surprinzatorul Muzeu de Istorie :)

Neaparat sa ajungeti in perioada asta la Muzeul de Istorie. Neaparat! Neaparat!
E de mare inspiratie, atat pt copii cat si pt noi, adultii.
Sa va rezervati cateva ore, sau sa va luati sandvishuri la voi.
Noi am ajuns ieri si am trecut in revista o multime de "obiective" mai mult sau mai putin istorice:
expozitia jucariilor
columna lui Traian (copie) si galeria tezaur
colectia de obiecte postale
joaca de-a bancherii si de-a oamenii obisnuiti



Am inceput cu jucariile desigur.
Asociatia Colectionarilor de Jucarii Vechi si Muzeul National de Istorie au consacrat aceasta expozitie jucariilor produse de compania Gebrüder Bing din Nürenberg, una dintre cele mai importante companii din istoria jucariilor din toate timpurile.
Aici am ramas muti de admiratie in fata jucariilor de peste un secol. Detaliile, finetea..si mai ales starea acestora (cele mai multe dintre exponate am inteles ca sunt inca functionale desi unele dateaza de peste 100 de ani si au supravietuit la doua razboaie mondiale) ne-au impresionat deopotriva adulti si copii. Piticii au declarat din prima:
"mami, mie imi plac mai mult jucariile astea vechi..decat cele din vremurile noastre"
Aceasta expozitie ne-a pus pe ganduri in ceea ce priveste pretentiile noastre de "evolutie" intr-ale tehnologiei.

Ne-am grabit insa catre fabuloasa lume a banilor. Este un concept austriac al ZOOM – Muzeul Copiilor din Viena in colaborare cu FRida & freD – Muzeul Copiilor din Graz, adus la noi in cadrul programului Sponsorizare care aduce VALOARE de catre o banca romaneasca, in parteneriat cu Muzeul National de Istorie a României si Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Este un fel de scoala a valorii banilor intr-un parc de distractii.

Calatoria incepe cu o gradina zoologica, in care ne-au intampinat cateva personaje din cultura populara a banilor: “vulturul falimentului” sau “rechinul creditelor”. Deloc prietenoase, ne-au avertizat din start.."atentie .. daca te joci cu focul, risti sa te arzi" :)

La intrare am primit cate un card cu 10 lei bonus. La "monetarie", "banca", "muzeu", "market", "distractie", etc puteai sa cumulezi banuti sau sa cheltui. In fiecare zona am invatat cate ceva, din prezentari vizuale foarte plastice. Din loc in loc erau si niste touch screenuri cu teste care ne verificau cunostintele dobandite si, daca raspundem corect la întrebari, mai primeam banuti pe card.

La "banca nationala", am imprimat bancnote, cu toate semnele distinctive de autenticitate (timbru, filigram, etc). Apoi bancnota a fost verificata la un scan si pentru ca a fost corect realizata, am fost rasplatiti cu banuti in plus pe card.

La muzeu am batut monede vechi si noi, am invatat despre troc si am fost cautatorii de aur!! Intr-un jgheab printre sute de pietricele trebuia sa descoperim mici farame de metal pretios... pe care-l dadeam la schimb pe banuti care ne intrau pe card.

Pentru ca am ajuns la aur, ma voi opri la legenda regelui Midas, recunoscut prin lacomie si prin faptul ca si-a dorit ca tot ce atinge sa se transforme in aur.
Aici copiii au invatat ce inseamna lacomia si ca nu orice poate fi cumparat cu bani. Au fost invitati sa scrie cu carioca pe o piramida de oglinzi de aur sclipitoare, ce cred ei ca nu se poate cumpara cu bani. In interior l-am vazut chiar pe Midas in fata unei mese pline cu bunatati. Din pacate mort de foame... caci toate bunatatile se transformasera in aur... conform propriei sale dorinte.
Asadar... bogatia, aurul, nu tin de foame. Iar cu bani nu se poate cumpara chiar totul, ca de ex: mami (a spus Teo), iubirea (asta a scris Crina), Dumnezeu (un alt copilas), prietenia, ...etc

O alta zona de maxima agitatie a fost marketul, unde erau cosuri mici si rafturi cu produse alimentare din plastic, pe care puteam sa le cumparam din banii de pe card.
Am invatat ce inseamna produse bio si cum sunt marcate astfel de produse, si de asemenea, am aflat ce inseamna fairtrade.

In apropierea marketului era o ispita...catre lux. Am introdus cardul si am fost intrebati daca ne dorim si ne permitem ceva de lux. Ne-am consultat, Teo m-a intrebat ce e acela lux... i-am zis ca sunt in general lucruri scumpe..de care nu ai neaparata nevoie. Ca ai putea sa traiesti si fara ele. Atunci copilul a zis pe principiul ce-i in mana nu-i miniciuna.."deci nu ne intereseaza, hai in alta parte". Ceea ce am facut fara sa ne para rau. Am aflat ..de la prieteni curiosi sa incerce ceva de lux.. ca, daca intrai in jocul luxului, contra unei sume frumusele de pe card, intr-o camera semiobscura puteai arunca banii pe fereastra....cu mesajul "ti-ai permis luxul sa arunci niste bani pe fereastra"

Ne-am amuzat cu totii!

Am admirat cateva cutii din seif ul de valori. Am inteles ca oamenii au perceptii diferite asupra valorii si ca pretuiesc diferit lucrurile... Unii aleg sa puna in siguranta lingouri de aur, altii masinuta preferata, altii chei si documente, fotografii de familie, etc
In spatele acestui seif era un cifru.. Am butonat noi pe el ..si am reusit sa spargem seiful de valori!! Desi urla alarma si eram "amenintati ca vine politia", Teo incerca frenetic sa ajunga la cutia cu masinuta :)

Intr- alta zona, "om bogat, om sarac", se afla o casuta cu niste patuturi mici suprapuse si cate o pereche de casti, am ascultat povestile unor copii.. de fapt bucuria simpla a unui copil sarac versus pretentiile celui bogat. Cum fericirea si bucuria o pot cunoaste oameni simpli, uneori saraci, in timp ce bogatia nu ti le pot garanta intotdeauna.


Alaturi era un bancomat unde puteai dona din banii strânsi pe card. Teo a ales sa doneze o treime din suma pe care o avea pe card la acel moment.

In timpul vizitei la banca copiii au avut ocazia sa fie bancheri, sa dea credite. Si-au pus niste sacouri, din recuzita... caci nu-i asa orice bancher care se respecta, asa apare in fata clientilor.
Andu intreba de ce sa-si puna el haina de dirijor :)
Pe seara am ajuns noi la concluzia ca de fapt asta e o conventie in afaceri si ca oamenii cu adevarat valorosi isi permit luxul de a se imbraca lejer... cat sa se simta in largul lor oriunde ar fi.


Spre final, am descoperit si zona multimedia, de teatru. Desigur tot pentru o recompensa in bani, fiecare copilas putea juca o mica sceneta despre meseria in care s-ar fi vazut la un moment dat. Pentru ca tot acest parc de distractii l-am devorat in echipa...si sceneta am ales sa o facem la fel. A fost o punere in scena ad hoc, nu am gandit-o inainte, ei si-au exprimat doleanta in ceea ce priveste meseria ...si apoi am inceput sa ne jucam.
Am facut doua scenete:

1.dubla1:
Teo: medic, iar Andu: muncitor. Muncitorul se ranise in timp ce lucra, iar medicul a venit sa il salveze...l-a consultat, l-a anuntat ca n-a murit de tot.. si ca alta data sa sune la 112

2. dubla1:
Teo: paleontologul care descoperea fosile de dinozaur in curtea unui politist (Andu).

http://www.youtube.com/watch?v=pEDlAaiOkxg&list=HL1358713661


In toata aceasta calatorie, am uitat de foame, am uitat cand a trecut timpul...
Am luat pranzul ...spre seara cand am ajuns acasa :)


Mergeti cu copiii neaparat! Nu o sa va para rau.



Alinuk
si ostrogotzii din dotare: Andu mik (4 ani) si Teo voinik (6 ani)

Caravana desprecopii...
...................................................
Nimic nu-i intamplator!
............................................................................

gabitza2005 spune:

Îmi vine sa m#259; dau cu capul de pereti. Duminica am vrut sa-l duc pe b#259;iat la muzeu si m-am r#259;zgândit gandindu-m#259; ca o sa fie plictisitor pentru el. Oare cât o sa #539;in#259; expozitia asta?

alinuk spune:

http://www.mnir.ro/

mai e timp!!




Alinuk
si ostrogotzii din dotare: Andu mik (4 ani) si Teo voinik (6 ani)

Caravana desprecopii...
...................................................
Nimic nu-i intamplator!
............................................................................

alinuk spune:

tarifele sunt derizorii...nici nu merita mentionate

la exp jucariilor, copiii pana in 7 ani nu platesc

iar la prg interactiv cu banii, intrarea este 2lei/persoana
(nici juma de euro!)



Alinuk
si ostrogotzii din dotare: Andu mik (4 ani) si Teo voinik (6 ani)

Caravana desprecopii...
...................................................
Nimic nu-i intamplator!
............................................................................

Tala spune:

Alinuka, a fost ieri sotul cu baiatul si nu au mai prins progr interactiv cu banii. la ce ora ati fost voi?

alinuk spune:

Noi am intrat pe la 12h30 ieri... si am stat pana pe la 15h30.

Cred ca in jur de ora 15 intra ultimul grup, intrucat la 17 inchid portile, iar prg tine intre 2 si 3 ore.





Alinuk
si ostrogotzii din dotare: Andu mik (4 ani) si Teo voinik (6 ani)

Caravana desprecopii...
...................................................
Nimic nu-i intamplator!
............................................................................

dicirstea spune:

Noua ne-au spus de la inceput ca programul dureaza cam 2.5 ore, doar ca am stat ceva mai mult. asta pentru ca a trebuit sa-i citesc lui Matei intrebarile si raspunsurile de pe ecran, unele cereau mai mult timp sau erau mai solicitate de catre copii si atunci trebuia sa mai astepti..
daaar nu am simtit cand a trecut timpul, nu am simtit nici foamea ..care ne-a doborat de cum am iesit pe usa.
Daca eu m-am distrat a dati seama ce a fost pe copil!

Eleni spune:

Nu am obiceiul sa recomand proiecte decat dupa ce le verific pe pielea mea si a copilului propriu. Ieri am dus cobaii la scoala de bani din cadrul Muzeului... a fost GENIAL! Maria si cei 3 colegi ai ei de scoala au fost absolut extatici.
Au invatat enorm, s-au jucat cu cardurile si valoarea educationala este mai presus de orice teorie i-as tine eu despre valoarea banilor.
Recomand calduros vizita, daca puteti sa va luati o jumatate de zi libera in timpul saptamanii e cu atat mai bine, caci e liber, eram doar noi si inca 2 copii cu un bunic.
O experienta minunata si pentru noi adultii.
Multumim Alinuk pentru recomandare!

tiusca spune:

Fetelor,au voie si copiii mai mici de 7 ani?ca parca scrie ca se adreaseaza copiilor cu varste intre 7-14 ani si se cere respectarea varstei.

Eleni spune:

Copiii sub 7 ani au voie. Ideea este ca sunt multe chestii care se adreseaza copiilor care stiu sa citeasca, dar celui mic poti sta tu sa ii citesti, sa ii explici si treptat intelege.
Probabil va intelege mai putin decat unul de 7-10-12 ani care citeste si calculeaza... dar ceva ceva ajunge si la cel mic.

tiusca spune:

Ideea e ca am unul de 8 ani si unul de 3 ani.Deci o sa mergem.

Mersi ptr raspuns