Minuni de Noiembrie-Decembrie 2012 #4#

Inceputul discutiei

mena1906 spune:

Ma chinuie o insomnie de nu mai pot... Si ma trezesc cu mainile paralizate in ultima vreme... am facut analize de sange si astept sa vedem ce schema de tratament urmam.
Am fost azi la dr cu ingerasul meu dulce . Are 4160 si 57 de grame. Dezvoltarea este buna. Suntem la limita inferioara a varstei de 2 luni dar sunteeem. A facut vaccinul si de durere s-a cianotizat, i s-au invinetit buzele si barbita si m-am sperat tare rau. Plangea si ii curgeau lacrimile pe obraz. Of, de ce trebuie sa sufere puii asa mici de atatea dureri? Acum stau de paza sa nu faca febra. Nu sunt deloc pregatita sufleteste sa il vad ca are ceva sau ca sufera. Pur si simplu ma rup in doua... Ai vostri au facut febra la vaccinul de 2 luni?

Il pun tot mai des pe burta, pe burtica mea ii place si se taraste ca o rama si se ridica in coate sa ma priveasca. Se pare ca daca il pun in alta parte pe burta nu ii place si tipa, pe burtica mea rezista cateva minute , impinge in picioare, isi scapa capul, mai maraie, mai rade... Eh, crestem.

Bubulina42 spune:

Onutz, sa va traiasca si sa va fie de bine botezul! Eu il inteleg pe Luci, dragul de el, ca teama asta a fost agatzata si de sufletul meu, pana sa il vad pe Nicholas ca doarme dus: ce se va face el in toata nebunia aia si cu tot zgomotul si muzica la maxim si toate chiotele si tot? din fericire, el a trecut usor peste asta, s-o fi invatat cu zgomotul, ca eu il iau ziua langa mine in bucatarie, in carut, si ii tot arat legumele si lingurile si toate si ii tot povestesc ce fac si el rade si gongane acolo si se uita atent de zici ca se pregateste sa tipareasca cartea de bucate dupa ce termin eu ce am de spus:)
Bine ca s-a linistit si bine ca e botezat, asta e cel mai important! va pupam pe amandoi!
sa stii ca si al nostru cautra chestiile pe care le cunoaste, e fericit cand ajunge la el in camera, indiferent de unde ne intoarcem, din casa sau de afara..In plus, nici eu nu plec nicaieri fara paturicile si doua scutece ale lui, unul ca nu imi place sa il asez pe cine stie unde, mai ales in vizite si doi-se simte ca acasa, tolanit pe paturica lui:)

Pya

Luminita, la multi ani si de la noi, cu multa sanatate si toate urarile de bine si frumos!.

Ela, cum esti?

Madalina, sincere condoleante..
Mie, cand mi-a murit tatal, am fost complet pe alta lume aproape o jumatate de an, am suferit ca un caine, tata a fost cel mai bun si mai fantastic prieten pe care l-am avut vreodata si plecarea lui m-a daramat absolut, mi-am revenit foarte foarte greu, il cautam peste tot si nu stiam sa accept ca nu mai e..
Dar! TU ai grija de tine si fii puternica, ai un sufletel mic si minunat care are mare nevoie de tine, asa ca trebuie sa te mobilizezi!

Dana, de o problema si asta cu toata lumea care vine si se miiiiira de uneora chiar iti vine sa le dai in cap, ca doar se asteptau sa vada un bebe, nu? doar stiu deja ca bebelusii sunt frumosi, pe mine ma innebuneste "vaaaaaaai, ce frumooooos e!" Pai e, dar dupa plecarea miraciosilor, da-i si descanta si tatal nostru si agheazma, ca saracul zici ca e pestisor pe uscat, desi mereu are ceva rosu in buzunarel sau pe el..Si nu uita ca regula -spusa si scrisa de medici- este ca niciodata mai mult de 3 persoane in camera lui bebe, daca il vrei linistit..

Of, Nicoleta.. Sper sincer sa NU va apuce colicii, ca tare multa amaraciune si suspin aduc..

Noi am notat inca o noapte fara colici, azi noapte; ieri insa au fost asa, vreo ora, ca nu se indura sa dispara brusc, dar incet incet scapam. Si noi i-am dat San Simplex o perioada si ne-am inteles bine cu Colief, insa aici nu se mai fabrica:(..ce tampiti!Scot tot ce e bun!

Menaiubita, ce schimbare la puiul tau, vorbeam singura privind pozele delfinasului, -ca bine i-ai zis delfinas!,chiar ca a crescut ca din apa, extraordinar! da sa il pup!si sa nu il mai doara locurile vaccinate, saracutul.Al nostru nu a avut nici o reactie la vaccinul de 2 luni, nu febra nu nimic, nici durere..Pana seara nici nu se vedea unde i s-a facut.

Nici noi nu fortam si nu cerem nimic suplimentar fata de ce vrea el sa faca si ce poate,sunt 1000% pentru "toate la timpul lor", si nu grabesc nimic..e timp! fiecare cu ritmul lui, asa ca ne bucuram enorm de fiecare progres mic pe care il constatam, il aplaudam pe pui si il pupaaaaaam de un milion de ori, normal, saracutul, cred ca l-am zapacit cu atata pupat!!

Va pup si pe voi,cu muult drag, si ma duc sa mai arunc un ochi la el, ca doarme dus, de la 18.45, gata, pana dimineata se trezeste numai sa pape.

PS Dragelor, la numai 3 luni(sau aproape, sau un pic peste), eu cred sincer ca o ora e mult pe patura de activitati..Mult prea mult pentru un pui care trebuie sa stea cu gatul in sus o ora vrea nu vrea si sa urmaresca niste chestii care canta sau se leagana sau se misca. Parerea mea, nu dati cu pietre.