Manualul Pinguinilor (titlu provizoriu)

roxanaz spune:

oh, mie imi place mult ce fac. mai ales daca chiar fac ce trebe, nu ajut pe altii - ceeace mi se intampla extrem de des in ultimul timp. chiar acu in momentul asta chiar fac ce imi place. deci iupi

boticelina spune:

Mie imi place la serviciu, una pt ca fac fix ce-mi place, n-am sefi pe cap (sunt cazati in alt sediu, la vreo 3 km distanta, adica pot sa si intarzii 10 minute ca nu ma vede nime') si castig si niste banuti (care puteau fi mai multi, dar na, cine n-ar vrea bani mai multi? )

Rufus la curcute (si prepelite) le facem noi mancare, cereale cumparam din oborul satesc (porumb, srot de soia) si le mai iau niste vitamine liposolubile plus calciu furajer, ca altfel prepelitele nu oua iar curcanii ologesc, ca-s rasa grea. Acuma la astia mici le-am luat si un sacotei cu starter de gata (de Slobozia) ca mi-au venit mai repede decat ma asteptam si eram cu "hambarul" gol. Oricum, preferatul lor pana acum e patrunjelul, au mancat deja o galetusa, ii trec imediat pe frunze de ridichi ca ma aduc la sapa de lemn. Si le fac ceai de menta, ca le place si nu cocleste (ca apa simpla) in caldura din cutia lor. Aseara i-am cantarit si si-au dublat greutatea intr-o saptamana.

M-as baga si io la vizionarea de filme pe ghetar ca altfel ma mobilizez mai greu, de obicei fac cateo burta de filme in preajma Oscarurilor si apoi uit/n-am timp sa mai caut noutati. Sa nu radeti, filmul meu all time favourite e Moulin Rouge

eumada spune:

Vad ca voi suntei mai profunde in filme...eu prefer flmele de relaxare...Star wars,star trek, Harry Potter...,in general filmele Sf si de aventuri.Dramele psihologice,increngatura de sentimente si altele nu-s pentru mine,eu prin film ma relaxez,prefer sa citesc...si ador Balciul Desertaciunilor,Castelul Palarierului, si toate ale genului....

Plus ca fiind extrem de realista si cerebrala,prefer documentarele de pe canalele consacrate..

Sunny71 spune:

Nu stiu cati pot spune ca se duc la servici de placere.Au noroc cei care au un serviciu care este ceea ce si-au dorit si mai castiga ceva din asta asa cum spunea Ral.De exemplu sotul meu are un serviciu care ii aduce un venit destul de bun, dar nu este decat intr-o foarte mica masura deea ce si-ar dori.Eu am un loc de munca ... si atat.Nu imi place foarte mult ,desi sefii spun ca mi se potriveste manusa si sunt multumiti de activitatea mea, nu este conform pregatirii mele , dar nu pot sa stau acasa din mai multe motive: vreau sa am venitul meu, imi plac vacantelesocializare...Deci nu esti singurul care este in situatia asta.La un moment-dat sper sa gasesc un serviciu in domeniul pentru care m-am pregatit.

buflea spune:

Foarte interesanta intrebarea asta ...ar merita un subiect separat.

Eu ma duc la serviciu, in primul rand, ca sa-mi copletez viata de acasa ... si desigur pentru bani. Le-am pus in aceasta ordine ca sa subliniez ca si daca as avea bani, tot m-as duce la serviciu ...

Tot la aaceasta intrebare am sa raspund ca eu personal nu sunt pasionata de profesia mea ... zau mai, exista o asemenea pasiune ? ... deci nu m-as intinde sa spun ca "imi place ce fac" ... dar "nu-mi displace" ... cred ca profesia asta mi se potriveste, cred ca ma pricep in sensul ca inteleg bine ce am de facut, sefii spun ca sunt foarte analitica si am fler la reconcilieri grele ... si cred ca au dreptate, mi-am capatat o reputatie in asta si nu ma feresc sa ma bag in incurcaturi de genul asta daca e nevoie ... Sigur, sunt si mizerii care nu imi plac ...dar per ansamblu nu ma deranjeaza ce am de facut la serviciu, atata timp cat nu vin toate peste mine, si ma lasa sa respir (pe Romania.com ) ... in plus serviciul nu inseamna numai profesie. De aici "completarea" vietii de familie ... serviciul inseamna colegi, inseamna socializare, inseamna sedinte, conferinte, emails, lunch, Christmas Party, Summer Party ... nu stiu, sunt 8-10 ore de "altceva" care pe mine ma balanseaza emotional.

Am invatat in timp ca mediul de la serviciu este foarte important - atmosfera, colegii, sefii, inchisul ochilor la diverse patinaje, barfele de pe la colturi - toate astea sunt beneficii care cateodata atarna mai greu decat partea salariala ...Am trait experienta unui serviciu foarte bine platit (prime de cate $10k la fiecare 6 luni ) si un mediu care nu mi s-a potrivit ...deloc ... si din pacate n-am putut rezista ...de aia sunt convinsa ca pe mine nu nevoia banilor ma trimite la serviciu ci tot acest ansamblu care defineste un job.

Desi imi doresc un program flexibil, nu imi place sa lucrez de acasa ...imi place rutina asta de a fi nevoita sa ma scol de dimineata, sa ma sui in masina, sa imi ascult cartea, sa ajung la serviciu, sa imi doresc sa ma duc inapoi acasa ...

De asemenea nu mi-ar placea sa am business-ul propriu - e prea multa responsabilitate, prea mare presiunea de a-l face sa mearga, prea multe riscuri de a nu angaja pe cine trebuie, de a fi furat ... nu, nu, nu e pentru mine.

Eu acum sunt in acel moment al vietii in care cariera o pastrez in linie drepata - nu vreau mai sus si desigur nu vreau mai jos. Vreau sa imi fac treaba, sa mai glumesc cu colegii, sa nu am teama ca ma sapa cineva, sa am senzatia de stabilitate, sa ma duc in concediu si sa mi se para putin ...si dupa 8 ore de stat aici, sa pufai plictisita si nerabdatoare sa ma duc acasa la piticii mei ... de unde, dupa alte cateva ore, sa imi doresc inapoi la birou

kariguld spune:

seara buna pinguinilor


pana m-am coafat eu pe toate partile, voi iarasi ati scris cateva pagini.... i-am facut o vizita inopinanta lui Dominiq sa-mi aranjeze peruca la spate.

ptr mine serviciul nu a fost asa important. acuma ma duc cu placere, si desigur ca trebuie sa fac ceva ptr pensie. plus ca avem nevoie si de bani. in trecut am stat acasa, ne-am permis din plin asta. atunci nu ma gandeam ca vine pensia candva, acuma constat ca ani trec in goana si pensia bate la usa mai repede decat ma astept.
constatarea mea este ca nu exista un loc de munca unde totul sa fie spre ideal colegi, sefi si restul. asa ca m-am adaptat si stiu cat sa deschid gura, stiu ce trebuie si cui trebuie sa spun. nu ma bag in chesti inutile si evit pe cat posibil coltul barfei.
ce mai imi place la serviciul de acum, ca am multe zile libere pe luna (de asta am si acceptat un minijob) si programul este lejer.


ieri cred ca am uitat, deh batrnetea asta. salut toate fetele noi pinguine sau randunici.

carmaw, mai lasa alergatul de colo colo. sau e musai? ai grija de tine

pe la amiaza mi-am pus un film la incarcat, da ce am ajuns sa-l vad? laptopul meu s-a gandit ca e cazul sa faca figuri, prin urmare nu mai vrea sa se deschida. asa ca l-am trimis pe dl sot cu el inapoi la magazin si i-am spus sa-l inapoieze. pai si daca nu-l iau inapoi? faci scandal si le spui ca ai o nebuna acasa. 'ce bine ca nu mergi cu mine!'

carmaw spune:

Kari draga mea eu as lasa alergatul dar....:
omu vrea CRETA
eu musai Franta unde am inchiriat linga spital
plus ca exista si Romania unde ne am investit ....
deci ca naiba...ma impart in 3....oricum o sa mi fac eu niste calcule sa vad daca nu e mai bine sa vind ceva din ro si si i au in franta pe care apoi sa vind in viager
A si am uitat...omu e belgian si cind il apuca vrea si Belgia
Gata am marturisit TOT.

buflea spune:

Confuza, confuza, foarte confuza ...

Sunt in mijlocul a doua povesti de viata care se intampla in acelasi timp. Doua prietene bune ... uneia i se termina casnicia de 15 ani, frumos ar zice unii - fara adulter, fara jigniri, fara vicii, pur si simplu au evoluat diferit si nu mai merge, mai nu se mai iubesc si gata ...si ea e cea parasita, parasita frumos, cu prietenie, dar parasita ...

Cealalta traieste o poveste de vis ... mai dar de vis ... culmea, cu un fost coleg de al meu de liceu (n-am nici o contributie, este pur si simplu o coincidenta)... povestea este insa ilicita si ea, prietena mea ,este adulterina ... este atat de de vis si de plina de remuscari, incat situatia o sa se rezolve si amica mea o sa-si paraseasca partenerul ... ca si in prima poveste - frumos, fara scandal, fara mizerie, cu prietenie spera ea ...

Deci sprijin doua prietene din care una e parasita si cealalta paraseste ... Ascult si sustin in ambele parti, dau sfaturi atat de contradictorii incat ma simt o ipocrita mizerabila.

Vorbesc cu una (de dimineata) si inteleg perfect ce simte un om care e parasit, ale carui planuri si vise si sperante si definitii despre familie s-au destramat in timp si nici macar nu stie cand, si nici macar nu poate da clar vina pe ticalos.

Vorbesc cu cealalta (acum la pranz) si inteleg perfect ce simte un om care nu-si mai iubeste omul de langa ea, care undeva in timp si-a pierdut conexiunea cu partenerul, fara sa se certe, fara sa ii poata reprosa ceva punctual ... si care acum paraseste.

Si tot ceea ce am spus la telefon dimineata este in puternica contradictie cu ceea ce am spus acum la pranz ...si sincer, amandorura le-am spus cu sinceritate si multa intelegere caci le iubesc pe amandoua.

Si amandoua sunt fete bune, deloc ticaloase, le stiu de multi ani, le cunosc partenerii ... nici una, nu si-a propus sa ajunga in punctul in care sunt acum.

Si pentru a nu stiu cata oara am inteles ce complicate sunt relatiile astea si fara nici un fel de garantie ... si sunt cumva mandra ca am fost aleasa confidenta in doua povesti atat de contradictorii, in acelasi timp, fara ca ele sa stie una de alta ... asta inseamna ca sunt flexibila, nu-i asa, cam am resurse interioare sa pot intelege si sa sustin oamenii indiferent de ce parte a balantei de cuplu se afla ...hmmm, nu stiu, unii poate ar spune ca nu am coloana vertebrala, ca nu am principii de la care sa nu ma abat ...mda, nu am, chiar nu am ... cred ca viata asta nu sta in principii decat asa ca directie, de la care viata te poate abate in fiecare moment.

kariguld spune:

ptr asta ar trebui sa te pupi singura si sa-ti dai si un premiu. cum mai sa te simti mizerabil? ar trebui sa te simti minunat ca reusesti sa le impaci pe amandoua.

kariguld spune:

stiam eu, barbatul e vinovat!