Adolescentul meu Nu vrea sa invete!

Sunt nervoasa de nici nu stiu cum sa incep.

Pe scurt de tot, copilul meu Nu vrea sa invete. Nu vrea, se pune in unghii ca un catar. Duc lupta asta inutila de ani buni. Rezultate foarte bune a obtinut cat am stat dupa fundul lui, acum nu mai pot din cauza serviciului si pentru ca e mare.

Eu vreau sa invete, sa citeasca, orice dar sa citeasca. Are 13 ani si face dezacorduri grave, nu-si gaseste cuvintele si nu este fastaceala, este numai vorba de vocabular sarac.

Eu fac parte din categoria de parinti care inca mai cred ca poti manca o paine usoara avand ceva carte, nu musai doctorate.

El se viseaza facand lucruri mari, dar fara efort! Ar vrea sa lucreze la Microsoft, are planuri mari. Ii spun ca trebuie sa invete sa ajunga acolo. Nu exista sa intrii intr-o societate multinationala , fara sa ai macar liceul.
Credeti-ma, si va spun ca un parinte disperat, nu ii place sa invete si nu e un moft de copil mic, e o constatare de ani buni.

Azi m-a adus in culmea enervarii, am spus cuvinte urate care dor, acum imi pare rau
Ce sa mai fac, anii trec, el acumuleaza goluri mari. Cum sa-i mai explic ca nu sunt sanse sa ajungi sa mananci o paine mai usoara, decat muncind?

marius spune:

Mda. va trebui sa iti rezervi macar o zi dar pot fi si doua/trei in weekend si sa mergeti la piata dimineata de la 7. Acolo trebuie descarcate/incarcate marfurile/legumele este de lucru o gramada.
Il iei frumos cu tine si mergeti acolo si il pui la munca ce se gaseste contra banii aferenti. Asa si sambata si duminica dimineata si seara. Il anunti frumos ca esti de acord sa nu invete dar in acest caz trebuie sa se apuce de munca conform pregatirii sale si asta in fiecare sambata si duminica dimineata si seara la piata. Banii vor fi folositi pentru mancare.
Daca este nedumerit ii explici ca asta este optiunea lui.

giulia71 spune:

Marius, atat de disperata sunt incat crede-ma ca as face-o, numai sa priceapa ca nu da nimeni doi bani pe visele lui si ca aia e realitatea, daca nu invata.
E dura!
Nu stiu daca o sa am probleme cu legea facand lucrul asta.
Sa nu inteleaga careva ca imi exploatez copilul muncind.

marius spune:

Care sunt visele lui? Are voie sa aiba vise nu este rau asta. Trebuie insa indeplinite si pana acolo sunt pasi de facut. Azi exista alternativa de a munci sau de a invata. Desigur este optiunea lui daca doreste una sau cealalta. Insa ceva trebuie ales. Deocamdata munca - nu e rusinos nu e usor si desigur este una din variante.
Sunt adeptul experientelor directe pentru ca acestea ne arata personal unde ne situam fiecare.

marius spune:

Mergi si tu cu el si lucrati impreuna insa sa lucreze cot la cot cu tine. Desteptarea la ora 5.30 dimineata.

giulia71 spune:

Marius, desigur ca visele sunt extraordinare si il sustin. Are vise frumoase, vrea sa devina un designer celebru sau sa faca design sofisticat pentru telefoane, genul Iphone.Nu e nimic rau in asta, ba chiar ma bucura.

Insa,nu pricepe ca pentru a ajunge acolo sus, trebuie munca.Multa, multa. Atingerea unui vis este 99% transpiratie si 1%talent.
Nu sunt visele mele, sa ne intelegem. Nu eu il proiectez atat de sus.

Da, dorinta mea este sa manance o paine mai buna. Atat. M-ar durea sufletul ca peste 4 ani sa care in piata. Orice parinte care vrea binele copilului nu il vrea acolo, mai ales cand poate dar nu vrea. Nu intelege ferit-ar Sfantul ca ii vreau binele. Nu ambitie, nu proiectie aberanta, ci doar binele lui.

ch_dana spune:

Cosmarul oricarui parinte...povestea o colega programator acum cativa ani ca baiatul ei de 15 ani i-a inchis gura cu frazele "uite mama la Becali cati bani are...tu ai facut scoala si acum te chinui sa platesti ratele la apartament!"

Incep sa cred ca solutiile alea cu tabere de munca aplicate in vest sunt bune si pt noi...incerci pe timp de vara si asa ceva ?

www.sci.ro/aid=22.phtml" target="_blank">http://www.sci.ro/aid=22.phtml

giulia71 spune:

Dana, exact. Simt ca vorbesc la pereti, parca nu mai am resurse in a-l determina sa priceapa ca asta e calea. Alta nu e. Eu nu am solutie.Nu am.
La munca nu l-am pus, asa foarte rar in ultimul an, dar nici munca nu pare sa-i placa.
Nu stiam de linku asta. O sa ma uit.
Ideea lui Marius mi se pare geniala.

ingridnen spune:

al meu nu-i decat in clasa a 3-a, dar mare lenes. L-am amenintat ca daca nu invata, il trimit pe santier cu taica-sau. Culmea ca i s-a parut mai interesant santierul decat munca mea de birou
Da' cred ca i-ar prinde bine sa-si bage mainile prin motoare si sa vina plin de motorina.

Ingrid si Cristi 10 ani

sorinsonia spune:

Problema devine majora cand il duci la munca ii arati cat de greu se castiga banul si el tot nu vrea sa invete. Nici nu invata, nici nu munceste. I-am spus si i-am dovedit baiatului meu ca are toate conditiile sa invete, plus creier (a fost testat de medic), iar daca nu ia bac-ul eu ies din "joc".

anya spune:

Putini sunt cei carora le place sa invete. Marea majoritate invata pentru ca trebuie. Unii invata mai usor, altii mai greu, dar placere... cum sa iti placa sa stai cu cartea in fata, sa tocesti sau sa rezolvi caiete intregi de exercitii in loc sa te distrezi cu prietenii...zau.
Nu am auzit de prea multi copii care sa mearga cu bucurie la scoala. Merg pentru ca trebuie. Sunt fericiti in primele zile, ca se intalnesc cu colegii, sunt fericiti in ziua in care au excursie dar in zilele obisnuite...e vreo fericire sa stai in banca si sa fii atent? Sau sa trebuiasca sa faci gramezi de teme?
Trebuie inteles ca asta e realitatea. Daca atunci cand copilul e mic il obligam sa faca ce spunem noi, pe masura ce creste trebuie sa inteleaga ca pentru binele lui trebuie sa faca si lucruri care nu il bucura imediat. Usor de zis, greu de facut. Stiu pe cineva care a recurs la cointeresare materiala. Pentru anumite rezultate stabilite anterior impreuna - ii dadea niste bani. Intr-o prima faza nu mi-a placut ideea si am combatut-o dar dupa ce m-am gandit mai bine.... practic i-a dat de inteles ca asta e job-ul lui. E la fel cu mersul la serviciu. Marea majoritate se duc pentru ca au nevoie de bani (salariu) nu de dragul a ceea ce fac.