Numai pentru morti?

Katya spune:

Coracora, Parintii ne atrag atentia sa nu ne exprimam cu "a trece in nefiinta" (punct de vedere ateu), ci cu "a trece la Domnul", moartea fiind doar o trecere spre alta viata, am citit si eu, ca nici eu nu stiam, sper ca nu te superi ca ti-am spus.

Mik, si bunicii mei din Baragan la fel faceau cu primele roade, cu pepenii, porumbul fiert, intii dadeau de pomana si abia apoi gustau ei.

Michelle, lasa ca primesti data viitoare (daca ti-o mai da cineva).

coracora spune:

Nadaflorilor, eu nu spun ca mama ta se mandrea cu pomenile facute. Ideea e ca ortodoxia vrea sa elimine cazurile in care facatorii de bine se pot fali cu faptele lor (chiar si in sinea lor, nu musai prin portavoce pe stadion..), asadar "recomanda" smerenia in tot si-n toate:

"Luati aminte ca faptele dreptatii voastre sa nu le faceti inaintea oamenilor, ca sa fiti vazuti de ei; altfel nu veti avea plata de la Tatal vostru Cel din ceruri. Deci, cand faci milostenie, nu trambita inaintea ta, cum fac fatarnicii in sinagogi si pe ulite, ca sa fiti slaviti de oameni; adevarat graiesc voua: si-au luat plata lor. Tu insa, cand faci milostenie, sa nu stie stanga ta ce face dreapta ta, ca milostenia ta sa fie intr-ascuns, si Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va rasplati tie. Iar cand va rugati, nu fiti ca fatarnicii, carora le place, prin sinagogi si prin colturile ulitelor, stand in picioare, sa se roage, ca sa se arate oamenilor; adevarat graiesc voua: si-au luat plata lor." (Matei 6,1-8)

coracora spune:

Multumesc Katya! Fireste ca nu ma supar, nici vorba. :)

hannen spune:

Sadakah,inseamna "fapta buna",sau rasplata pt.o fapta buna.In Islam exista dania oblogatorie pt.saraci de la sfarsitul lunii Ramadan dar si sadakah cu mancare la sarbatoarea sacrificiului(unde se sacrifica un animal,fiecare dupa puterile financiare)si carnea se ofera saracilor.Sa hranesti un om este o fapta buna si ea se face oricind,indiferent de luna anului sau daca sa nu vreo ocazie.Islamul zice ca omul pleaca doar cu faptele facute atat timp cat a fost in viata,asadar acesta este uun obicei comun de a hrani un om sau mai ulti (depinde citti).Deasemeni prin a ani un om care tine post iti poti recupera din zilele pe care tu insuti a trebuit sa le postesti dar nu ai putut(boala,calatorie etc.)si nici nu le poti recupera..
Ma intreb daca asta nu se intimpla pe 19august,cind s-a sarbatorit sfarsitul lunii ramadan.Omul a facut o fapta buna cu ce a putut iar oamenii s-au bucurat de sarbatoarea ruperii postului.Si ca sa nu uit,fapta buna care se accepta e cea pw care o faci pt.a-L multumi pe Dumnezeu,nu pe oameni si de.la care astepti rasplata de la EL si nu de la oameni,si cea facuta fara sa te lauzi.Sa dai cu dreapta fara sa stie stanga,scrie la carte.

************************************
Whatever happens don`t let go of my hand!

hannen spune:

Coracora,gresti foarte foarte tare.Fapta buna pe care o faci ,o faci ca sa cauti multumirea Lui si rasplata de la El.Fala nu are ce cauta cand faci o fapta buna pt.ca ea nu iti este acceptata.Omul acela NU a iesit in strada sa bata toba "uitati ce faota buna fac eu" ci el a scos un stand(chiar asa,poate omul avea o gogoserie) cu intentia de a hrani (fie si cu o gogoasa)pe necunoscuti.Facand asta si-a marit numarul de faote bune pt ca a hranit poate 100de persoane decat daca impartea prin cartier la 10 case/cunoscuti.Te rog mult sa nu faci afirmatii despre lucruri pe care nu le cunosti.

************************************
Whatever happens don`t let go of my hand!

Katya spune:

Coracora, si eu zic ca poate-ai inteles gresit cu fala turcului. Rufus zice ca a hranit citeva sute de oameni , nu se putea ca chiar toti sa-l cunoasca, astfel incit sa zici ca el a facut-o sa se faleasca.

Si-apoi dupa mine e o granita f subtire intre fala si discretie, ca si noi daca facem parastase de ex, o facem tot in vazul tuturor, Unele fapte bune nu pot fi facute chiar in absoluta taina: poti sa-ti ajuti vecinul sarac fara s-o stie toata strada dar, daca strada face o cheta pt vecinul sarac si-ti bate si tie-n poarta, atunci te treci si tu pe lista cu numele si suma si uite ca fapta buna a tuturor e facuta-n vazul tuturor.

(Eu in privinta milosteniilor apreciez orice face omul, cu fala sau fara, e atita discrepanta intre cel ce n-are ce minca si cel ce-arunca mincarea (ca sa nu amintesc decit de saracie),incit imi ajunge sa ma bucur ca un sarac maninca, nu ma mai uit daca cel ce i-a dat s-a falit sau nu).

Aleniram spune:

La noi in oras se intampla ceva mai neobisnuit.Exista un singur cimitir , impartit in doua:cimitirul vechi si cimitirul nou.De vreo 2 ani (am vazut eu de 2 dar poate se intampla de mai multi) de Paste si de Craciun , cineva pune pe fiecare cruce din cimitirul nou(eu acolo am treaba , poate pune si in cel vechi dar nu m-am uitat) candele din cele inalte din plastic rosu , marimea cea mai mare.Dar pe fiecare cruce , nu sare nici macar una.Si nu am aflat decat ca este un patron din oras.Nu stim care si de ce.Pe mine m-a miscat gestul.

irisM spune:

Sunt perfect de acord cu Katya, granita intre fala si discretie se afla numai in atitudinea omului. Ortodoxia sfatuieste insa ca lucrurile care tin de milostenie si jertfa, pe cat se poate, sa nu fie spuse sau macar sa nu fie scoase in evidenta. Modestia si discretia sunt mai indicate. Si asta tine si de propria smerenie, dar si de sentimentele pe care le poti trezi in persoanele din jur. Gestul trebuie sa ramana curat prin propia noastra atitudine. Daca am reusit sa fac asta, restul, cum percep cei din jur gestul meu nu mai este treaba mea, nu mai este intre mine si el, ci intre el si Dumnezeu.

Rufus spune:

Da, stiam si eu de obiceiul de a-ti da de pomana in timpul vietii (desi nu-mi place ideea si nici nu inteleg gestul).
Dar, asa cum ati remarcat, asta era altceva.
Si, am uitat sa spun ceea ce zice hannen, "evenimentul" s-a petrecut pe 19, in prima zi de bairam, dupa ramazan (la turci asa se zice).
Noua ne-a fost jena sa mergem acolo sa luam gogosi (desi fetele salivau), insa am primit trei caserole direct acasa, au venit sa ne aduca personal.

Inca ceva: am auzit ca traditia in islam spune ca 10% din ce castigi trebuie sa daruiesti. Sigur, nu sta nimeni sa-ti calculeze si nici nu stiu daca o fac toti...dar e adevarat?

Rufus, Tora si iadele

nadaflorilor spune:

insemana a oferi lumina,, cand eram copii mama ne invata sa facem la fel la cimitir, nu pe toate crucile, ca nu ne permiteam, dar ne dadea cate 10 lumanari si ne trimitea sa alegem noi la ce morminte sa aprindem, cand puneam lumanarea ziceam" Da-i Doamne lumina lui (numele celui de pe cruce) si mie ...minte, sanatate..." din astea, se ajunge tot la pomenirea celor mortilor si tot la marturia in favoarea lor la judecata de apoi dar si la crestinul stie ca ii va avea is el la randul lui pe aceia martori in favoarea lui... crestinii cred in judecata de apoi si in mantuire, scopul lor este sa se mantuiasca si pentru asta trebuie sa faca fapte bune si fata de cei vii si fata de cei morti...nu e nici o fala in gesturile lor, asta e ceea ce trebuie sa faca