experiente mistice - (6)
Raspunsuri - Pagina 11
BellaDonna spune:
apropo cu "precum in cer asa si pe pamant"
Amonar sant de acord, nu prea merge, in primul rand nu prea stim cum e in cer si unde anume.....
si ca argument stim precis ca acolo in cer orunde ar fi nui tot timpul iubire si pace stim cum a fost alungat ingerul cazut Lucifer si a fcaut Arhanghelul Mihail razboi si la a alungat, deci mai sant si rascoale , na si razboi ......
deci e cu semnul intrebari??????!!!!
lasand visele la o parte si calatoriile astrale pana nu se vine stiintific cu explicatii mai avem de dat cu presupusu......
irisM spune:
Pai pana la urma, oricat ne-am invarti in jurul cozii tot la rugaciune ajungem. Inteleasa cum se cuvine desigur. 
irisM spune:
3X3 asteptam visul..Unde e visul.. Nu e lasa cu ochii in ploaie. 
BellaDonna spune:
irisM
poti sa detaliezi ce intelegi tu prin "rugaciunea inteleasa cum se cuvine" ?
am maiintrebat cu pe acest topic si pe 3x3 despre rugaciune si nu prea am inteles ce anume si cum
ma intereseaza foarte mult,
cum te rogi treptele sau cum ajungi la rugaciunea cum se cuvine
conseder ca se vorbeste prea putin despre rugaciune ba gasesc ca chiar se evita subiectul in anumite situatii ca si cum nu cumva sa se piarda harul sau cam asa ceva..si as vrea sa nu mai fie un tabu
3x3 spune:
Am trecut printr-o perioada cand nu m-am mai rugat pentru nimeni. A fost o perioada cand nu m-am mai rugat deloc. Asta pana acum 3 seri.de obicei fac rugaciune pentru toti cei care ii cunosc si pentru cei care nu ii cunosc, pentru cei rataciti, raniti, care isi pierd viata in momentul rugaciunii, pentru cei fara nici un Dumnezeu...si lista e lunga. In seara aceea, am decis, am simtit sa ma rog, pentru cei care sunt déjà trecuti in lumea cealalta , insa nu au pe nimeni care sa se roage pentru sufletele lor.doar pentru ei. Atat.m-am culcat. a urmat visul.
m-am vazut intru-un loc pe care l-am mai visat in viata asta, de cateva ori. Stiu, foarte bine locul acela, din vise. Este acelasi, numai tematica este putin diferita.este locul care mi-a ramas emotional intiparit in memorie, si ramane acolo pana ii voi patrunde mesajul.stiu ca am incercat de multe ori sa trec acea apa dintre doua lumi, una la stanga, si una la dreapta apei.
Eram in dreapta apei.Era intuneric, seara, noapte. Nu se vedea nici o lumina. eram intr-o casa, si stiam, eram acolo ca sa ajut, sa protejez un copil. La un moment dat l-am tinut si in brate. Am inceput sa vad cum lucruri din casa incep sa se miste. Si ma amuza idea ca se poate face asta mental. Insa amuzamentul a disparut repede, cand am realizat ca ceea ce misca acele obiecte, este o forta mult mai puternica decat orice mental pus pe sotii. Si simteam din ce in ce mai acut, maleficitatea acelei forte care plutea peste lume, peste case, in aer...parca locul era infestat de un rau ce teroriza orice vietate. Am pus copilul in bratele mamei ei, si am strigat tuturor din casa sa iasa afara. Erau déjà, la sosea, multe persoane stranse, din acelasi motiv. Erau speriate de ce plutea in aer.simteau, dar nu vedeau mai nimic, pentru ca era si noapte. Si nu stiau cum sa se apere, de cine.
Am inceput sa fugim inspre malul lacului, si sa incerce sa treaca lacul. Satul, locul era la marginea unei ape. Au inceput sa fuga, asa in intuneric, gramada. Am simtit cum in fuga, ceva ma ridica. Si vad cum un carucior s-a bagat sub mine si m-a pescuitsi m-a proiectat la malul apei rapid.acel carucior a disparut tot asa de misterios cum a si aparut. Am intrat in apa. Nu m-am udat. Era destul de greu sa treci apa., chiar daca nu era adanca. Cel putin, acolo un am ajuns eu nu era adanca.
Efortul de trecere al apei era parca o lupta intre viata si moarte. Foarte greu, foarte dificil, chiar daca eu nu m-am udat. Celalalt mal era foarte abrupt. Trebuia sa ma catar. Nu mi-a fost usor sa ajung la mal. Locul in care am ajuns, era foarte, ciudat. Un singur lucru era foarte clar. Nu simteai acea prezenta a raului, insa o puteai vedea.
Era lumina, insa lumina nu venea din cer, ci de la un invatator.era pace. invatatorul era urmat de alte persoane. M-am alaturat si eu acelui grup. Cerul era acoperit de nori albi. Dupa perdeaua de nori, se putea vedea umbre negre care vuiau incolo si incoace, furioase ca nu putea penetra locul unde eram.
Invatatorul mergea.parca el era soarele acelui loc. soarele pe pamant, ca cerul era acoperit de norii care despartea lumina de intunericul furios, de dincolo de nori. Cand m-a simtit ca privesc acele umbre de dincolo de nori, l-am auzit pe invatator spunand, sa nu ne fie frica, ca nu ne poate face nici un rau. Sa avem credinta. La un moment dat, se intoarce din grup, eu eram pe undeva pe la capatul coloanei, urmandu-l, si imi da o figurina de cristal. Isi continua drumul. Se intoarce pentru a doua oara, si imi da o floare, un trandafir. Iar isi continua drumul. Pe urma, il vad cum se apropie de ceva care semana cu o coaja mare de copac, rupe o bucatica din el, mica, foarte mica, si iar mi-o da mie. Gestul a venit insotit de un mesaj,transmis tuturora. pe care din nefericire nu l-am retinut, pentru ca nu am dat importanta. Dupa ce a terminat mesajul, am deschis ochii. Prezenta din vis era atat de vie, reala, incat nici nu se spunea ca dormisem. Parca luasem o pauza, cu ochii inchisi, vizualizand mental o scena, si deodata deschid ochii.
irisM spune:
BellaDonna, nu cred sa fie nici un tabu sa vorbesti de rugaciune. Poate ca este mai greu sa exprimi in cuvinte ceva care poate deveni atat de profund. Rugaciunea iti poate deschide multe usi si te poate duce acolo unde nici nu visai ca poti ajunge. Este intr-adevar greu sa explici in cuvinte ce inseamna din punctul asta de vedere, iar celalalt sa periceapa exact. Oricum eu am sa incerc sa-ti vorbesc mai "tehnic", pentru ca dincolo de asta este experienta fiecaruia in parte.
Nu cred sa existe o formula magica in cadrul unei rugaciuni. Ortodoxia face referire la o anumita ordine in care trebuie spusa rugaciunea. Daca imi amintesc bine spune de partea de slavire a Domunului, multumire si apoi cerere. Lucru care poate ca are un sens avand in vedere ca omul cand da de necaz se repede sa ceara. Dar nu asta e cel mai important. Din exerienta mea iti spun ca orice rugaciune care trece pe la Maica Domnului capata o mare greutate, desi uneori nu tin cont de asta. Multi recomanda de fapt sa incepi rugaciunea cu o ruga catre Maica Domnului. Fiecare cum simte pana la urma.
Cel mai important lucru este sa te rogi, zilnic, sigur fara sa devina obsesie si fara sa incercam sa fortam lucrurile. Sa ne straduim sa fim acolo totusi cat putem, sa spunem cu sinceritate, daca nu cu iubire. Parintele Cleopa spunea ca rugaciunea cantitativa duce la rugaciune calitativa. Si are dreptate, pentru ca oricat de precar am face noi rugaciunea la inceput Dumnezeu ne vede straduinta si ne va ajuta, ne va ghida si ne va invata. Pornind de aici, de la "rugaciunea cu limba" cum se zice incepe ascensiunea care nu are sfarsit. Nu poti sa spui niciodata ca ai ajuns la capat, tot timpul esti pe drum. Incet, incet lucrurile se schimba in interiorul tau si in viata ta. Rugaciunea devina mai profunda, pentru ca in esenta ea te uneste cu Duhul Sfant. Incepi sa mai uiti de cereri, incepi sa uiti de cuvinte..
Un lucru deasemenea foarte important care completeaza rugaciunea, daca pot sa spun asta ca e mai presus decat legatura directa cu Dumnezeu, si o face "cum se cuvine" este sa incercam sa si aplicam ceea ce spune rugaciunea in viata noastra. Pentru ca vorba aia Dumnezeu iti da, dar nu-ti baga-n traista. Si aici ne putem ajuta de alte metode..exista meditatii de iertare de exemplu. Pentru ca nu poti sa spui "si ne iarta Doamne pacatele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri" daca noi nici macar nu se straduim sa vedem cum putem sa-i iertam. Sau mai rau ne credem inderptatiti sa uram, ca ne-au facut si ne-au dres. E vina lor. Ce conteaza a cui e vina pana la urma, ne-au facut si ne-au dres pentru ca ei insisi nu inteleg lumea in care traiesc, nu inteleg cine sunt ei in esenta si ce cauta aici. Daca vrei si vrei Dumnezeu iti va arata calea s-o scoti la capat.
Un alt lucru as vrea sa mentionez, si spun asta strict din experienta mea personala fara sa aiba pretentia ca e Calea. Rugaciunile scrise de marii oameni spirituali te conecteaza mai intai la vibratia lor, vibratie mare si asta ne da noua astora mai mici un avantaj in timpul rugaciunii. Interesant e ca dupa o perioada incepi sa distingi diferitele vibratii. Veste proasta e ca incepi sa distingi si alte vibratii pe care n-ai vrea sa le vezi. Si nu ma refer la oameni.
BellaDonna spune:
irisM,
multumesc mult, apropo si eu am gasit niste explicatiimai detaliate date de parintele Cleopa
aici sant prea lungi asa ca dau situl
http://www.sfaturiortodoxe.ro/rugaciune.htm
imi place cum explica treptele si ce anume sa faci, parintele Cleopa are asa un dar al vorbiri
de altfel stiu ca ex fiecaruia sant diferite si aici gasesc foarte relevant si folositor
asa este and ajungi sa intelegi iertarea si ce inseamna e o asa mare binecuvantare de altfel e greu sa ne rugam daca nu iertam cu adevarat si total cum zic eu ca un nou nascut dar desigur nu se ajunge usor
irisM spune:
Cu mult drag BellaDonna.
3X3,visul tau m-a socat pe undeva, pentru ca regasesc in el niste aspecte pe care le-am trait si eu. Nu am timp acum, dar am sa revin.
irisM spune:
In primul rand am visat ceva similar, exact in aceleasi conditii. Un vis care il visam mereu si care se continua de fiecare data, in locuri care de acum erau cunoscute. La un moment dat ajunsesem pe varful unui deal cu niste barbati care ma urmareau. Am coborat la baza dealului si m-am uitat pe versantul opus, in sus. Am vazut o apa, ca un parau, care curegea foarte drept pana la baza, unde eram eu. Eu fiind in dreapta paraului. In capul dealului, pe celalat mal al apei era un barbat, profund, nemiscat. S-a uitat la mine si am inteles ca ceva urma sa se intample. Dintr-o data m-am trezit in situatia de a-mi cauta copilul. In timp am observat ca de fapt copilul in visul meu inseamna intotdeauna partea cea mai profunda a omului, partea divina a lui. In cazul asta era copilul meu, dar fata d ecare nu aveam sentimente materne, cum am fata de copiii mei reali.Barbatul din deal era tatal Copilului. Si am pornit in cautarea lui, sub ghidajul subtil al barbatului. Nu vreau sa intru in delatalii, cert este ca la un moment dat am trecut apa, in cazul meu pe un pod de lemn, desprins parca din Dumbrava Minunata. Ajunsa pe pod am privit la apa si am realizat ca dincolo era Copilul. Mi s-a dat de inteles ca barbatul din vis va fi ghidul meu din umbra in toata cautarea. De atunci au trecut ani si am regasit visul in tot drumul meu spititual. Pas cu pas. Si oricat am sperat ca voi capata ajutoare, oameni care sa ma indrume, barbatul din vis a ramas singurul meu ajutor.
Am mai observat ceva legat de visul tau, ceva care de data asta pentru mine n-a mai fost vis. Momentul in care simti ca esti in casa aceea ca sa ajuti un copil. Si asta si faci, ajuti, pana in momentul cand situatia scapa de sub control.
Cu ceva vreme in urma cineva vorbea despre faptul ca ajutorul pe care il dai cuiva poate sa capete o alta turnura, pentru tine, cel care ajuta pentru ca nu stii "cine" (sau "ce") este implicat in povestea si situatia omului respectiv. Atunci mi s-a parut un non-sens si chiar mi-am aspus ca nu pote fi adevarat, ca nu-mi voi bate capul cu asta. Recent insa am descoperit ca e adevarat. Mi s-a intamplat, si nu o data ce ti-a aparut tie in vis. Rugaciunea mea pentru anumiti oameni a intimpinat o rezistenta la care nu ma asteptam. Nici in visele mele cele mai urate nu mi-am imaginat asa ceva. Si atunci am inteles ca eu sunt nimic fara Dumnezeu, o frunza-n vant. Cunoastere, experienta, protectie, adica ce pot eu sa fac, e un fel de 
Cine m-a salvat pe mine in situatiile astea, cand n-ai timp nici sa realizezi unde esti, cine esti? Si am mai inteles ca de unul singur e bine sa incerci sa nu te bagi in treburile "altora".
Sau o fi de la schizofrenie.. 
3x3 spune:
uite ce am gasit in linkul dat de belladonna:
"Satana a c#259;zut din închipuire, c#259; voia s#259; se fac#259; asemenea cu Dumnezeu, cum zice la Isaia: "Tu ai spus în gândul t#259;u: M#259; voi sui deasupra norilor, peste mun#355;ii cei de miaz#259;noapte care sunt în ceruri, deasupra stelelor cerului voi pune scaunul meu #351;i voi fi asemenea cu Cel Preaînalt."
in vis, prezenta raului era dincolo de nori...si aceeasi descriere apare in citat! dincolo de apa, pe partea dreapta a apei, raul era parte din atmosfera vietii.rau, care nu putea trece de partea cealalta a apei, unde exista suflete,pamant, lumina... ca si acei "munti de miazanoapte care sunt in ceruri".
iata cum raspunsul la ce este cerul s-a conturat de la sine!
cerul este si a fost intotdeauna unul singur:imparatia DOMNULUI. elementul apa desparte doua lumi (ca si norii, care tot apa sunt). chiar de la Adam si Eva, prin pacatul lor, au cazut din cerul armoniei, raiului, in cerul propiei creatii, al suferintei. asa cum si Lucifer a fost alungat din imparastia DOMNULUI, si si-a creat propia imparatie, dincolo de cerul DOMNULUI.ai locul asta a fost denumit iad.
viata omului apartine, metaforic, omului din mormant! sufletul de lumina inmormantat in corpul fizic, coborat in corpul fizic, incarnat in corpul fizic. trezirea din mormant, este trezirea la adevarul mistic al cerului.
egoul este replica minuscula a ingerului invartosat in magia propiilor puteri. este vehicul de forta creatoare, care se manifesta in cer, in armonia DOMNULUI sau dincolo de apa...dincolo de nori.
irisM, prezenta mea in acel loc a fost acceptata dupa rugaciune. in mental, exista acea prezenta a vointei divine, insa nerostite. nu am ajuns cu intentia de a controla o situatie, ca "sa imi scape de sub control". nu exista asa ceva dincolo.singurul control pe care il ai este constientizarea divina. si este singura forta, natura energetica care te va scoate din orice incurcatura, situatie incarcata emmotional negativ prin traire.
prezenta oricarui tip de vehicul in vis este prezenta unui ajutor ceresc, divin, materializat grosier in forma energetica a unui transport(bicileta, trotineta, masina, avion, racheta, lift...) dar mereu preia din efortul egoului, sa il ajute sa ajunga acolo unde conforma deciziei luate in creatie, a simtit.
am fost, in , ceea ce omul ar numi, purgatoriul... omului viu! si ce am vazut acolo m-am ingrozit.nici strigatul meu de ajutor la cer nu a fost auzit.este un loc unde numai LEGEA DOMNULUI va decide soarta sufletelor captive.
however, rugaciunea intotdeauna va ajuta.indiferent ce face omul din lumina! cel ce se roaga, si-a facut datoria mistica fata de un suflet. egoul acelui suflet, face ce doreste cu viata lui!