Sa-l anunt pe sotul amantei...sau nu?

nadaflorilor spune:

si chiar nu pricep cum poate sa fie fericita o persoana vazand ca partenerul e nefericit? sau daca mie tot nu imi e bine atunci sa nu-i fie nici celuilalt...ce exemplu e pentru un copil o pereche de parinti care se trateaza unul pe celalat cu raceala si greata?

eu una nu m-as putea preface ca e bine nici macar folosind ca argument copilul....

inapreda spune:

Eu zic ca mindria sau orgoliul nu-si au locul aici.
Stii ca se spune ca mindria e factor decizional in momentul in care e mai importanta decit persoanele implicate.
Sint altele emotiile care ar trebui sa o faca sa discearna si, apoi, sa aleaga. Dar nu mindria.

inapreda spune:

Perfect de acord dar...doamna te nasti, nu devii

Victoria_mami spune:

Ina, cu educatie si auto-disciplina o femeie poate deveni o 'doamna'. Mie tot doamna mi se pare ca e si una care in gand injura, insa pe dinafara e decenta. Chiar daca e numai in aparenta. Zau ca nu e obligatoriu sa stie toata piatza ce nervoasa-s eu pe fostu', porcu' ptr. ca m-a inselat.

a_alinta spune:

acum depinde de fiecare ce inseamna sa fie o "doamna".

pe mine daca m-ar insela barbatul or l-as ierta or l-as lasa. fara nici o alta o alta figura de stil.

inapreda spune:

Poate PAREA o doamnna, da
Pentru mine "doamna" implica un anumit...rafinament al mintii si al sufletului. Si consider ca injuratul de inima albastra poate fi compatibil cu...domnia Micimia sufletului sau inchistarea mintii, insa nu.

tora97 spune:

din experienta personala (fetele mai veki probabil ca au mai citit):
in urma cu ceva ani treceam si eu prin ce treci tu, crisi acum.
ca si in povestea ta, divortul a intervenit dupa luni si luni in are eram 2 straini... dupa luni si luni in care ma zbateam ca pestele pe uscat incercind sa salvez o corabie scufundata...cind am observat ca teodora nu mai cinta (ii spuneam canarul meu, caci cinta pe limba ei toata ziua), mi am spus ca nu are kiar niciun rost sa o lalaim intr o casnicie de fatada, care in mod sigur imi va afecta puiul.. asa ca am depus actele pentru divort, l am anuntat iar a 2 a zi am plecat din apartamentul conjugal (el nu s a intors acasa decit in seara zilei urmatoare, insotit de o femeie).
luni bune umblam capiata si dadeam apa la soareci intr o disperare, asteptind ca el, tatal copilului meu, sa ne caute, sa se intoarca,sa o luam de la capat. colac peste pupapa copkila se imbolnavise, iar mie imi venea sa ma urc pe pereti caci nu puteam sa ma retrag intr un coltishor si sa mor acolo de tristete si durere.
de aceea, as zice ca iti inteleg perfect starea. isa la un moment dat am avut o revelatie: fusesem ingenunkiata, ranita.. insa era cazul sa ma salt.. doar aveam un copil, care suferea si el, iar eu ii ramasesem singurul sprijin, era de datoria MEA sa l ajut. apoi, mi am spus ca de fetze lungi oamenii sint satui.. asa ca m am "ridicat" si mi am vazut de drum.era MUSAI! a, da, teodora nu m a vazut niciodata plingind, pentru ea, am fost intotdeauna (sau CRED ca intotdeauna) vesela si optimista. i am spus povestea cu mami si tati nu se mai inteleg, si asta a fost cel mai bine pentru toti 3.

cit despre starile de rau ale copilului, pe care crezi ca i le ar provoca vizitele/amintirea tatalui, da mi voie sa te contrazic: as spune ca tu esti cea care i transmiti durerea si disperarea ta, iar la nivel energetic el inca mai este legat de tine.

mai tirziu,dupa 7 ani, viata mea a capatat o noua culoare si am cunoscut fericirea unei vieti de familie.
nu am regretat niciodata pasul facut, un nod pe firulunei sfori va sari mere in oki.

so, curaj si vezi ti de drumul tau... puiul tau are nevoie ENORMA de tine


"da aripi unui copil, dar lasa l sa invete singur sa zboare" Marquez

alyx spune:

Tora97, tot respectul pentru mesajul de mai sus.

crisiacob spune:

tora97, sunt convinsa ca asa este...incep sa prind puteri, asta e clar iar timpul va vindeca ranile. Cu cel mic voi incepe sa merg la psiholog de saptamana viitoare. Toata lumea in jur insa spune ca mai devreme sau mai tarziu el se va intoarce, ca va regreta gestul facut. Ce voi face eu atunci? De dragul copilului sa ii mai dau o sansa? Chiar ma intreba cel mic aseara "De ce nu ati stat impreuna macar de dragul meu?"...
Off...m-am saturat de traseul asta sinuos al starilor mele psihice...o zi sunt bine...o zi rau...o zi bine...o zi rau...Si de fiecare data cand ma confrunt cu o situatie noua ma gandesc ca in trecut eram trei...

ingridnen spune:

inseamna ca-i adevarata vorba aceea din batrani "rau cu rau, dar mai rau fara rau"

Ingrid si Cristi 10 ani