Cine are grija de parinti?
Cine considerarati ca trebuie sa aiba grija de parintii dvs?
Intrebare sondaj:Cine are grija de parinti?Cine considerarati ca trebuie sa aiba grija de parintii dvs? |
Raspunsuri
conchita spune:
am bifat la Altele, deoarece raspunsul meu e o combinatie din primele doua variante: eu, pentru ca mi-am asumat datoria, din dragoste.
Authority Zero
danis spune:
propunere de reformulare: trebuie sa fie ajutati? sunt de acord sa fie ajutati? i-ati putea ajuta, daca ar fi necesar? cine ar trebui sa-i ajute? cine ii ajuta de fapt? credeti ca exista (sau ar trebui sa existe o relatie - stabilita chiar de ei sau stabilita de dv. - intre ajutorul material primit de la ei si ajutorul pe care, eventual, l-ar primi de la dv.?)
si, in cazul in care credeti ca nu ar trebui sa va impovarati copiii cu grija pentru dv. (a se vedea si cealalta intrebare), credeti ca avti datoria (din iubire sau din alte motive) sa va ajutati parintii?
eu una am votat la altele, dar nu prea stiu sa raspund. mi se pare ca intrebarea contine si o parte din raspuns
... si multumesc pentru acest sondaj...
ralucasimarius spune:
Eu o sa-mi ajut parintii fiindca ii iubesc si fiindca stiu ca ei fac totul pentru mine. Asa ca optez pentru primele doua variante.
ionela-roxana spune:
Din pacate in cazul nostru inca au parintii grija de noi!Speram sa nu mai fie nevoie pt. mult timp.Eu am bifat varianta a 2-a pt. ca mi se pare ce-a mai corecta!Ne vom ingrijii parintii pt. ca ii iubim si vrem sa fie fericiti!
Roxi si bb Rares 9. april.2002
http://ca.f2.pg.photos.yahoo.com/saracutionela
Danelutza spune:
Ufff, greu raspuns, ii ajut cum pot cu bani cu pachetzele trimise, numai fizic nu pot sa-i ajut, stitzi de multe ori pentru ei cred ca e mai important sa le dea cineva un pahar cu apa sau sa le asculte ofuuurile.
Deci intr-un cuvint ii ajut pentru ca sint parintzii mei si pentru ca-i iubesc, le simt lipsa chiar si atunci cind stau la masa
ralualexandrei spune:
Eu am bifat la datorie,pt ca fiind infiata,eu simt ca am o datorie mai mare decat voi ceilalti,fatza de aceasta minunata femeie care si-a asumat responsabilitatea si greutatea cresterii unui copil la o varsta cand ar fi trebuit sa inceapa sa traiasca pt ea si nu pt ceilalti asa cum a facut toata viatza.O iubesc,nici nu va pot spune cat,si ma bucur ca Dumnezeu mi-a dat posibilitatea de ai usura ei viatza si de ai oferii stabilitate financiara ,caci din pensia ei de 1.200.000lei nu are ce sa faca.Acum stam impreuna si ma ajuta enorm la cresterea copiilor,sunt fericita ca pot fii langa ea clipa de clipa fiindca la varsta ei(73 de ani)fiecare clipa e pretzioasa,singurul meu regret este legat de tata care a murit acum 8ani si care nu a avut prilejul sa se bucure alaturi de mama de toate reusitele mele,reusite pe care le datorez lor.
Andra
Dena spune:
My God! Andrada-mi voie sa te invidiez rau de tot!
Nu serios ca de cand sunt pe aici pe DC am descoperit un lucru de altfel minunat: copii adoptati sunt mai fericiti decat ceilalti, iar parintii adoptivi sunt mai... sensibili si mai intelegatori decat cei naturali (nu spun mai iubitori, pt ca si cei naturali isi iubesc mult copii, dar nu sunt atat de...in sufletul copilului...nu toti Doamne fereste! Dar procentual vorbind... )
Mi-am dorit enorm, enorm de mult un copil... am fost la un pas sa nu pot sa il am... acum abia astept sa tin bebelusul in brate... dar ma gandesc (si sotul meu are acelasi sentiment) ft serios sa adopt un copil a carui viata sa o schimb radical. Uff! Ca citeam si in Formula As ca romanii care domiciliaza afara nu pot adopta copii din Romania.. fireste ca am vrea un roman.
Stii ce Andra? Esti o mare norocoasa... si mama ta e o mare norocoasa... As fi tare curioasa sa vad niste statistici despre adoptii (cati din cei de pe DC sunt copii adoptati si cati sunt parinti adoptivi si ce sentimente au ei)... cred cu taria ca adoptia este o baie de sanatate fizica si psihica pt ambele parti... cred ca este o legatura mult mai puternica decat cea naturala.
Vezi tu Andra! Mama ta nu ti-a zis niciodata: "Daca nu faci aia sau aialalta te omor! Eu te-am facut , eu te omor!" Chiar daca nu folosesc cuvintele astea, sensul amenintarii lor e cam acelasi... Chiar si pt mine copilul meu mi se pare ca mi l-a dat in ingrijire Dzeu... nu e al meu si nu pot sa fac ce vreau cu el... el este el si eu sunt norocoasa ca il am. Cu siguranta ca daca nu as fi avut atatea pierderi de sarcina, daca nu m-as fi chinuit asa de tare sa il am... daca nu as fi asteptat atat de mult... nu l-as fi pretuit atata... Sunt sigura de asta... Poate de aia parintii adoptivi isi pretuiesc mai mult copiii...A avea un copil nu e un drept al fiecaruia, ci un privilegiu!!
"Parerea mea!"
Denisa si bebica din burtica - 27 sapt.
"Nu ai pierdut daca ai cazut. Vei fi invins cu adevarat daca nu te ridici." G.Funakoshi
an-k spune:
din pacate nu locuiesc in romania dar ii vizitez mereu mi-e frica acum cand vine bb DNP21martie, voi avea si mai putin timp.
eu am crescut mai mult la bunica mea pe care sincer am iubit-o putin mai mult ca pe ai mei, ea Dumnezeu sa o ierte a decedat anul trecut pe 12noiembrie, eu pe 11 seara pe la 10.30 am ajuns in tara nu m-am dus la spital ca mi-a spus mama ca e bine si sa ma duc a doua zi ca acum doarme si nici nu stiam daca doctorii ma vor lasa sa intru... nu stiu daca mi-o voi ierta vreodata ca eram atat de aproape puteam sa fiu cu ea si nu am fost...-cica viata merge inainte:)
anca
CorinaM spune:
Eu am votat pentru pozitia 2.
Da o sa am grija de parintii mei pentru ca-i iubesc si deoarece cred ca am fost o norocoasa ca m-am nascut in familia mea. Am parte de niste parinti minunati, iubitori care au dat totul pentru mine si carora le datorez tot ce am si am realizat. Mi-au fost alaturi de fiecare data si m-au ajutat sa ies din incurcaturi.
Le reprosez ca nu au avut mai multa grija de ei si ca m-au pus mereu pe primul loc uitand de ei.
Si in momentul de fata m-am mutat din nou cu ei de cand Dumnezeu mi-a daruit-o pe Gabriela, asa ca ne ajuta incontinuare enorm .
Nu concep sa nu le fiu alaturi atunci cand vor avea nevoie si ma rog sa aiba parte de o batranete lunga si frumoasa.
Corina & Gabriela