astea sunt speculatii, mai bine, din lipsa de detalii, ma opresc aici. Oricum, tot respectul pentru mama ei "adoptiva", de fapt singura care se poate numi mama.


Cristina
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Cristina_C