Buna fetelor! Am mare nevoie de un sfat!

_Happiness_ spune:

[quote]citat din mesajul lui Victoria_mami

Scuzati de off-topic; Anca_nicolae, eu astept continuarea povestii. Ce s-a intamplat cu arabul???


Continuarea nici eu n-am gasit-o pe nicaieri :)
Anca, ramai datoare. Nu ne lasa asa

_Happiness_ spune:

Cris, te salut si eu. Multumesc pentru mesaj.
Ma bucur ca ai avut si tu puterea de a merge mai departe si mai ales ca ti-ai gasit linistea. Tocmai asta cred ca mi-a dat putere sa renunt...mi-am imaginat viata alaturi de el,avand si copii si ce am vazut nu a tocmai placut. Cu siguranta nervii lui nu puteau fi controlati la nesfarsit,indiferent cate incercari ar fi facut el. Asa ca mi-am vazut copiii asistand la certuri, jigniri si tipete. Ori ar fi trebuit sa fac eu totul perfect ca aceste lucruri sa dispara, ceea ce ar fi fost imposibil. Inca mai am momente cand ma intreb, oare chiar nu s-ar fi putut schimba nimic? Dar apoi tot eu imi raspund...Nuuu! :))

Ma bucur ca inca imi mai scrieti. Stiu ca tot ce-a fost necesar s-a spus si ca a fost cel mai bine ca am procedat asa,dar imi fac bine mesajele voastre

anca_nicolae spune:

Sunteti mortale fetelor!

zic asta pentru ca felul vostru de a ma recepta/citi este foarte "inviorant" :)

bine ca mi-ati amintit unde ramasesem cu povestile, pt ca la capitolul parinti singuri eu am scris mult, mult, mult mai rar, si am dat doar cateva linukuri. In general, am scris la odiseea mea, adica ghiocei de martie-aprilie 2009.

Pe scurt, ffff pe scurt, arabul e bine, suntem, cum a zis el din start, "prieteni pe VIATA" [cu acelasi 'a' in ambele locuri], s-a dus pana in Palestina cu treaba vreo 6 luni, s-a intors, ne vedem in fiecare sapataman, insa, eu am realizat ca, daca pe planurile relationarii romantice si cel al dialogului uman suntem fff compatibili [foarte!], totusi, nu cu el as vrea sa stau zi de zi pana la adanci batraneti. Imi place asa, sa-l stiu prietenul nostru, vine, merge cu noi toti [eu + 3 pui] pe la mall, afi, chestii, mergem noi la el in vizita cateodata cand e de garda, el se consulta cu mine in diverse chestii de viata/servici pentru ca are incredere in creierul meu [cica sunt desteapta :)))], si mai ales ne place cunoasterea umana. Dar nu este el totusi acel om langa care sa am sentimentul atingerii capatului de drum, acel drum al cautarii sufletesti. Mai tineti minte visul lui Scarlet Ohara, mereu cosmar, si apoi, in acea zi, prima in care a realizat si cu ochii mintii ca-l iubea pe rhet, comsarul a devenit un vis incheiat luminos si cu BUCURIE sufleteasca? Ei bine, eu cred in existenta unui astfel de drum al cautarii sufletesti, si el, arabul, imi este FFFFF prieten, cumva ma tine de mana pe acest drum, pentru ca mi-a zis: eu simt ca totusi "madam/dUamna anca" nu este sclava iubirii pentru mine, as fi vrut sa fie, dar nu este... dar, si daca vei iubi pe altcineva, eu tot prieten cu voi vreau sa raman. Asa ca el este langa noi.

Dar.

De atunci, din octombrie 2010 [cand l-am cunsocut pe arab] si pana in prezent, am mai avut o tentativa de gasire a acelei mari iubiri care sa ma faca sa simt ca EL este cel care imi trebuie si de-ar fi sa mor a 2-a zi, nu mi-as simti viata afectiva risipita in van.

Recunosc, eu am avut aceasta stare cu daddy, dar tot eu m-am gandit si regandit ca poate gresesc raportandu-mi starile/gandurile alaturi de altii mereu la daddy.

Oricum, asta e pe scurt, o sa caut linkuri de la odiseea mea, si o sa le aduc aici, ca sa ma puteti citi si de la arab incoace :)



Poze cu noi

Veronica-Elena 14 ani, Tudor-Iulian 11 ani, Robert-Adrian 3 anisori

Victoria_mami spune:

Anca, si Daddy? L-a vazut pe Robert? Sau tot nu arata interes?

_
Mami Nadia si Daddy lupta impotriva leucemiei, impreuna cu Printesa Victoria Isabella 22.05.2008

VICTORIA


www.facebook.com/pages/Acute-Lymphoblastic-Leukemia/178051842277685" target="_blank">Acute Lymphoblastic Leukemia

_Happiness_ spune:

Buna!

Am o problema. Simt ca ma lasa puterile, ca nu pot merge mai departe. Nu inteleg ce se intampla cu mine Sunt oare masochista? Imi place sa-mi fac singura rau? Sunt atat de dependenta de el? Pentru ca ii simt lipsa tot mai mult pe zi ce trece, oricat mi-as impune eu si imi vin in minte numai momentele frumoase. Ba chiar am ajuns sa-mi doresc sa-mi dea un semn, cu toate ca n-o face. Doamne, sper sa-mi revin din nou! Dati-mi doua palme, va rog mult!

DarkBendis spune:

Reciteste din nou subiectul ... sa-ti aduci aminte DE CE ai ales sa nu mai fii cu el si sa-ti reamintesti si momentele alea mai putin frumoase, sau urate rau. Repeta-ti ca viitorul tau trebuie sa fie o relatie cu un om care sa te trateze cu respect, dragoste si intelegere, nu una toxica si abuziva. Curaj, hai ca se poate!

Dark Bendis
& The Goblin Prince (31.12.2008)

"I dream of wolves. With them I run."
"Ye harm none, do what thou wilt shall be the whole of the Law"

J G spune:

Happiness, poate te ajuta sa citesti cartea ASTA

Pe mine m-a ajutat, cand treceam prin ce treci tu...

_Happiness_ spune:

Acum o citesc. Sper sa ma ajute si pe mine. Multumesc mult!

_Happiness_ spune:

DarkBendis,

Chiar nu pot sa-mi dau seama cum de mi s-au schimbat ideile intr-o clipa, cand eu eram perfect constienta DE CE trebuie sa fac asta.Plus ca mi-era bine asa. Aveam un sentiment de liniste. Dar probabil din cauza obisnuintei prea mari sau ca mi-e dor de el, am ajuns sa ma mint din nou singura si sa-mi imaginez lucruri ireale,adica faptul ca el nu e asa cum l-am vazut eu. De aici rezultatul.Sunt optimista de felul meu si sper sa fac faca situatiei si trec de ea cu bine, sa nu ma las dusa de val pentru ca nu mi-as ierta-o

giulia81 spune:

Happiness, multa putere iti doresc!
stiu ca e greu, dar se poate...curaj!
incearca sa iti ocupi timpul cat mai mult, sa nu ai timp sa te gandesti...

Caught between the devil and the deep blue sea...