Adolescentul meu Nu vrea sa invete!
Raspunsuri - Pagina 10
ralualexandrei spune:
| Citat: |
| nu mai am puterea lupt cu morile de vant. |
...fara suparare dar asta nu este o optiune si tu stii asta
.Acum referitor la subiectul in cauza la noi treaba a stat cam asa(continuam dar nu mai suntem la inceput):
1.In primul rand am incercat sa imi evaluez cat mai obiectiv copiii.
Stiu deci cu cine am de a face,si am cate unul din fiecare "specie".
2.Nu e razboi e razboi de querilla si m-am comportat ca atare,in sensul ca am actionat pe mai multe fronturi si cu mai multe arme.
Radu esec scolar din motive multiple dar cel mai pregnant a fost lipsa supravegherii si a interesului din partea parintilor biologici.Sa fie clar dau doar un exemplu ,habar n-au avut sa completeze fisa,nici nu i-a interesat ca prosti nu sunt si copilul a ajuns cu medie de 7.40 la scoala profesionala.
L-am lasat sa-si aleaga un model,in speta sotul meu si apoi am facut o intelegere bazandu-ne PE CE ISI DORESTE EL.Face liceul si facultatea noi oferindu-i un post in firma si program flexibil fara reduceri de salariu in zilele dedicate scolii.M-am zbatut ,l-am inscris,am mers cu el de mana exact ca la clasa 1 ,ba mai mult a fost prima data cand sotul meu s-a dus din proprie initiativa la scoala pt unul din copii.Rezultatele au fost uimitoare si sunt mandra de el,concluzia niciodata nu e prea tarziu,e greu dar nu tarziu.
Robert branza buna in burduf de caine,extrem de sensibil la anturaj,inteligent de numa' dar degeaba,daca nu era sula aka eu in coasta lui rezultatele intrau pe trend descendent,mi-am dat seama prin clasa a 4 a ca nu voi putea continua asa ,in concluzie ,am hotarat sa-l dam la un sport sau altceva astfel incat sa-l ajutam sa-si descarce din energie si sa-l ferim de anturajul ce deja se profila la orizont.A ales ce a vrut a trecut prin vreo 4 sau 5 sporturi,pana la urma s-a hotarat la rugby,a evoluat,rugby-ul iubirea lui insa pt ca asa cum spunea si Vic cheltuielile nu sunt deloc neglijabile aici au intervenit conditionarile,tu dai rezultate la invatatura noi ne mobilizam si suportam toate cheltuielile legate de cantonamente,antrenamente,etc.Pana la 14 ani vazuse jumatate de Europa in conditiile in care am fost si eu o data in Bulgaria si o data in Turcia.
Apoi titularizarile la echipa se fac si in functie de medie cei cu media sub 6 in veci nu joaca titulari indiferent de materia la care au media proasta sau cat de talentati sunt pe teren si aici antrenorul l-a inclus si pe fiul sau.
Toate vaicarelile si protestele lui le-am abordat cu calm,in general,nu m-am oripilat la texte gen "uite-l pe Becali" ,da il vad dar pana sa ajunga acolo oare cat rahat o fi strans ca nu poate fi totul chiar roz,vrei sa ajungi departe pornind de foarte jos?Se poate dar esti sigur ca vrei sa faci asta?I-am povestit despre cum am ajuns noi unde am ajuns,fiecare mizerie inghita,fiecare umilinta,tot.Parca e mai usor sa inveti si sa iei un start bun mai ales daca ai toate conditiile decat sa te zbati ca noi.
Cand a calcat pe bec asta a mers si a facut inventar numarand piulite de le-a visat si noaptea sau pe santier maturator strangator de moloz.
Rosii am primit destule,halal mama,halal patroana (bleah ce urat suna) ca uite nu face nu drege pt copil,nu nu fac mai mult decat trebuie sa fac atata timp cat nici el nu face,imi indeplinesc strict obligatiile si cu asta punct.Aaa si sa nu uit am confiscat gadgeturi pe perioade determinate ori de cate ori lucrurile scapau de sub control ,ca nu scrie nici unde ca-s obligata sa-i asigur odorului asa ceva,aaa si celui mare cheile de la masina si telefoanele tot asa pt o abatere foarte grava.
Toata starea asta a lui Robert a durat pana la 14 ani ,dupa aceea m-a uimit schimbarea,parca era ziua si schimbarea,s-a responsabilizat din ce in ce mai mult si acum are rezultate excelente pe ambele planuri,sportiv si scolar.
Si cel mai important SUNT FERICITI,in aceasta seara fiind un moment important pt noi dar mai ales pt el mi-a multumit pt toata munca de zi cu zi ,pt toate datile cand l-am mobilizat,pt toate eforturile facute de noi parintii lui,iar eu i-am raspuns ca a meritat fiecare zbatere.
giulia71 spune:
N-am mai scris pentru ca aseara am ajuns tarziu acasa. dar voi scrie cat de curand voi putea.
Va rog, scopul acestui topic este sa gasim solutii pertinente care sa ii ajute, macar infim, sa progreseze.
ch_dana spune:
| Citat: |
| dana-ch,ambele tale interventzii la subiect(urita aia cu maturatorul oricum),ma fac sa cred ca suferi de "sindromul mamici d ecopil mic" Mai vorbim peste citziva ani. |
Anda, m-ai facut sa rad de dimineata...
Nu neg ca sufar de asa ceva, dar si mai mult ma sperie ce vad in jur; vad copii buni, din familii care s-au ocupat de ei, care o iau razna fara motiv vizibil. Iar in Romania anul sabatic este o utopie, conditiile financiare (oricat de bune ar fi) nu prea permit timp pierdut. Mi-ar placea si mie sa ii ofer Ameliei un tur al Europei la 16 ani cu rucsacul in spate, apoi vreo 2 ani dupa liceu in care sa se decida ce va vrea sa faca (cum am vazut ca se practica in Suedia de exemplu), dar ma tem ca asa ceva nu e posibil, nu aici.Cat despre treaba cu maturatorul, o fi urata, dar detest ipocrizia. Sa ridice mana orice parinte de aici care va fi fericit cu un copil lucrator la salubritate, oricat de respectabil membru al societatii va fi. Mai ales cand stii ca "il duce capul" la mai mult de-atat.
| Citat: |
| Ba da, dana, e foarte normal. Dupa cum e la fel de normal ca el sa nu vrea "multul" tau. |
Ooo, de asta sunt convinsa.
Eu nu o sa vreau ce vrea ea si viceversa. Dar sper sa nu ajungem la Jihad...Giulia, scuze de deturnarea subiectului.
Motivul pentru care am scris aici, desi mama de copil (inca) mic, este ca oricare dintre noi putem fi in situatia ta (si a altora).
andacos spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ch_dana Motivul pentru care am scris aici, desi mama de copil (inca) mic, este ca oricare dintre noi putem fi in situatia ta (si a altora). Dana &  Amelia (21.06.2011) |
Dana,e atit de minunat sa suferi de sindromul asta
si crede-ma ca va mai urma cel putzin "sindromul mamicii de copil de clasa I",asa ca profita de el(ele)din plin ca sunt unice si nu s emai intorc.Interventzia mea nu se voia o bariere pentru mamicile de copii mici,ci doar ca pe mine (personal)ma fac sa zimbesc unele interventzii,exact asa gindeam si eu la momentul respectiv...insa realitatea e cu totul alta.
Imi mentzin afirmatziile,totul depinde de copil,daca el nu vrea...nu face.Va face doar atunci cind va vrea el si va realiza importntza faptului facut.
Dezamagirile sunt ale noastre ,rezultatul proiectziei visurilor NOASTRE asupra copiilor.
Dana
giulia71 spune:
Am discutat aseara si la terapie si acasa despre scoala si atitudinea lui fata de scoala.
A recunoscut, greu o face, ca nu ii place scoala, insa i-a aexplicat si dna si eu despre beneficiile ei pe termen lung.
Spre casa era iarasi suparat ca azi are test la muzica si nu se pregatise.L-am incurajat ca de fiecare data ca se va descurca, ca nu nota e importanta, ci atitudinea lui, ca daca era mai responsabil invata din week-end si nu in ultimul moment.
De fapt, responsabilizarea este cheia, inca mai sper ca se va trezi singur, fara sa fie impins de la spate.
Bineinteles ca au fost insirate o serie de avantaje, date de dna la terapie a invatatului de acum, ca nu va fi nevoit sa ingroase randurile celor ce cu greu isi gasesc o munca din cauza lipsei educatiei.
Cineva imi spunea ca poate e satul sa ne vada muncind. Ce altceva putem face ca nu pica nimic din cer? Si ratele la banci,din pacate nu asteapta sa avem sau nu chef de munca?! Stie asta. Stie ca fara banci nu am putut face nimic, si ca tot ce avem din pacate e facut cu imprumuturi.
Nu i-am spus pentru a-l impovara, ci pentru a stii de la bun inceput ca poti avea daca muncesti si ca nu iti da nimeni nimic gratis.
Cel putin asta a fost in cazul nostru si nu vad nimic rau in a fi deschis cu copilul tau si a-i spune cum stau lucrurile.
Poate s-a inteles gresit, nu suntem habotnici, insa muncim ...mult. Asta e realitatea si poate nici noi nu ne-o dorim, dar asta e optiunea pe care o avem.
Nu ma plang ca e de munca, m-as plange daca nu ar fi
ralualexandrei spune:
Deseori in locul unei discutii de genul celei descrise de tine mai sus am preferat sa povestesc din viata noastra sau a altora astfel incat ei sa traga singuri concluziile.In general astept un pretext si pornesc o poveste fara sa le dau de inteles in mod direct ca-i critic,personaje nu suntem neaparat noi,pot fi bunicii sau prietenii astfel incat sa nu-i agasez .
Asa cum am scris in mesajul anterior,am aplicat metode diverse.
Androix spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui andacos ca va mai urma cel putzin "sindromul mamicii de copil de clasa I" |
Si asta cum se manifesta?
Giulia, daca te gandesti putin poate el se gandeste ca pentru asta se pregateste si el atat, ca sa ajunga ca voi sa munceasca 11 luni jumate pana la epuizare. Si atunci nu e o perspectiva prea imbietoare.
andacos spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui Androix
Si asta cum se manifesta? |
Copilul (meu
)e un (mic ) Einstein!Dana
dana vio spune:
| Citat: | ||
citat din mesajul lui luisa1983
Ai dreptate, este un sistem foarte bun sistemul elvetian. Poti sa-l aplici in Romania in conditiile in care un job de asistent manager (este doar un exemplu )implica obligatoriu absolvirea unei facultati si care este remunerat foarte prost?! Sa nu mai spun de alte job-uri care acolo unde esti primit doar cu bac-ul situatia este mai dezastruoasa. Piata muncii, in Romania, este foarte saraca in oferte iar la capitolul meserii... aici este o alta poveste...as devia subiectul si nu-i frumos! Am cunoscut o fata (in afara tarii) care se ocupa de olarit, nu-si terminase studiile dar traia decent (din olarit) pentru nivelul de trai al tarii. |
Peste tot ai nevoie de diploma de bac.
Poti munci si fara asta, dar vei fi necalificat o viata intreaga, daca nu vrei sa faci liceul la seral (inca se mai poate) iesi la pensie cu salariul minim pe economie.
Alexandra Maria
14.12.2007
dana vio spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui sanziana27 Ai mei sunt inca mici, abia anul a acesta va intra la scoala cel mare, dar de 13 ani lucrez cu adolescenti. Pana acum 2 ani am predat la un liceu teoretic in care 90% isi luau bacul, invatand cu seriozitate, urmau facultati, ma intalneam cu ei peste ani si-si aminteau: mai tineti minte de activitatea....pe care am facut-o? Apoi a urmat socul vietii mele: sa predau la 2 licee tehnice, iar anul acesta sa am dirigentie la unul dintre ele. Tot adolescenti, dar au intrat cu medii foarte mici, nu vor sa invete, nu le place, mediul de acasa nu este unul favorabil, anturajul este unul negativ. Am dat zeci de telefoane, sute de minute, sa aflu ce se intampla, de ce se comporta asa. Nu vor, nu le place efortul, au lacune foarte mari incat totul devine si mai greu, nu sunt obisnuiti sa invete, sa aprofundeze, sa aiba simtul responsabilitatii. Parintii doar le-au oferit cu sacrificii imense (ultimii bani din casa pt abonamentul de transport, mame plecate in strainatete sa le poata trimite bani, haine cumparate cu pretul: ceilalti membri ai familiei poate nu au mancat mai nimic 1-2 zile...) nu le-au cerut niciodata nimic, doar sa invete Acum e vremea revoltei:se razvratesc si parintii si adolescentii si e un razboi cu victime... Cred ca si mentalitatea asta:ii ofer totul, doar sa invete, nu e buna! Eu le spun permanent:va trebui sa munciti. E alegerea voastra sa castigati avand idei si vorbind la telefon, sa sapati santuri, sa carati cu spatele, sa vindeti proiecte, sa castigati legal sau sa faceti tranzactii ilegale, pasibili de puscarie. Nu veti mai prinde vremuri in care va angajati la 23 de ani si va pensionati din acelasi loc de munca peste 30 de ani. Veti ramane fara serviciu 1-2 luni, nu e timp de depresii, ci de idei salvatoare.....trebuie sa cunosteti realitatea in care veti trai. Luati copiii cu voi la serviciile voastre, un program intreg si apoi discutati cu ei ce parere au. Le place?Nu le place? In saptamana asta "Sa stii mai multe, sa fii mai bun!" avem o activitate "Sunt umbra unui angajat" o clasa de-a XII a a mers o zi in fabrica. Dragos Mihai (26 septembrie 2006) si David Gabriel (8 octombrie 2008) Despre cei doi nazdravani Sapunuri 100% naturale |
La noi a fost plin saptamana asta, de la prescolari la liceeni. Crezi ca au fost impresionati? radeau si se amuzau si se distrau, nici o treaba.
Avem cateva fete tinere angajate, imi vine sa plang cand ma uit la ele. Muncesc greu, munca grea, si sunt aranjate si fardate de zici ca-s cel putin manager. Parca le vad in cativa ani cum se pleostesc.
Alexandra Maria
14.12.2007