Mamica lui David povesteste

Numele meu este Liliana si sunt mama lui David, un baietel minunat in varsta de 4 ani si 7 luni. Pana la varsta de 1 an si jumatate David s-a dezvoltat normal din toate punctele de vedere si avea achizitii pe limbaj (spunea si arata “Pa, pa!” cand plecam de acasa, “Da!”, “Nu!” si “papa” cand ii spuneam ca e gata masa si il asezam pe scaunul de luat masa). In jurul varstei de 1 an si jumatate au inceput sa dispara achizitiile, nu mai spunea cuvintele stiute si nu a mai invatat altele noi, iar sunetele parca i se opreau in gat si nu le putea elibera in mod controlat.

Am inceput sa observ inca de atunci ca David e putin diferit fata de ceilalti copii cu varste apropiate ai prietenilor sau copii cu care ne intalneam in parc. David nu ne privea in ochi, nu se intorcea daca il strigam, nu vorbea, nu interactiona cu alti copii, in schimb tipa foarte des si facea crize de nervi atunci cand i se refuza ceva si era excesiv de agitat. Alti copii de varsta lui daca nu puteau sa vorbeasca si sa intrebe anumite lucruri, aratau cu degetul si se faceau intelesi de cei din jur ca doreau sa stie ce este un anumit obiect sau ca si-l doresc; David nu era interesat de nimic din jur ci doar sa alerge, sa urce si sa coboare trepte si sa se catere pe diverse lucruri. Din punct de vedere al abilitatilor fizice era chiar mai dezvoltat decat ceilalti copii. Pe mine si pe sotul meu ne ingrijora faptul ca nu vorbea si ca nu ne arata nici un fel de atentie sau afectiune dar rudele si cunoscutii incercau sa ne linisteasca cu replici care acum ma fac sa zambesc, de genul: “baietii vorbesc mai greu, dupa 3 ani…” “e nazdravan…”

Privind in urma mi se pare ca semnele erau clare si alarmante dar la momentul respectiv luptam cu o negare a realitatii si o teama paralizanta de a ma confrunta cu o viata de lupta impotriva unei maladii despre care nu stiam prea multe si despre care lumea vorbea in soapta, aruncandu-si niste priviri pline de inteles: “uite-l si pe ala, are sindrom din ala, stii?” Asa cum le auzisem in parc pe niste bunici/bone vorbind de un baietel cu probleme. Asta urma sa ne astepte pe noi ?! Mai bine bag capul in pamant si ma prefac ca totul e ok, poate ca o sa dispara in timp orice problema, mi-am zis … Si am ales sa ignor problema pana cand situatia a devenit atat de grea iar crizele lui David atat de greu de suportat sau administrat incat nu am mai putut ignora nimic.

David a fost diagnosticat la varsta de 2 ani si 4 luni cu ADHD (Attention deficit hyperactivity disorder) si tulburari de spectru autist (TSA) de catre doamna Dr. Iuliana Dobrescu. Diagnosticul a venit ca un fulger care ne-a inmarmurit pentru un timp iar cand am iesit din starea initiala de soc am facut ceea ce cred ca au facut toate familiile care s-au confuntat cu asa ceva: am plans, ne-am intrebat “de ce tocmai copilasul nostru?”, ne-am invinovatit, etc.

Apoi am inceput sa citim de pe internet ce inseamna autismul, sa ne informam in legatura cu manifestarile, cazuri si rate de integrare in societate a copilului cu autism si asa cautand informatii am gasit intr-o zi site-ul www.autism-aita.ro iar acolo pe prima pagina era lista cu simpomele care ar trebui sa atraga atentia parintilor ca copilul lor ar putea sa aiba tuburari din spectru autist si ca are nevoie sa fie vazut de un specialist. Citeam lista si plangeam atat de tare incat nu mai vedeam cuvintele de pe ecran din cauza lacrimilor: David le avea aproape pe toate! Atunci am pus mana pe telefon si am sunat la nr de telefon de pe site, la capatul celalalt era Dna Daniela Martinescu care a acceptat sa il evalueze pe David si sa ne propuna un program de interventie terapeutica ABA. Nu am stiut asta atunci dar tocmai ii salvase viata copilului meu.

Inainte sa implineasca 3 ani David a inceput terapia. Echipa era formata din coordonator si doi terapeuti. Asa a intrat in viata lui David si a noastra, echipa de oameni minunati de la AITA. David a inceput terapia cu 2 ore/zi, 5 zile/saptamana iar dupa 1 luna am continuat cu 3 ore/zi, 5 zile/saptamana. Obiectivele au fost: incetarea comportamentelor neadecvate si inlocuirea lor cu comportamente adecvate, initierea unei comunicari cu el chiar si non-verbala (deoarece crizele erau declansate de frustarea acumulata in timp din cauza faptului ca nu se putea exprima), dezvoltarea capacitatii de autoservire (sa manance singur, sa se imbrace singur, sa faca treaba mica/mare la toaleta sau olita) etc.

Dupa ce a trecut perioada de tatonare de la inceputul terapiei, terapeutii i-au castigat increderea lui David si opozitionismul nu a mai fost asa puternic lasand rezultatele sa apara. David a invatat sa raspunda la solicitari si la sarcini, sa participe la lectii si sa se joace. Dupa 6 luni de terapie, David putea sa vorbeasca, sa ceara adecvat ceea ce dorea, sa numeasca si sa arate partile corpului, sa faca puzzle-uri, sa insire margele pe siret, sa decupeze cu foarfeca forme geometrice, sa deseneze, sa coloreze, sa picteze, sa modeleze plastilina, sa se imbrace si sa se dezbrace, sa se descalte, sa manance singur folosind tacamurile, nu mai foloseste pampers, cere si foloseste toaleta adecvat. Dupa 6 luni de terapie David a mers la gradinita cu insotitor si s-a adaptat foarte bine. A invatat cantece si poezii, poate sa numere pana la 100, stie alfabetul, numara in limba engleza pana la 10, se joaca cu copiii de la gradinita. Dupa 2 luni am renuntat la insotitor si David a continuat sa mearga la gradinita si sa stea la program redus pentru a pastra in programul lui de dupa-amiaza timp pentru sesiunile de terapie.

Cand scriu aceasta scrisoare David implineste 1 an si 8 luni de cand a inceput terapia si lucru cu echipa AITA. In prezent David ne uimeste deoarece initiaza dialog, pune intrebari, glumeste, stie si ne spune cand ceva este corect sau gresit, accepta situatiile noi mai usor, are din ce in ce mai putine comportamente neadecvate si se amesteca usor printre copii tipici.

Evolutia lui David a fost exploziva si s-a datorat profesionalismului echipei care a lucrat cu el. Ceea ce doresc sa mentionez in mod deosebit depsre coordonator este ca am fost impresionata de creativitatea, rabdarea, pasiunea pentru meserie si felul in care s-a angajat fata de David si fata de noi. A avut in vedere limitele copilului si a lucrat la depasirea acestora. Este o persoana serioasa, responsabila si dedicata meseriei. Terapeutii au facut ca sedintele sa se desfasoare intr-o atmosfera calda, plina de afectiune si veselie. Au stiut sa-i capteze atentia lui David si sa il mentina concentrat la lectii astfel incat numarul de programe lucrate intr-o sedinta sa ajunga la 50. David a recuperat toate intarzierile pe care le avea fata de copiii de varsta lui si chiar ii depaseste pe alocuri. Apreciez modul in care au lucrat cu David si recomand din tot sufletul AITA oricui are nevoie de cunostintele si sprijinul lor.



Pentru detalii suplimentare ma puteti contacta pe e-mail la adresa: lilishor79@yahoo.com



Cu multumiri,

Liliana

http://autismro.wordpress.com/2012/04/09/mamica-lui-david-povesteste/

Happiness_4_us spune:

Fara suparare, dar tot ce ai scris aici ,pare mai degraba reclama mascata pentru AITA si nicidecum achizitii pe care sa le faca un copil cu TSA si ADHD in numai 6 luni.
Mamicile copiilor cu nevoi speciale, stiu ce inseamna efectiv terapia ABA si de cata munca este nevoie pentru a se ajunge la aceste achizitii din achizitii 0 .

bird70 spune:

ESTE reclama, nu numai postul asta dar si alte posturi. Reclama disperata as spune . Eu am intrebat la un alt subiect cat costa terapiile si mi-au raspuns pe privat . Preturile sunt inaccesibile pentru majoritatea parintilor, sunt mai mari decat ce as plati eu aici (si asta doar pentru ca avem venituri mari ca altfel erau gratis).

Cu alte cuvinte baiatul s-a vindecat de autism , asta e povestea pe care incearca sa o vanda. Daca terapiile erau gratis sau la niste preturi accesibile era ok sa-si faca reclama agresiva in felul asta. Dar sa te folosesti de disperarea parintilor si sa le iei painea de la gura cu vraja ca doar terapia asta va functiona este foarte rusinos .

Eu ii doresc multa sanatate baiatului . Multa sanatate si copiilor ai caror parinti nu isi permit sume extravagante pentru terapie. Se poate si fara .

Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
I'm not insane, my mother had me tested! Dr.Sheldon Cooper

arminad spune:

Da-mi voie sa te contrazic. Un copil cu diagnostic primar de ADHD poate face progrese foarte mari in 6 luni in comparatie cu un copil cu diagnostic de autism clasic.

Exact asa s-a intamplat si in cazul baiatului meu, dupa 6 luni de terapie ( care nici nu a fost atat de intensiva ca in cazul prezentat) progresele au fost fantastice si a inceput gradinita fara insotitor dar cu ceva ajutor.

Este foarte probabil ca sa nu aiba decat ADHD si nu autism. La varste mici e greu de spus daca e autism sau ADHD pentru ca multe simptome se intrepatrund.

arminad spune:

Bird, eu nu pot deloc sa inteleg de ce nu poti tu sa dormi din cauza parintilor care fac ABA. Cred ca ti s-a explicat de o suta de ori cum e treaba cu ABA si tot nu vrei sa pricepi.

8-ul ala il meriti tu cu varf si indesat ca nu poti accepta alte opinii decit ale tale. E pur si simplu enervant sa te bagi in seama la fiecare subiect care contine cuvantul ABA doar ca nu agreezi cu metoda.

Ce te intereseaza pe tine cat costa ABA in Romania daca tot nu iti place? Tu nu pricepi ca asociatiile astea asa putine cum sunt si cu terapii exorbitante au darimat niste mentalitati in Ro care pareau imposibil de schimbat in urma cu ceva ani. Schimbarea acestor mentalitati a favorizat si va favoriza in continuare si copiii care nu isi permit terapii scumpe. E la mintea cocosului, ce naiba...

bird70 spune:

Asociatia asta se ocupa specific cu tratamentul autismului.

Ce incerca sa vanda ei este ca e singurul fel in care copilul poate evolua, ca ei pot face copilul 'normal' si ca ei 'salveaza viata copiilor'.

Pe mine chestia asta ma supara foarte tare. In primul rand sunt foarte multi copii autisti care au reusit fara nici un fel de terapie si terapia ABA nu este raspunsul minune la autism. In al 2-lea rand preturile practicate sunt enorm de mari. Mie mi se ridica tensiunea cand vad oameni in situatii disperate de care se profita.

Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
I'm not insane, my mother had me tested! Dr.Sheldon Cooper

bird70 spune:

Mi-era tot una daca era gratis sau la pret rezonabil. La 70-80 lei/ora cat mi-au scris mie, cati parinti isi permit 5 zile pe saptamana cate 5 ore/zi? Sa nu vorbesc de numarul magic de 40 ore/sapt cum se vehiculeaza ca ar fi ideal pentru ABA. Reclama-reclama dar hai sa fim seriosi, copiii se dezvolta si fara ABA si parintii nu trebuie sa-si vanda rinichii ca sa 'salveze vietile' copiilor.

Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation
I'm not insane, my mother had me tested! Dr.Sheldon Cooper

Happiness_4_us spune:

De acord cu ce spui despre AdHD insa tot ea a spus ca dupa ce copilul a fost evaluat de un specialist, citea pe net si plangea p ca fiul ei avea aproape tot ce ar trebui sa atraga atentia unui parinte ca ceva este in regula.
Crede- ma ca vb in cunostinta de cauza . Nu pot sa cred ca un copil care spunea da, pa,nu si papa si care de la 18 luni nu a mai spus nimic si nici nu a invatat nimic pana la 2 ani si 4 luni cand a fost diagnosicat, dupa aproape 1 an in care a stat in" bezna" stimulat fiind doar 6 luni, a invins tot e se putea si a intrecut chiar copilasii de varsta lui.
Hai sa fim seriosi!

Intr- adevar terapia face diferenta insa trebuie sa avem anumite limite atunci cand facem niste afirmatii.

Sanatate tuturor!