M-am hotarat.........adoptie(86)

Raspunsuri - Pagina 5

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns simo_73 spune:

Buna fetelor,
Am si eu o intrebare, care ma framanta de foarte mult timp, si anume: cum se procedeaza daca copilul cu care am fost potrivita teoretic are un atasament securizant fata de maternala????
Daca sunt fete care au adoptat un copil cu un astfel de atasament as vrea tare mult sa ne povesteasca cum a trecut peste aceasta bariera.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns LittleAngel spune:

Fetelor,ce s-a intamplat>?De ce ati sters toate pozele din mail?Cine a intrat si ce s-a intamplat ca nu am inteles.Voi sunteti sigure ca s-a intamplat ceva si nu e doar un zvon ca e cineva care pandeste tot timpul>?
Daca nici un mail privat nu putem avea,si trebuie sa ne ferim si acolo...Si pana la urma de ce ne ferim?Eu daca sa avea copil as arata la toata lumea.De ce ma feresc?Si un copil in incredintare,si tot pun poze de facebook!M-am saturat pe psihoza asta ca nus tiu ce AS ne pandeste,sa ne pupe!!!!Si ORA si toate AS care isi baga nasul!
Va rog sa-mi scrieti pe mailul meu de servici andreea.resurseumane@gmail.com daca vreti noua parola a mailului.Am schimbat-o acum.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmencat spune:

Citat:
citat din mesajul lui simo_73

Buna fetelor,
Am si eu o intrebare, care ma framanta de foarte mult timp, si anume: cum se procedeaza daca copilul cu care am fost potrivita teoretic are un atasament securizant fata de maternala????
Daca sunt fete care au adoptat un copil cu un astfel de atasament as vrea tare mult sa ne povesteasca cum a trecut peste aceasta bariera.

In viata nu e suficient ca ai ales drumul cel bun. Daca nu mergi repede inainte, te calca in picioare cei care vin din urma.

(Will Rogers)



Eu as cauta un psiholog bun de copii si un avocat. As solicita evaluarea copilului si a relatiei pe care o are cu maternala de catre psiholog, evaluare pe care sa o am in scris si unde sa se descrie si cum poate copilul respectiv sa fie integrat intr-o familie adoptiva.


Nu te ingrijora de ceea ce gandesc oamenii, nu li se intampla prea des.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmencat spune:

Intre timp am mai citit aici ce este atasamentul securizant
http://www.cristinatohanean.com/articole/ArticolAtasament.asp

Nu vad de ce ar trebui sa fie o mare gogorita. Este un tip de atasament normal, dezvoltat in mod normal de copil.
E varianta buna si echilibrata. Exista si alte variante, citesti acolo.

Pana la urma care e problema ca a dezvoltat un atasament securizant fata de maternala? Scot ei asta in fata ca motiv sa nu continuati?


Nu te ingrijora de ceea ce gandesc oamenii, nu li se intampla prea des.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gabriela_tutuianu spune:

si daca exista acest atasament pot cei de la directie sa opreasca evolutia procesului de adoptie ? adica eu stiu caz in care acest atasament exista , copilul era crescut de AM de la cateva luni si cand a fost adoptat avea deja 6 ani . a trecut ceva de la adoptie , dar copilul inca nu s-a adaptat , a suferit , plans luni in sir , dar nimeni nu a facut nimic . din punctul MEU de vedere , adoptia nu a fost continuata spre binele copilului - iertati-ma ca spun asta .



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmencat spune:

Citat:
citat din mesajul lui gabriela_tutuianu

si daca exista acest atasament pot cei de la directie sa opreasca evolutia procesului de adoptie ? adica eu stiu caz in care acest atasament exista , copilul era crescut de AM de la cateva luni si cand a fost adoptat avea deja 6 ani . a trecut ceva de la adoptie , dar copilul inca nu s-a adaptat , a suferit , plans luni in sir , dar nimeni nu a facut nimic . din punctul MEU de vedere , adoptia nu a fost continuata spre binele copilului - iertati-ma ca spun asta .



"niciodata nu e prea tarziu"


Stii... asta tine si de cat de pregatit e copilul chiar de maternala si de cat i se explica si cum i se explica ulterior.
Copiii nu sunt tampiti. Inteleg foarte multe, de foarte mici.
A spune ca adoptia nu este in interesul copilului, dupa mine, este gresit. Pentru ca adoptia este solutia de a avea o familie definitiva, de a avea afectiune, stabilitate si, de ce nu, casa si dupa implinirea varstei de 18 ani.
Plasamentul la asistent maternal, indiferent cat de securizant este atasamentul dezvoltat in copilaria mica aduce ce?
Daca maternala iese la pensie, isi da demisia sau e data afara dintr-un motiv sau altul, ce se intampla cu copilul? Ajunge unde? Credeti ca se mai tine cont de atasamentul securizant? Nu.
Este chiar un topic deschis acum ceva vreme cu o maternala care a trebuit sa iasa la pensie si cu ce se intampla cu cele doua fetite pe care le crestea, de care era foarte atasata si ele de ea. Atat de mult incat ea nu ar fi vrut sa iasa la pensie, numai ca sa le creasca in continuare, doar ca celor de la Directie putin le-a pasat de asta.
Aici, in acest caz, ce importanta a avut atasamentul securizant al copiilor? Si nu au fost transferati intr-o familie definitiva, ci intr-un alt provizorat care le-a afectat poate si mai mult.
Eu cred ca asta nu se intelege, ca o masura de protectie speciala este un provizorat. Copilul are nevoie de ceva definitiv. De aceea exista psihologi la directii, de aceea se opteaza pentru asistente maternale profesioniste, angajate, care sa managerieze cu cat mai putine traume pentru copil, transferul catre familia definitiva.
Sa spunem ca in caz fericit, maternala poate tine copilul pana implineste 18 ani. Si dupa ce implineste copilul 18 ani ce se intampla? Ca maternala respectiva ori iese la pensie, ori trebuie sa ia alt copil. Ajunge in strada?
Deci, repet, unde este beneficiul copilului de a sta in plasament?
Eu cred ca cele de la Directii ar trebui sa urmareasca cu adevarat evolutia copiilor la maternale si sa le atraga atentia sa ii pregateasca pentru adoptie. Ele insele sa lucreze in sensul asta.
Deci daca copilul este nepregatit pentru adoptie este esecul lor: al Directiei de care apartine copilul, prin persoanele direct implicate in cazul respectiv: maternala, psihologul si asistentul social.
Eu cred ca asta e realitatea, fara sa ne ascundem dupa degete.

Nu te ingrijora de ceea ce gandesc oamenii, nu li se intampla prea des.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mari_mohi spune:

Buna seara fetelor,

Carmen , ai mare dreptate,raspunsul tau este ca de obicei pertinent.
Nu inteleg de ce sunt taraganate lucrurile cand este vorba de potrivire
practica,(de parca potrivirea teoretica nu ar fi de ajuns sa iti taie tot elanul)Nu este in interesul tutror ca acel copil sa ajunga intr-o familie ce il doreste si ii poate asigura copilului un mediu stabil?
Un camin? Cat despre atasament securizat ,eu din ce am citit imi suna f bine,empatie a copilului fata de cei din jur, nu ii este frica de esec, suna bine, zic eu..

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gabriela_tutuianu spune:

carmen am vrut sa spun ca procesul de continuare al adoptiei nu a fost potrivit atunci . tocmai de aia exista psihologi la fiecare directie . cred ca ar trebui un program specialde pregatire a copiilor mai mari . cei mici nu inteleg si basta . faci ce vrei cu ei , iar cei mari nu pot fi dusi de nas . nu iei efectiv copilul si iol arunci in alta familie doar pentru ca directia vrea sa scape de el .

iar tu pui problema ce face un copil dupa 18 ani de stat in plasament . eu nu m-am gandit atat de departe . cred ca s-ar fi putut face multe din partea adultilor care au pretentia ca fac totul in interesul copilului . de ex mai multe vizite atat la centru cat si acasa la fiecare : copilul sa mearga la ei , sau parintii adoptatori la copil . sa vezi ca exista acest atasament si sa nu-ti pese , nu este in interesul copilului . este doar ceva tipic romanesc : daca nu ma afecteaza , nu ma intereseaza . las ca se obisnuieste copilul pana la urma . sunt tare curioasa . astept sa revad acest copil si sunt curioasa .



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmencat spune:

Bineinteles ca un copil mare nu poate fi luat hop tzop hai ca am venit sa te iau, de azi noi suntem mama si tata. De aceea si exista potrivire practica, in cadrul careia am inteles ca se fac cate intalniri e nevoie ca sa se cunoasca familia adoptiva si copilul, timp in care copilul este ajutat si de maternala si de psihologul de la directie. Cel putin asta e teoria.
Practica e ... practica. Vazand si facand. Fiecare caz e unic.
Este normal ca un copil sa fie atasat de familia maternalei. Ar fi anormal sa fie altfel. Dar, depinde si de familia adoptiva si de chimia dintre ei si copil si de cum pune problema maternala si de cum problema cei de la directie.



Nu te ingrijora de ceea ce gandesc oamenii, nu li se intampla prea des.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns carmen_ch_12 spune:

Citat:
citat din mesajul lui printe

mada, atunci e bine daca ati trecut si nu v-au spus ca asta ar fi un impediment.

imi raspund singura la intrebarile legate de cic si stimulent....am caut in lege intre timp. Vestea nu e roz, beneficiem de stimulent numai in cazul in care optam pentru CIC 1 an si ne intoarcem la munca inainte de a implini copilul 1 an. Deci daca copilul are 1-2 ani avem posibilitatea sa optam numai pt varianta cu CIC 2 ani , fara stimulent. Iar daca renuntam de tot la CIC de 2 ani nu primim stimulent pentru ca legea zice clar ca reintoarcerea la munca tb sa se faca inainte de a face copilul 1 an.
In schimb am gasit in lege legat de cand se acorda CIC si anume din momentul incredintarii in vederea adoptiei.

deci...inca o data discriminare intre mamele naturale si cele adoptive :(


Mutatiile MTHFR C677T si A1298C ambele heterozigote, 1 sarcina oprita in evolutie la 6s



Printe, vezi ca s-a modificat legea, se da stimulent si pentru cei care opteaza pt. 2 ani (daca realizeaza venituri dupa implinirea de catre copil a varstei de 1 an), numai ca nu s-a modificat si programul informatic..., deci practic nu se pot lucra inca dosarele...

Mergi la inceput