Prieteni dragi

Am postat in urma cu cativa ani un subiect foarte asemanator cu acesta. Dar, iata, mi se intampla din nou si....Totul este perfect, e minunat, dar simt un disconfort. Ingrozitor.

Nici nu stiu cum sa incep.

Am fost o persoana prietenoasa, am ajutat pe cine am putut, cand am putut. Am avut intotdeauna multe prietene.

Si am avut multi bani. Cred ca asta e o problema, intr-un fel acesti bani multi s-au lipit de imaginea mea. Daca cineva m-ar descrie am fost (si am ramas in imaginatia unora) o fata buna, bla-bla-bla (ca nu incep eu acum sa ma laud) si cu multi bani.

Apoi nu am mai avut atat de multi bani. Dar mi-a placut sa-i cheltuiesc pe cei pe care i-am avut pe excursii, pe mers cu prietenele la restaurant, pe musafiri. Adica am cheltuit pe asta mai mult, mult mai mult decat ar fi cheltuit cele mai multe persoane cu aceleasi venituri. A fost optiunea mea...

Acum ma lungesc prea mult....

Acum nu mai am bani. Adica, nu mai am de musafiri, de restaurant. Chiar nu am. Da, am de excursii, ma imprumut si renunt pe perioade mai lungi sau mai scurte la tot felul de lucruri - printre care a-mi cumpara imbracaminte.

Eu imi traiesc visul. Am multi copii si asta mi-am dorit. Am...sotul viselor mele (cu ochi albastri). Am si caini - si asta mi-am dorit si costa si asta.

Am vrut sa stau acasa cu copiii si asta fac. Mi se spune ca, daca as dori, mi-as gasi cu usurinta servici si in domeniul in care am lucrat si in altul (in care n-as dori deloc sa lucrez, dar mi se spune ca se plateste bine). Nu vreau sa lucrez, vreau sa stau acasa cu copiii.

Si am ajuns la subiect.

Sambata are loc intalnirea de 30 de ani de la terminarea scolii. Nu am bani sa ma duc. In afara de restaurant ar trebui neaparat sa imi cumpar o rochie si mai ales o pereche de pantofi. Nu e un capat de tara dar NU AM BANII ASTIA. Da, peste o luna plec intr-o excursie minunata, am cheltuit o gramada de bani pe asta. De restaurant, rochie si pantofi nu mai am bani. Sunt o mama cu 7 copii, un singur salariu in casa (s-a angajat acum unul din baieti, dar doar n-o sa-l pun sa-mi cumpere pantofi) - ce e asa de neinteles ca n-am bani?

Dar "fetele" insista. Vor sa-mi plateasca. Mi se pare jenant si umilitor. Nu simt niciun fel de disconfort pentru faptul ca nu am bani in schimb ma simt groaznic cand prietenele mele insista sa-mi plateasca. Nu sunt milionare, nu au castigat bani la loto. Au si ele copii si muncesc. De ce mi-ar da ele mie bani?

Bun. Pana la urma au acceptat ca nu vreau pomana. (De fapt, una a acceptat, cealalta a zis ca ma mai suna.) Dar au zis ca vor sa ma vada, ca vin neaparat in vizita sa-mi vada copiii. Nu pot, nu pot sa nu le servesc cu nimic. NU POT. Si nu pot sa le spun copiilor sa nu se atinga de "tratatie". Adica, eu daca am un musafir, fac o masa festiva pentru 10 persoane. Nu foarte festiva, dar macar niste rontaieli si un dulce. Si nu va fi un musafir, vor fi cel putin 5. Nu am bani, nu pot face o masa pentru 15 persoane. Costa mai mult decat restaurantul si rochia. (Ar mai fi pantofii)

Cum sa o mai spun si pe asta? O sa spuna ca aduc ele. E groaznic, e penibil rau de tot.

Persoanele pe care ar trebui sa le invit locuiesc in strainatate, in tari diferite. Nu le-am mai vazut de ani. Le iubesc. Cu una discutasem sa vina la vara sa ne intalnim la Europapark. Adica eu ii ceream patru ore de mers cu trenul (minim), probabil peste 100 de euro de cheltuit pe tren si intrarea in parc ca sa ne vedem. Si ea nu vrea decat sa vina la mine in vizita aici, sa-mi vada copiii.

Una dintre prietene mi-a spus ca ea vine mai ales ca sa ma vada pe mine. Da, asa e, eu am sunat-o si i-am spus sa vina. Initial am vrut sa merg, dar acum mi-am facut calculele.

Imi traiesc visul, imi iubesc prietenele, nu accept bani si nici nu pot sa accept sa nu pun nimic pe masa pentru musafiri. Mi-e dor de fetele astea. Cu cele doua care mi-au oferit (deocamdata) bani am fost colega din clasa I pana la sfarsitul facultatii. Cu una am fost si vecina, cu una colega de banca. Alta, care stiu ca imi va oferi bani, e persoana datorita careia l-am cunoscut pe sotul meu. A luptat pentru mine in adevaratul sens al cuvantului (poveste lunga; daca ea nu ar fi dus acea lupta eu nu l-as fi cunoscut pe sotul meu). Toate trei locuiesc in strainatate. Nu le-am vazut de ani.

Ce fac?

Fomalhauti spune:

Hai ca m-a apucat si plansul - si nu mi se intampla des.

Nu am plans deloc cand m-am decis sa nu merg la restaurant. Sunt obisnuita sa renunt la anumite lucruri pe care mi le doresc - in viata nu le poti avea pe toate si eu sunt o norocoasa.

(Si i-am spus organizatorului sa nu faca public faptul ca nu particip. Sau poate a fost o neintelegere, poate a inteles sa nu faca public motivul pentru care nu particip. Uneori sunt suparata pe mine ca nu stiu sa mint, ca nu am stiut sa inventez o poveste, ca plec undeva cu sotul meu si trebuie bla-bla.)

boticelina spune:

Daca ai fi prietena mea si eu m-as oferi sa-ti dau niste bani doar ca sa vii la intalnirea de 30 de ani as fi extrem de fericita daca ai accepta si deci ca as putea sa ne intalnim. Priveste si din punctul lor de vedere.

Daca as fi in locul tau as accepta ajutorul lor sincer, poate cu jena, da, as lua o rochita mai modesta, la fel si pantofi si m-as duce la intalnire. Eu cred ca fetele vor sincer sa te vada si nu sa iti "evalueze" rochia si pantofii.

Scapi si de mese acasa pt multe persoane si petreci si timp de calitate cu prietenele tale.

---

Monica si Nancy, 04.07.2008
"If you are unware of your choices, then you have none"

danielatt spune:

Eu cred ca pui pret prea mare pe rochie si pantofi. la urma urmei ce? nu ai tu o pereche de pantofi buna si o rochita in care te simti bine..nu cred ca nu ai deja in dulap asa ceva.
Plus, daca prietenele tale insista, de ce nu organizatia asao mini petrecere la care sa participe fiecare cu cate ceva. Nu e nimic rusinos sa nu ai bani, eu una, m-as simti prost daca nu as avea prietenii dragi langa mine. Sa nu ai prieteni este mai grav,mult mai grav decat sa nu ai bani. Plus ca tu esti un suflet mare, cand ai avut ai dat in stanga si in dreapta,trebuie sa ti cont ca acum, fetele dragi tie, vor sa-ti intoarca oarecum bunatatea.
Nu trebuie sa te simti jignita in nici un fel. Adica eu, in locul tau, nu m-as simti.
M-as simti prost daca, fetele m-ar parasi acum ca nu mai am bani.
Bucura-te de ceea ce ai, de familie, de prieteni..nu vine nimeni la tine sa mnance 3 mese pe zi, conteaza doar prietenia sincera.
Gasiti voi impreuna o solutie !

J G spune:

Fomalhauti, dar de ce e jenant si umilitor sa primesti acest cadou de la prietenele tale?
Nu e un ajutor, din moment ce tu ai ales sa faci altceva cu banii, e un cadou.

Fomalhauti spune:

Am rochii in dulap. Nu-mi mai vin bine fiindca m-am ingrasat. M-am ingrasat fiindca mananc prea mult - asta e adevarul.

Aveam si pantofi. Intr-un fel de dressing. Intr-o zi am vazut una din cateluse cu o jumatate de pantof in gura. Si m-am gandit "Aoleu, trebuie sa fac ceva." Usa de la dressing era deschisa. Am inchis-o. O logica simpla trebuia sa-mi spuna ca ceva e in neregula cu usa aceea daca a reusit catelusa sa o deschida. Nu trebuia decat sa mut pantofii undeva mai sus, pe un raft. Dar eu am inchis usa. Si ea a deschis-o. Cainii fac parte din visul meu. Dar nu mai am pantofi. Port niste papuci absolut minunati - adica ma simt perfect in ei, nu ma rod. Dar nu ma pot duce in papuci la restaurant.

Banii nu sunt cadou. Sunt bani.

danielatt spune:

Bun, hai sa o luam altfel: ce este mai important pentru tin in momentul asta ? sa te duci la aceasta reuniune sau sa ai o aparitie fabuloasa pe covorulrosu ? Ok, nu mai ai rochie, poate gasesti la una din fete de imprumut.Pantofi..poate gasesti ceva sandalute mai ieftine. Bani de drum si restaurant ? Faceti o mica cheta !
Hai ca nu e nimic rusinos, detaseaza-te de chesti asta si bucura-te ca ai lnga tine omeni minunati !

szivarvany spune:

Pe mine m-au ajutat si necunoscuti. Am avut nevoie, am acceptat.
Cand prietenele imi sar in ajutor, stiu ca o fac pentru ca pot si vor.
La fel fac si eu
Eu zic sa accepti ajutorul, nu multa lume isi ofera ajutorul ! Si nu e rusine. E bine ca ai asa prietene

_

Copiii crescuti in familii monoparentale sunt la fel de iubiti, ingrijiti si educati, empatici,
inteligenti, isteti, destepti, stralucitori, fantastici si bine-nteles superbi ca restul copiilor de pe Terra
obtinuti natural sau prin FIV sau adoptati, nascuti natural sau prin operatie de cezariana,
botezati sau nu, hraniti cu LM sau LP.

boticelina spune:

Cred ca trebuie sa decizi ce-ti doresti cel mai mult, sa ajungi la intalnire, sa-ti vezi prietenele la voi acasa, sau sa fii lasata in pace sa-ti vezi de treaba. Mie toate variantele mi se par acceptabile, chiar daca a treia e de urs batran

In functie de ce-ti doresti, alegi si solutia cea mai avantajoasa.

---

Monica si Nancy, 04.07.2008
"If you are unware of your choices, then you have none"

dana vio spune:

In primul rand, te felicit pentru copii! Eu credeam ca ai 4.
Iar prietenele tale vor sa-ti vada copii.
( Eu n-am nici o idee, nici o solutie, doar ma bag in seama.)
Eu am o prietena foarte buna plecata in Germania si vine la fiecare 2ani acasa. De fiecare data aduce cadouri intregii mele familii, mamei mele ii aduce cafea (maica-mea e in extaz, zici ca sta in cafeaua aia!) aduce hainute sau/si jucarii nepotilor mei, Alexandrei si intotdeauna, mie. Cand vine zau ca ma ia cu ameteli, pentru ca stiu ce urmeaza si eu sunt singura care trebuie sa decarteze ceva. eu o invit in oras, eu ii iau cadou ei si fiicei ei, la mine vine in vizita etc. Dar n-am ce face. Ei ii place, cred, e plecata din 1999 si i-am tot spus sa nu-mi mai aduca nimic, dar degeaba, iar mie imi face placere sa o vad.
Ca nu mergi la restaurant, nu-i nici un bai. Dar eu cred ca trebuie sa faci un efort sa te vezi cu prietenele tale. Daca vin de departe cine stie cand va mai fii urmatoarea ocazie si risti sa le superi.
N-ai o prietena de la care poti imprumuta o rochie ceva? Si eu am facut asta, plus ca colega de birou mi-a adua bijuterii/sal/poseta/rochie cand trebuia sa merg undeva si n-am avut cu ce.
Ma gandesc ca undeva tot ar fi bine sa te vezi cu ele.
Cat de formal e restaurantul/intalnirea de la scoala?


Alexandra Maria
14.12.2007

Porumbita spune:

imi pare rau dc o sa fiu mai dura, dar mie mi se pare ca tu gresesti ingrozitor si dc as fi una din prietenele tale m-as supara f tare;

ele nu iti dau de pomana, fac un gest de prietenie - una la mana

doi la mana - dc vor sa vina in vizita la tine acasa nu e nevoie nici de mese puse pt 5 sau 15 persoane si nici de alte chestii; o cafea sau apa pt ele e suficient, vin sa te vada pe tine si pe ai tai nu sa pui tu mese

dc ai avut o relatie buna cu colegii, dc ai pastrat legatura cu ei, e chiar aiurea sa nu te duci la petrecerea respectiva pt un motiv atat de banal ca lipsa pantofilor sau a rochiei; exista SH, exista magine de orice produs 10-15-20 lei care tin categoric minim o seara, exista prietene de la care poti lua cu imprumut, exista si haine normale, nu neaparat rochii cu care poti merge

e treaba ta pe ce si cum cheltui banii, cati copii/catei ai si dc ai ales sa stai cu copii in loc sa te reintorci la job; personal te admir f mult (chiar dc nu as putea nici sa am 7 copii si nici sa nu mai lucrez de buna voie ) si la fel ca si tine chletuim in principal pe vacante renuntand la multe altele (si imi e egal dc x sau y comenteaza ca as putea mai bine sa iau masina, sa ma imbrac "de firma", sa fac x sau y cu banii aia de vancate, eu si sotul asta consideram ca e ok pt noi)