Comunicarea eficienta

cristoiu spune:

Marius, am un nivel ridicat de suportabilitate, antrenat de lucrul cu actorii si mai ales de cei doi pitici ai mei. Zau ca nu ma enervez usor, doar nu intelesesem la ce te referi cu enervatul?

Eu nu am sugerat sa il aseze la masa cu luminarele si sa comunice cu program, dar nu prea stiu cum sa ma exprim sa ma fac inteleasa. In primul rind ca sa schimbi ceva in felul in care comunici, trebuie sa schimbi la tine, nu la celalalt, felul in care te adresezi, ce cuvinte folosesti, ce ton, cit de repede iti sare tzandara, ce fel de judecati faci, si sa gindesti ce efecte pot avea cuvintele tale. Asta e ceea ce poti controla. Mai poti controla cum reactionezi la ceea ce vine din partea cealalta.

Si daca doresti discutii deschise pe teme grele astea trebuie facute atunci cind exista o stare de bine, o anume intimitate, fara factori de stres. Iar momentele astea de intimitate, apropiere, trebuie create zi de zi, pentru ca altfel o cina cu luminarele e artificiala si un mesaj subliminal usor de citit. Daca insa momentele astea devin parte din normalitate, din ritualul zilnic, atunci comunicarea va veni de la sine. Dar trebuie sa stii sa alegi momentul. Pur si simplu trebuie sa stii sa alegi momentul si eventual sa il creezi, ca nu pica din cer intotdeauna. Nu e indicat sa deschizi gura chiar oricind.

marius spune:

Tipic feminin iarta-ma e greu sa nu zambesc. Ce a fost, a fost, ce este, este. Draguta ideea de ce a spus DA, dar tu?
Relatiile evolueaza si nu prea putem sa traim din amintiri, nu in sensul in care sa le readucem in viata cotidiana, pentru ca noi nu mai suntem aceeasi. Acel DA de atunci nu mai are acelasi continut cu un DA de acum. Cel putin aceasta este opinia mea acum dupa X ani de casnicie.
Dar nu este vorba despre mine aici.

cristoiu spune:

Marius in esenta nu ne schimbam. Crestem, devenim mai bogati sau mai saraci, dar nu ne schimbam in ceea ce este esenta fiintei noastre.

De ce am spus eu Da? Fiindca e un om care pretuieste si valorifica fiecare clipa prezenta, pentru care nimic nu e mai important decit a trai si a simti ca traieste.

Dar asta nu e despre mine. Poate pentru larasarit a fost felul in care zimbea sau muschiul numarul2 din sixpack. De cele mai multe ori lucrurile alea pe care le-am vazut initial sunt tot acolo dar am uitat sa le mai vedem, sau nu mai suntem atenti.

Poti zimbi cu superioritate in continuare, insa un cuplu e format dintr-un barbat si o femeie, asa ca poate o gindire feminina ca a mea nu e doar timpita, ci chiar necesara. Adu-o si tu pe a ta si hai sa vedem impreuna cum putem ajuta, dar nu ma exclude pe mine ca pe un copil mic si prost ca autosuficienta nu e semn de intelepciune.

kariguld spune:

care e tipicul barbatesc atunci?
marius, tu esti mai pragmatic asa din fire, cel putin asa te percep eu pe forum. insa nu uita ca nu toti barbatii sunt aidoma tie. sunt diferiti si necesita abordari diferite.

promit ca revin pe seara sau maine dimineata cu 'tipuri' de comunicare ptr o relatie excelenta.

izabela88 spune:

daca voi,in viata de zi cu zi nu ati fost prea... romantici,cu cina la lumina lumanarilor,cu discutii relaxate(fara taci! si lasa-ma!),fara tv,pc,facturi si copii,s-ar putea ca,in momentul in care v-a fi pus in fata unui asemenea scenariu,sa-si activeze automat instinctul de supravietuire...
adica,ori riposteaza violent(verbal,ca daca-i mai mult,nu are rost sa mai imbunatatesti comunicarea),puternic deranjat,ori se va eschiva si da bir cu fugitii.
incepe prin a-l stimula pe el sa-ti vorbeasca(despre servici(cum mai e cu serviciul/seful/colegul etc?),iesiri cu prietenii(cum a fost,v-ati distrat?),proiecte personale(in ce stadiu esti cu...cursurile de latina/cu amenajarea foisorului etc),dar fara sa para un interogatoriu.
daca observi ca nu are disponibilitate,nu insista si fii foarte atenta la momentul propice initierii discutiei(nu cand mananca,se uita la tv sau crezi ca e obosit).
daca sustine discutia,incepe sa aplici"teoria" prezentata la inceput,excluzand cateva puncte,care i-ar putea "inchide gura".
nu devia discutia la care arata disponibilitate,spre alte teme "tabu",lasa-l pe el sa o faca si arata-te interesata de subiectele aduse de el in discutie.
nu mai incepe sa-i vorbesti de cum intra pe usa despre "banalitati" feminine:socrii,prietene,vecine,intamplari fara importanta legate de copii,mancare(lista e lunga si cu mare importanta pt o femeie)
peste un timp,daca reusesti sa-l faci sa se deschida fata de tine,unde stie ca nu gaseste critici si dezaprobari(nu e cazul tot timpul,uneori e bine sa te impui),poti sa aduci in discutie diverse teme si sa aplici toata "teoria".
la urma urmei,o discutie implica minim 2 persoane si un schimb de replici,uneori civilizat,alteori mai acid

marius spune:

@cristoiu
E clar ca te-ai enervat. Nu zambesc cu superioritate (este dar imaginea construita de mintea ta), nu am facut o afirmatie de genul "gandirea ta feminina tampita" este doar constructia ta, nu te exclud (nici nu as avea cum - de dragul ideii) iarasi este o senzatie personala ce iti apartine - ca si pe un copil mic si prost - o noua constructie personala.
Hai sa nu mai discutam de noi ci de idei. Oricum am suci-o, nu pot sa gandesc ca o femeie mai bine decat o femeie, cum nici o femeie nu va gandi ca un barbat mai bine decat o face un barbat orcat ne-am dori noi sa credem contrariul. Partea interesanta este in clipa in care vine o femeie si ascultandu-te iti poate spune (daca ai urechi) unde anume perceptia ta este gresita (partial sau total) despre o femeie. Tot asa (fara a-mi aroga garantia unei afirmatii unilaterale) partea interesanta poate sa intervina atunci cad un barbat iti poate spune unde perceptia ta in calitate de femeie difera de perceptia unui barbat. Ok?
Asta conteaza mai mult. Aceste cum? unde? in ce mod?
Atunci cand discuti de o criza relationala este bine sa asculti "ce doare" si ce crede fiecare "ca doare" pentru ca aceste "doare" sunt cele resimtite. Daca ele sunt identificate corect si diminuate sau ideal eliminate implicit partea "negativa" scade. Intr-o relatie nu merge "prin compensare". Hai ca bem un vin si ne spunem cuvinte de iubire noi doi la o masa romantica si maine te fac tampit(a). Problema este "ce anume s-a schimbat sau determina ca o parte sa spuna "tampit(a)"? Ceva a aparut exista si se perpetueaza. Ce? De ce? Cum?
Trebuie identificate problemele.
@izabela - frumoasa prezentare O relatie se (re)construieste.

cristoiu spune:

Da Marius ai dreptate ... Bine, mai putin zimbetul ironico-superior, l-am simtit, nu o mai da cotita

Exista doua posibilitati:

1. ceva s-a schimbat. Ca sa stii ce s-a schimbat e bine sa stii cum a fost la inceput. Era el barbatul cavaler si rusinos caruia ii curgeau doar perle si trandafiri din gura cind vorbea? Cind a inceput sa fie altfel, cum e altfel, o avea si el vreun motiv, el cum o vedea situatia?

2. nu s-a schimbat decit perceptia ei, adica i-au cazut ochelarii roz de pe ochi. el a fost mereu asa (sincer, un om usor irascibil asa a fost mereu) dar tu nu ai vazut asta, sau chiar ti-a placut atita vreme cit nu era directionat spre tine.

Sau poate mai sunt si alte posibilitati.

larasarit spune:

Varianta a 2-a. el a fost mereu asa dar eu nu am dat importanta, da, mi-a placut atita vreme cit nu era directionat spre mine.
Ochelarii roz mi-au cazut imediat de cum am venit cu nou-nascutul de la spital, (acum cativa ani) nu intelegeam cu ce-s vinovata, ce am putut face rau incat sa primesc asta

marius spune:

**ochelarii roz erau pentru el

Deci intrebari:
1. Ce iti place la sotul tau?
2. De ce te-ai casatorit cu el daca nu corespundea si nu corespunde cerintelor tale?
3. Care este legatura cu copilul din moment ce afirmi ca a fost la fel si inainte de aparitia copilului vostru?

ladyJ spune:

Nu mi s-a mai intamplat sa stau sa citesc de doua ori mesajele a doi useri si sa nu ma pot hotara cine are dreptate

Acum mi s-a intamplat, si iata-ma pe pozitia mustei din lapte

Cristoiu si Marius, aveti dreptate! Amandoi, pur si simplu ati balansat.

Larasarit, eu cred ca voi nu aveti de nevoie de niste puncte si subpuncte, nici de teorie. Cred ca aveti o reala problema pe care o veti rezolva cu ajutor concret din afara, aka consiliere.

Poti insa sa faci cam tot ce iti sta tie in putinta pentru a gasi o cale de comunicare autentica cu sotul tau. Si ce iti sta in putinta este schimbarea TA. Defapt, rectific, schimbarea atitudinii tale.
Nu mai face ce tot faci de ani de zile, nu il mai provoca la discutii cand omul sta la tv(de exemplu). Iesi din tiparul asta, abandoneaza obisnuinta asta.
Fa altfel. Opus la ce faceai pana acum si el raspundea scos din sarite.
Invata sa asculti mai mult decat vorbesti, retrage-te cand vezi ca situatia escaladeaza. Asta nu inseamna sa te faci mica mica in apropierea lui, sa lasi de la tine pana la umulinta, sper ca intelegi.
Inseamna doar ca incerci sa gasesti o cale echilibrate, pe care el, obisnuit cu o anume atitudine a ta, sigur o va observa si va actiona cumva. Bine sau rau, asta e alta poveste.

Decat sa iti bati capul ca sfaturi de pe net, bune de altfel, dar oarecum sterile, mai bine cautati ajutor din afara, e o diferenta enorma.