Rugaciune colectiva pt. a dobandi prunci buni (79)

MaraAnisia spune:

Hristos a Inviat!

Anna85, multumesc de gandurile bune, sa-ti ajute Maica Domnului sa ne aduci curand vestea ca ai un bebe in burtica.

Sandaa, din pacate te inteleg bine prin ce treci, nadejdea in Dumnezeu e singura care ne mai ajuta cand cei apropiati sunt in mare necaz si boala.banuiesc ca ati fost la maslu pt tatal tau.

o pilda frumoasa:

Viata ca un fluture

Doua fete au fost duse de tatal lor in casa unui intelept. Acesta dorea ca ele sa aiba parte de o educatie aleasa. Intr-o zi, una din ele s-a hotarat sa-l insele pe intelept. A prins un fluture si i-a spus surorii sale:

- O sa ascund fluturele in mainile mele si o sa intreb inteleptul daca e viu sau mort. Daca va zice ca e mort, imi voi deschide mainile si il voi lasa sa zboare. Daca va zice ca e viu, il voi strange si il voi strivi. Si astfel orice raspuns va avea, se va insela!

A mers in fata inteleptului si i-a spus:

- Am aici un fluture. Spune-mi inteleptule, e viu sau mort?

Inteleptul a suras si a spus:

- Depinde de tine, fiindca e in mainile tale!

Asa este si viata noastra. Nu trebuie sa invinovatim pe nimeni cand ceva nu merge bine. Noi suntem responsabili pentru ceea ce dobandim sau nu. Viata noastra e in mainile noastre. De noi depinde sa alegem ce vom face cu ea.



Marti [Fapte 4, 1-10; In. 3, 16-21]. „Cel ce nu crede in Fiul lui Dumnezeu este dinainte osandit." De ce? Fiindca atunci cand in jur este lumina, el ramane intru intuneric, din dragoste fata de acesta. Dragostea de intuneric, ura fata de lumina il face pe de-a-ntregul vinovat, chiar de nu stie care e adevarul, fiindca pe cel ce are dragoste nefatarnica de adevar, adevarul il scoate din intunericul ratacirii si il aduce la lumina adevarului. Pilda este Sfantul Apostol Pavel. Acesta era un adevarat iubitor al adevarului, luptand din tot sufletul pentru ceea ce el socotea drept adevar, fara vreun fel de interes. Ca atare, indata ce Iisus i-a aratat ca adevarul e altul decat ceea ce socotea el ca adevar, in aceeasi clipa a lepadat vechea parere, aratata a nu fi adevar si s-a legat din toata inima de noua descoperire, dovedita in chip simtit ca adevarata. Acelasi lucru se intampla cu oricine iubeste adevarul fara fatarnicie. Adevarul despre Hristos e limpede ca lumina zilei: cauta si vei gasi; iar ajutorul de sus e totdeauna gata sa intampine pe oricine cauta fara fatarnicie. Asadar, daca cineva ramane in intunericul necredintei, acela o face numai din dragoste de intuneric, si pentru aceasta este dinainte osandit.

Miercuri [Fapte 4,13-22; In. 5,17-24]. „Judecati voi singuri daca este drept inaintea lui Dumnezeu sa ascultam de voi mai mult decat de Dumnezeu. Noi nu putem sa graim altceva decat ceea ce am vazut si am auzit". Asa au vorbit Sfintii Apostoli Petru si Ioan catre mai-marii iudeilor, atunci cand acestia i-au oprit sa mai vorbeasca despre Domnul Iisus Cel inviat, dupa ce ei tamaduisera in numele Lui pe cel olog din pantecele mamei sale. Nu s-au temut de amenintari, caci adevarul, invederat fiind, nu le ingaduia sa taca: „Noi am vazut si am auzit", au zis ei, „si mainile noastre au pipait", asa cum avea sa adauge mai apoi Sfantul Ioan (I In. 1, 1).
Ei erau martori oculari, iar acestia sunt, dupa normele cunoasterii omenesti, cei mai de incredere martori ai adevarului, in aceasta privinta, nici unul din taramurile cunoasterii omenesti nu are asemenea martori. Faptul ca de atunci au trecut optsprezece veacuri si jumatate n-a micsorat nicicum puterea acestei marturii si, prin urmare, adevarul marturisit de ei n-a devenit mai putin invederat. Daca oamenii cad in necredinta - si acum sunt foarte multi care cad -, cad nu din alta pricina decat lipsa gandirii sanatoase. Ei nu vor sa judece si se lasa manati de pareri amagitoare, pe care inselaciunea inimii stricate le face lesne sa para vrednice de crezare. Sarmane suflete! Pier, inchipuindu-si ca au nimerit, in cele din urma, pe drumul potrivit, bucurandu-se mai ales de faptul ca au pasit cei dintai pe aceasta carare, fa-candu-se si altora calauze. Dar nu e mare bucurie sa sezi pe scaunul pierzatorilor.

Din TALCUIRI DIN SFANTA SCRIPTURA PENTRU FIECARE ZI DIN AN a Sfantului Teofan Zavoratul



Mara, mami de fluturas Irina

Cu Dumnezeu in gand

"Unde este Dumnezeu, acolo este tot binele. Unde nu este Dumnezeu, acolo toate sunt rele."
Sfantul Dimitrie al Rostovului

MaraAnisia spune:

Hristos a Inviat!

Joi [Fapte 4, 23-31; In. 5, 24-30]. „Si vor iesi cei ce au facut binele spre invierea vietii, iar cei ce au facut raul spre invierea osandirii." Iata cum se vor sfarsi toate! Asa cum raurile curg fiecare in marea sa, si curgerea vietilor noastre sfarseste pentru fiecare in locul ce i se potriveste. Si cei ce vor invia spre viata vor fi la judecata, dar judecata nu va face altceva decat sa pecetluiasca indreptatirea lor si trimiterea la viata, in vreme ce restul vor invia numai ca sa-si auda osandirea la moartea vesnica. Viata si moartea lor se mai caracterizeaza si prin aceea ca primii fac fapte vii, iar ceilalti, fapte moarte si omoratoare. Fapte vii sunt acelea care sunt savarsite potrivit poruncilor, cu duh bucuros, intru slava lui Dumnezeu; iar fapte moarte sunt cele facute impotriva poruncilor, in uitare de Dumnezeu, in dezmierdare de sine si implinirea patimilor. Fapte moarte sunt toate faptele care, desi pe dinafara nu sunt potrivnice poruncilor, sunt savarsite fara gandul la Dumnezeu si la vesnica mantuire, avand ca imbold vreunul din felurile iubirii de sine. Dumnezeu este viata si viu este doar cel ce are o parte din El. Si iata, cel ce are fapte moarte si omoratoare merge drept spre osanda vesnica, la care va iesi in Ziua de apoi, iar cel ce are fapte vii merge spre viata vesnica, la care va iesi in Ziua de apoi.


Vineri [Fapte 5,1-11; In. 5, 30 -6,2]. De ce au pacatuit astfel Anania si cu Safira? Fiindca au uitat ca Dumnezeu vede faptele si gandurile lor. Daca ar fi cugetat ca Dumnezeu vede toate cele din afara si cele launtrice ale lor mai bine decat toti oamenii si decat ei insisi, nici nu le-ar fi trecut prin cap sa vicleneasca pe Apostoli. Aceeasi este pricina pentru care se nasc toate faptele si cugetele noastre pacatoase. Ne straduim cu viclenie sa le ascundem de ochii oamenilor si cugetam ca nu-i nimic. Oamenii chiar nu vad nimic si ne socot vrednici, dar asta nu schimba cu nimic nimicnicia noastra de fapt. Stiind acestea, sa-si spuna fiecare: „De ce umple satana inima mea sa mint in fata pe Dumnezeu?". Ochii Lui sunt mai luminosi decat soarele si vad in tainitele ascunse ale inimii; nici noaptea, nici marea, nici adancurile pamantului nu pot ascunde ceva de El. Adu-ti aminte de asta si, ca atare, in-drepteaza-ti purtarea din afara si cea launtrica, chiar daca aceasta este nevazuta. Daca Cel Atotstiutor ar fi strain pentru noi, inca am putea ramane nepasatori fata de atot-stiinta Lui; insa El este si Judecator, si in virtutea atot-stiintei Sale, nu rareori isi rosteste judecata mai devreme decat ne asteptam. Poate El a randuit deja sa rosteasca judecata si asupra noastra, iar noi inca nu ne gandim decat sa ne ascundem, dimpreuna cu pacatele noastre, in negura minciunii: „Nu vede Dumnezeu!".

Din TALCUIRI DIN SFANTA SCRIPTURA PENTRU FIECARE ZI DIN AN a Sfantului Teofan Zavoratul


Cum sa ne purtam crucea

Un om obisnuit vietuia alaturi de alti oameni care purtau in spatele lor o cruce. Si omul obisnuit isi avea de dus propria cruce.

La un moment dat, omul obisnuit obosit de atata drum si cu greutatea mare a crucii pe umerii lui, se roaga Domnului spunand:

- "Doamne, Te rog scurteaza-mi crucea; simt ca nu mai pot! Ar fi mult mai bine pentru mine". Si incepe a taia din crucea ce-o purta…

- "Doamne, iti multumesc atat de mult!"

Isi continua bucuros drumul anevoios gandind: "Daca acum mi-ai ingadui sa mai tai putin din ea, ar fi si mai bine….". Si o mai scurteaza putin.

Si mai bucuros continua pe drumul vietii. Uitandu-se in jurul lui, observa ca ceilalti sunt din ce in ce mai obositi si necajiti. Dupa ceva vreme intalneste in drum o prapastie mare, peste care trebuia sa treaca. Ceilalti se folosesc de propria cruce pentru a trece; crucea fiecaruia era suficienta ca inaltime - atunci cand o culca - unea cu ea cele doua maluri. Transformand crucea in podul necesar, cei de langa el au reusit sa treaca peste prapastie. Numai el a ramas neputincios in fata prapastiei.

Indiferent de suferinta, trebuie sa o purtam cu credinta. Stie Domnul ca purtarea ei cu credinta ne aduce izbavire.




Mara, mami de fluturas Irina

Cu Dumnezeu in gand

"Unde este Dumnezeu, acolo este tot binele. Unde nu este Dumnezeu, acolo toate sunt rele."
Sfantul Dimitrie al Rostovului

Anna85 spune:

Hristos a inviat!
MaraAnisia sunt deosebit de frumoase pildele pe care le postezi!De unde le preiei? De pe net sau dintr-o carte?
Va doresc tuturor implinirea rugaciunilor!

Ioanact spune:

Adevarat a Inviat!

Va scriu si eu dupa o perioada aglomerata la servici si obosita.

Iata www.noutati-ortodoxe.ro/calendar-ortodox/sinaxar.php?date=1335672000" target="_blank"> Sinaxarul de azi!

Si cateva cuvinte despre predica de astazi:


Predica la Duminica Mironositelor (Despre rivna si barbatia de suflet)

Si a venit Maria Magdalena, vestind ucenicilor ca a vazut pe Domnul (Ioan 20, 18)

Hristos a inviat !

Iubiti credinciosi,

Dintre marile virtuti care au impodobit viata sfintelor femei mironosite cele mai alese au fost ravna lor sfanta pentru Hristos, evlavia si barbatia de suflet. Cata paza si intarire au pus iudeii si Pilat peste mormantul lui Hristos Mantuitorul nostru ca nu cumva sa vina ucenicii Lui noaptea si sa-L fure. Piatra mare au rasturnat peste Mormantul Domnului, cu peceti au sigilat piatra, ostasi tari si inarmati au pus de straja. Insa toate acestea nu le-au speriat si infricosat pe sfintele femei mironosite. Ravna lor cea mare, sfanta evlavie si barbatia lor de suflet, au trecut peste toate intariturile iudeilor, nebagand seama de toata paza Mormantului. Un cuget si un gand stapanea mintea si inima lor: sa slujeasca cu toata credinta si evlavia la inmormantarea Preascumpului Mantuitor.

A zis oarecind Solomon: Femeie barbat cine a vazut? Dar iata aici femei mai barbati decat barbatii. Barbatii, ucenici ai lui Hristos, s-au ascuns de frica iudeilor. Petru cel fierbinte si tare in credinta, de trei ori s-a lepadat de Domnul, pentru care mai pe urma s-a cait si a plans cu amar (Luca 22, 62). Iar femeile care din fire sunt fricoase si neputincioase si care de multe ori se infricoseaza, chiar acolo unde nu este frica, aici, in slujba inmormantarii Preasfantului nostru Mantuitor se arata mai tari si mai barbatoase decat barbatii. Nu se tem de groaza iudeilor, de indrazneala ostasilor nu se infricoseaza, nici straja de la Mormantul Domnului nu le tulbura inima.

Ucenicii, barbati, se tem si se risipesc in toate partile, cum le proorocise Mantuitorul mai inainte. Sfintele femei se aduna. Aceia se ascund, ele ies la iveala, merg la pravalie si cumpara mir si aromate, ca sa unga trupul cel de viata facator al lui Hristos. O, fericite femei, cum nu v-ati temut sa umblati noaptea singure si cum ati indraznit sa va apropiati de acel loc, pe care il pazeau ostasii imparatesti si cum nu v-ati inspaimantat, ci cautati sa pravaliti pietre, sa stricati pecetile, sa deschideti mormantul si sa ungeti cu arome Trupul Domnului? Aceste ispravi ale voastre, au pornit din ravna cea sfanta, din evlavia si barbatia cea mare a sufletelor voastre.

Femei neputincioase erati cu firea, dar nu cu mintea si inima voastra, caci intru nimic nu s-au aratat la voi cele ale neputintei femeiesti, ci toate ispravile voastre mai presus de barbatia barbatilor s-au suit. Cu adevarat la voi s-a implinit Scriptura, care zice ca: Puterea Mea se desavarseste in slabiciune (II Corinteni 12, 9) si iarasi Dumnezeu Si-a ales pe cele slabe ale lumii, ca sa le rusineze pe cele tari (I Corinteni 1, 27; Psalm 8, 2; Matei 21, 16). Cu adevarat in inima voastra erau cuvintele Preasfintului nostru Mantuitor care a zis: Nu va temeti de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot sa-l ucida (Matei 10, 28). Si iarasi zice Duhul Sfant: Imbarbatati-va si sa se intareasca inima voastra, toti cei ce nadajduiti in Domnul (Psalm 30, 26). Voi mai inainte de Apostoli, fapta Apostolilor ati aratat-o. Voi mai inainte de Sfintii Mucenici, credinta si barbatia de suflet a lor ati lucrat-o.

Ilie, marele prooroc, cu rivna dumnezeiasca pornindu-se, pe Ahab l-a mustrat, iar voi pe cei ce strajuiau Mormintul Domnului i-ati rusinat. Ghedeon, invingind cu trei sute de ostasi oarecand, oastea cea numeroasa a Madianitilor a sfarimat-o (Judecatori 7, 25). Voi, insa, impreuna cu dreptii barbati, Iosif si Nicodim, mai tari decat toate intariturile iudeilor si ale lui Pilat v-ati aratat si slujitoare neinfricate pana la jertfa ati fost, gata a sluji Celui ce a venit sa slujeasca si sa-Si dea sufletul Sau rascumparare pentru tot neamul omenesc. Voi, o sfintelor femei, impreuna cu Preacurata Fecioara Maria, Maica Vesnicului nostru Mantuitor, cu mare ravna si barbatie de suflet v-ati imbracat si cea mai timpurie slujba catre Mantuitorul ati aratat. De aceea mai inainte de Apostoli v-ati invrednicit a propovadui Invierea Domnului.

Iubiti credinciosi,

Cine sunt acele sfinte femei mironosite, adica purtatoare de mir, care au urmat lui Hristos impreuna cu Apostolii si care s-au invrednicit sa fie martore ale patimilor Domnului si sa-I unga sfintul trup cu miresme, cat a stat in mormant? Sfanta Evanghelie ne aminteste pe scurt numele si faptele lor.

Cea dintai si cea mai plina de ravna si barbatie duhovniceasca este Maria Magdalena, de loc din cetatea Magdala, Galileea.

Alte sfinte mironosite sunt: Maria, mama lui Iacob (Marcu 16, 1) si a lui Iosi (Marcu 15, 47), adica vara Maicii Domnului; Maria lui Cleopa (Ioan 19, 25) si Salomea, mama fiilor lui Zevedei (Matei 27, 56; 28, 1; Marcu 16, 1; Luca 24, 10). Apoi Ioana, femeia lui Huza, un ispravnic al lui Irod, Suzana si multe altele care ii slujeau din avutul lor (Luca 8, 3). Printre mironosite sunt numarate si cele doua surori ale lui Lazar din Betania, Marta si Maria, unde gazduia adeseori Mantuitorul cu Sfintii Apostoli, in drum spre Ierusalim sau Galileea.

Care erau virtutile principale ale acestor femei mironosite? Mai intai credeau cu tarie ca Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Mesia cel vestit de proroci, Care a venit pe pamant sa mantuiasca neamul omenesc. Apoi, duceau o viata curata, sfanta, de rugaciune si post, de infranare si milostenie, traiau in iubire sfanta unele cu altele si cu avutul lor ospatau si odihneau cu dragoste in casele lor pe Iisus si pe sfintii Sai ucenici.

Dar credinta si ravna sfintelor femei mironosite nu se oprea numai aici. Ele nu numai ca Il primeau pe Domnul in casele lor unde Ii spalau picioarele, Ii slujeau la masa si Il odihneau, ci, mai mult, mergeau cu ravna dupa Hristos, erau martore ale minunilor Lui si marturiseau cu indrazneala ca El este Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul lumii.

Cea mai mare barbatie au dovedit-o insa femeile mironosite in vremea patimilor Domnului. Dupa ce ucenicii de frica L-au parasit si Petru s-a lepadat de Hristos, singurele care Il urmau de departe, erau sfintele femei mironosite, in frunte cu Maica Domnului, Maria Magdalena, alaturi de Apostolul dragostei Ioan. Caci dragostea dumnezeiasca nu se poate parasi niciodata.

Curajul si barbatia sufletului s-au vazut la femeile mironosite si pe drumul Crucii spre Golgota. Ele, singure cu Sfantul Ioan, Il petreceau pe Domnul la rastignire, fiind martore ale patimilor Lui. Ele singure se rugau pentru El cu lacrimi si suspine adanci, incat Mantuitorul, milostivindu-se spre ele, le-a zis: Fiice ale Ierusalimului, nu ma plangeti pe Mine, ci plangeti-va pe voi si pe copiii vostrii... Caci daca fac acestea cu pomul verde, cu cel uscat ce va fi? (Luca 23, 28; 31).

Pe Golgota sfintele femei mironosite, impreuna cu apostolul nemuritoarei iubiri, erau, de asemenea, singurii martori ai rastignirii Domnului nostru Iisus Hristos. Ele L-au vazut insangerat si cazut sub cruce. Ele L-au vazut dezbracat de camasa si intins pe cruce. Ele au vazut loviturile cuielor in mainile si picioarele Domnului si au lesinat de durere sub cruce. Ele au auzit cuvintele de hula ale iudeilor, marturisirea de pocainta a talharilor si rugaciunea zdrobitoare a Mantuitorului: Eli, Eli, lama sabahtani? Adica: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit? (Matei 27, 46).

Femeile mironosite au vazut intunecarea soarelui, intristarea cerului, invierea mortilor din morminte si au auzit rugaciunea de iertare a Fiului lui Dumnezeu pentru iudeii ucigasi: Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac! (Luca 23, 34). Tot ele, aceste femei mai barbatoase decat apostolii, mai pline de ravna decat ucenicii, au vazut aruncandu-se sorti pentru camasa lui Hristos, facuta de mainile Maicii Domnului, si au auzit cuvantul Lui cel mai de pe urma: Parinte, in mainile Tale incredintez Duhul Meu! (Luca 23, 46).

Iata cat de mare era ravna, taria credintei, si barbatia sufletului sfintelor femei mironosite! Nu se temeau de ostasii romani atat de sangerosi. Nu se infricosau de furia iudeilor de Dumnezeu netematori, nici nu se inspaimantau cu totul de moartea Domnului pe cruce, ca cei ce nu au nadejde!

Insa barbatia sfintelor femei mironosite nu s-a terminat pe Golgota. Ele au fost de fata si vineri seara, la coborarea Domnului de pe cruce si, impreuna cu Iosif din Arimateea, au cumparat giulgiu si miresme, au uns trupul Lui cu miresme, L-au infasurat in giulgiu, L-au pus in mormant si au pravalit o piatra la usa mormantului. Iar Maria Magdalena si Maria, mama lui Iosi, adica Maica Domnului, priveau unde L-au pus. Si dupa ce a trecut ziua sambetei, Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacob, adica sora Maicii Domnului, si Salomeea au cumparat miresme ca sa vina sa-L unga.

Si dis-de-dimineata, in prima zi a saptamanii - adica Duminica - pe cand rasarea soarele, au venit la mormant. Si ziceau intre ele: Cine ne va pravali noua piatra de la usa mormantului? Dar ridicindu-si ochii au vazut ca piatra fusese rasturnata, caci era foarte mare. Si intrand in mormant au vazut un tanar sezind in partea dreapta, imbracat in vesmant alb, si s-au spaimintat. Iar el le-a zis: Nu va inspaimantati! Cautati pe Iisus Nazarineanul Cel rastignit? A inviat! Nu este aici. Iata locul unde L-a pus. Dar mergeti si spuneti ucenicilor Lui si lui Petru ca va merge in Galileea, mai inainte de voi; acolo Il veti vedea, dupa cum v-a spus.

Si iesind, au fugit de la mormant, ca erau cuprinse de frica si de uimire si nimanui nimic n-au spus, caci se temeau. Si inviind dimineata, in ziua cea dintai a saptamanii (Duminica), El S-a aratat intai Mariei Magdalena, din care scosese sapte demoni. Aceea, mergand, a vestit pe cei ce fusesera cu El, adica pe Apostoli, care se tanguiau si plangeau (Marcu 15, 46-47; 16, 1-10).

Vedeti ravna mironositelor? Barbatia si taria credintei lor in Fiul lui Dumnezeu? Vedeti barbatia acestor sfinte femei? Ucenicii stateau ascunsi si incuiati intr-o incapere de frica iudeilor, iar ele cumparau giulgiu si miresme sa unga trupul lui Iisus. Ucenicii plangeau si se tanguiau de moartea Domnului, iar ele alergau in zori de zi pe Golgota sa vada mormantul. Ei asteptau cu spaima vesti de la Golgota, iar ele intrand in mormant, au primit vestea, de la arhanghelul Gavriil, ca a inviat Domnul, spunandu-le: Nu mai plangeti! Apoi, la porunca lui, s-au intors fugind, si au spus apostolilor ca Hristos a inviat, nu mai este in mormant!

Iata cata barbatie si credinta, cata tarie si indrazneala la aceste femei. Barbatii stau ascunsi si ele alearga la mormant, intra inauntru, aduc miresme, se intaresc una pe alta, vorbesc cu ingerii, privesc cele dintai mormantul gol de Viata si vad giulgiurile asezate alaturi. Nu se tem de intunericul noptii, nici de ostasii care strajuiau mormantul, nici de moarte, nici de ingeri, de nimic. Dorul lor era unul singur: sa-L vada pe Iisus, sa unga si sa sarute sfantul Lui trup. Femeile mironosite sunt cele dintia, si cele mai vrednice martore ale rastignirii, mortii, ingroparii si invierii Domnului. Ele sunt primele care vestesc apostolilor si lumii intregi ca a inviat Hristos, ca moartea, diavolul si iadul au fost biruite si raiul s-a deschis.

Unde mai sunt acum femei crestine, iubitoare de Hristos, tari in credinta si in fapte bune, ca femeile mironosite din Sfanta Evanghelie? Si totusi numarul sfintelor femei in Biserica crestina s-a inmultit, intrecand uneori pe cel al barbatilor.

Sa ne gandim la numarul mare al sfintelor mucenite, precum: Tecla, cea intocmai cu Apostolii, Varvara, care a fost ucisa pentru Hristos de tatal ei; Ecaterina, Irina, Maria, Sofia cu cele trei fiice ale ei, Fevronia, Tatiana sau Filoteia de la Arges. Mare este si numarul cuvioaselor care s-au nevoit prin manastiri si pustietati, si au ajuns vase ale Sfantului Duh si facatoare de minuni. Dintre acestea amintim doar cateva, precum: Maria Egipteanca, Eufrosina, Xenia, Pelaghia, Melania, ca si Cuvioasele Parascheva de la Iasi, Teodora de la Sihla si multe altele.

Toate aceste cuvioase sunt mirese ale lui Hristos, ucenice ale sfintelor mironosite si rugatoare ale Bisericii pentru noi toti.

Iubiti credinciosi,

Astazi este ziua femeilor crestine. Ele sunt urmasele femeilor mironosite, fiicele Invierii, roabele Domnului, candelele credintei, sufletul familiei. Femeile crestine, credincioasele Bisericii Ortodoxe, mentin, mai mult decat barbatii, flacara credintei si traditiile strabune, focul sfant al rugaciunii si evlavia in casele noastre. Femeile credincioase sunt si mame bune, crestine devotate, sotii cinstite si ostenitoare, model in societate. Femeile credincioase sunt intai la biserica, intai la rugaciune, la post, la lucru, la milostenie, la citirea cartilor bune, la ingrijirea bolnavilor, la toate. Ele mentin caldura duhovniceasca a credintei, a dragostei, a rabdarii si a impacarii, in biserica, in familie, in societate.

De astfel de mame bune au nevoie astazi familiile noastre. De astfel de fiice evlavioase are nevoie Biserica lui Hristos. De astfel de femei cinstite si model in toate are atata nevoie astazi societatea in care traim. Sunt destule mame care nu vor sa nasca copii, nici sa le dea o educatie crestina buna. Sunt atatea mame care isi ucid majoritatea copiilor, iar putinii pe care ii nasc, nu-i cresc in frica lui Dumnezeu sau ii lasa de capul lor si ajung sa fie o povara pentru familie si o rusine pentru societate.

Mamelor, sunteti mironositele de azi ale Bisericii lui Hristos. Aduceti Domnului, nu miresme de mult pret, ci credinta voastra curata si copii buni, bine educati si credinciosi. Vorbiti-le mai mult de Dumnezeu, de sfinti, de Biserica si de inaintasi. Nu-i smintiti cu nimic si dati-le sa citeasca carti bune, cat mai mult. Dumneavoastra puteti contribui cat mai mult la innoirea duhovniceasca a lumii, a Bisericii, a societatii. Adaugati untdelemn sfant in sufletele copiilor dumneavoastra. Dintre ei, vor iesi maine suflete mari, oameni buni, preoti credinciosi, dascali luminati, crestini model. Viitorul familiei, al copiilor, al Bisericii depinde cel mai mult de dumneavoastra. Sa fiti la datorie ca si mamele noastre. Ganditi-va ce mame sfinte am avut!

Tinere fecioare, pastrati neintinata pentru Domnul cinstea si buna voastra credinta pina veti dobindi si voi calitatea de mame in societate si in Biserica. La fel si dumneavoastra vaduvelor si batranelor mame, supravegheati pe cele tinere, pe copii, pe cei din jur. Nu taceti. Mamele tinere au nevoie de exemplul si de jertfa voastra, tinerele fecioare au nevoie de sfatul vostru, iar copiii si nepotii, de rugaciunile, de lacrimile si mustrarea voastra.

Incepeti toate cu Dumnezeu, cu rugaciunea, cu spovedania regulata si cu mai multa smerenie si rabdare. Mai multe mame bune, mai multe vaduve si fecioare cinstite si credincioase, inseamna pentru ziua de miine, mai multi copii in case, mai multi credinciosi la biserici, mai multa pace in familie, mai putine betii, divorturi si avorturi in lume, mai putine boli si lacrimi pe pamant si mai multe suflete in Rai! Amin.

Hristos a inviat !

Urez si eu : La multi ani, femeilor crestine!


ALINA de IOANA (11 Ianuarie 2008) + JUSTINA (14 Aprilie 2010)
Blogul fetelor!
MULTUMESC DOAMNE PT CELE 2 PRINTESE!!

ANITA75 spune:

ioanact,ce mari sau facut fetele....din partea mea

Ioanact spune:

Doamne Ajuta!

Multumim!
Da, se fac mari!


ALINA de IOANA (11 Ianuarie 2008) + JUSTINA (14 Aprilie 2010)
Blogul fetelor!
MULTUMESC DOAMNE PT CELE 2 PRINTESE!!

MaraAnisia spune:

HRISTOS A INVIAT!

Ioanact, frumos materialul postat de tine. si la timp.
imi cer scuze dar din cauza unor pb la serviciu nu am mai reusit sa intru zilnic.

Anna85, pildele le primesc in fiecare zi la newsletter-ul de pe crestinortodox.ro

sper ca in curand sa ne reunim cat mai multepe forum, cu vesti bune.

Cami_antonia, ce face Alina?dar fetele tale?

de Lauraa ce mai stiti?

Pogonici, Livsy, sper ca sunteti bine.




Sambata [Fapte 5, 21-33; In. 6, 14-27]. Ceea ce graisera mai inainte Petru si Ioan catre mai-marii iudeilor le-au spus mai apoi toti Apostolii: „Trebuie sa ascultam de Dumnezeu mai mult decat de oameni; Dumnezeul parintilor nostri a inviat pe Iisus, pe care voi 1-ati omorat, span-zurandu-L pe lemn. Pe Acesta, Dumnezeu L-a inaltat Sta-panitor si Mantuitor, ca sa-i dea lui Israel pocainta si iertarea pacatelor; si-I suntem martori intru aceasta noi si Duhul Sfant, pe care Dumnezeu L-a dat celor ce il asculta". Ce marturisire deschisa, deplina, hotarata si limpede! Dumnezeu a randuit ca Cel Rastignit sa fie Mantuitorul nostru prin iertarea pacatelor intru pocainta. Martori sunt Apostolii si Duhul Sfant, care lucra vadit in ei si in toti credinciosii. Aceiasi martori isi pastreaza puterea pana in zilele noastre. Graind Sfintii Apostoli e ca si cum am fi vazut si am fi auzit noi insine, cu ochii si cu urechile noastre. Si Duhul harului lucreaza necontenit in Sfanta Biserica - prin minuni, prin intoarcerea pacatosilor si mai ales prin preschimbarea celor ce lucreaza cu osardie Domnului, prin sfintirea si umplerea lor de daruri harice vadite. Aceste lucruri dau mai mare putere
marturiei Apostolilor, si toate impreuna puternice sunt sa dea nastere in toate sufletele iubitoare de adevar unei incredintari nestramutate in adevarul lui Hristos. Sa multumim Dumnezeului adevarului, Care ne arata in chip atat de limpede adevarul Sau!..

Duminica Sfintelor Femei Mironosite

[Fapte 6,1-7; Mc. 15, 43 - 16, 8]. Femei neobosite! N-au dat somn ochilor lor, nici genelor lor dormitare, pana ce n-au aflat pe Cel Preaiubit! Iar barbatii parca se impiedica in picioare: merg la mormant, il vad pustiu si raman in nedumerire: ce putea sa insemne faptul ca nu-L vedeau pe Domnul? Nu, aici e vorba de dragoste chibzuita, care se teme de greseala din pricina inaltului pret al dragostei si al tintei sale. Atunci cand au vazut si au pipait si ei, fiecare dintr-insii a marturisit nu cu limba, asemenea lui Toma, ci cu inima: „Domnul meu si Dumnezeul meu", si de-acum nimeni n-a mai putut sa-i desparta de Domnul. Mironositele si Apostolii inchipuie cele doua laturi ale vietii noastre: simtirea si chibzuinta. Fara simtire, viata nu e viata; fara chibzuinta, viata e oarba - iroseste mult si da putina roada sanatoasa.
Simtirea trebuie sa mearga inainte si sa dea imbold, iar chibzuinta sa hotarasca timpul, locul, mijlocul de implinire si, indeobste, intreaga randuiala a ceea ce inima socoate sa faca. inlauntru, inima merge inainte; iar cand e vorba de fapta - chibzuinta. Atunci cand simturile noastre se vor deprinde a deosebi binele de rau, poate ca ne vom putea bizui numai pe inima, asa cum dintr-un pom viu ies de la sine muguri, flori si roade, si din inima va incepe atunci sa rasara binele, amestecandu-se in chip intelegator in curgerea vietii noastre.

Luni [Fapte 6, 8; 7, 5, 47-60; In. 4, 46-54]. Sfantul Stefan graieste: „Cel Preainalt nu locuieste in temple facute de maini... Ce casa imi veti zidi Mie, zice Domnul, sau ce loc pentru odihna Mea?". Numai templul nezidit de mana al inimii il poate incapea pe Dumnezeu, precum a grait Domnul: „De Ma iubeste cineva, va pazi cuvantul Meu, si Tatal Meu il va iubi; si vom veni la el, si locas la el vom face" (In. 14, 23). Felul in care se savarseste acest lucru e pentru noi de nepatruns; dar este lucru adevarat, caci este limpede ca atunci „Dumnezeu lucreaza in noi si ca sa voim, si ca sa savarsim, dupa a Lui bunavoire" (Filip. 2, 13). Nu sta pe ganduri, asadar, ci doar da-I Domnului inima ta, iar El va face din ea templu al Sau, numai ca e nevoie sa I-o dai pe toata. De vor ramane parti nedate din inima ta va fi cu neputinta sa se intocmeasca un templu intreg, fiindca o parte va fi putreda, alta sfaramata si va iesi, daca va iesi, un templu cu gauri: fara acoperis sau fara usi. Iar intr-un asemenea templu e cu neputinta de locuit, nu va fi Domnul in el. Va fi templu numai la aratare; de fapt insa va fi o ingramadeala oarecare.

Marti [Fapte 8,5-17; In. 6, 27-33]. „Iar Simon a crezut si el si, botezandu-se, era mereu cu Filip." A crezut si s-a si botezat, dar nimic n-a iesit din el. Se cuvine sa ne gandim ca ceva nu era cum trebuie in intocmirea credintei lui. Credinta nefatarnica inseamna lepadare de propria minte. Aceasta trebuie golita si infatisata credintei ca o scandura curata, pentru ca aceasta sa se poata insemna in minte asa cum este, fara amestecul unor rostiri si socotinte straine. Atunci cand in minte raman socotintele ei, dupa ce se intiparesc in ea socotintele credintei, va iesi in ea o incurcatura: constiinta se va rataci, prinsa intre lucrarile credintei si filozofarile mintii. Asa a fost si Simon, parintele tuturor ereticilor; asa sunt si toti cei care intra pe taramul credintei cu filozofarile lor - la fel ca inainte, asa si acum. Acestia se ratacesc in ale credintei si nimeni nu iese din dansii, afara de vatamare: pentru sine - cand nu capata glas, pentru altii - atunci cand ratacirea nu ramane in ei, ci se revarsa in afara, din setea lor de a fi invatatori. Din aceasta pricina se nasc intotdeauna grupuri de oameni care pacatuiesc mai mult sau mai putin in materie de credinta, cu o nefericita incredere in infailibilitatea lor si o jalnica dorinta de a-i face pe toti sa ii urmeze.

Miercuri [Fapte 8,18-25; In. 6,35-39]. Sfantul Petru graieste catre Simon:
„Tu n-ai parte, nici mostenire, la chemarea aceasta, pentru ca inima ta nu este dreapta inaintea lui Dumnezeu. Pocaieste-te, deci, de aceasta rautate a ta si roaga-te lui Dumnezeu, doar ti se va ierta cugetul inimii tale". Nu avea parte, iar Simon nici cu gandul nu gandea ca a ajuns asa departe; si doar pe dinafara nu savarsise nimic necuviincios, ci numai a gandit in chip nedrept, si cugetul inimii lui a savarsit un lucru despre care Apostolul nu stia daca i se va ierta sau nu, chiar dupa pocainta si rugaciune inaintea lui Dumnezeu. Iata ce inseamna intocmirea inimii si cugetarea care iese din ea potrivit acestei intocmiri! Judecand in aceasta lumina, omul e intr-un fel pe dinafara si in alt fel pe dinlauntru: iar launtrul lui il vede numai Dumnezeu, dimpreuna cu cei carora le descopera Duhul lui Dumnezeu, Care cearca inimile. Deci, cu ce frica si cutremur se cade sa-si lucreze fiecare mantuirea! Si cu cata osardie nefatarnica trebuie sa-L roage pe Dumnezeu: „Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule, si duh drept innoieste intru cele dinlauntru ale mele" (Ps. 50). Iar la Judecata vor fi lucru de spaima si mirare. Domnul va zice: „Nu va cunosc pe voi" celor ce nu doar ca au fost incredintati ca sunt oameni ai lui Dumnezeu, ci au si parut astfel in ochii tuturor. Ce ne ramane, dar? Ne ramane doar sa strigam: „Cu judecatile pe care le stii, mantuieste-ne pe noi, Doamne! insuti, precum stii, da randuiala mantuitoare inimii noastre!".

Joi [Fapte 8,26-39; In. 6,40-44]. Sfantul Filip 1-a intrebat pe famen:
„Intelegi, oare, ce citesti?". Acela a raspuns: „Cum as putea sa inteleg, daca nu ma va calauzi cineva?" Cat de adesea traiesc acelasi lucru cei ce citesc cuvantul lui Dumnezeu si scrierile Parintilor! Cele citite nu intra in cap; mintea nu poate sa ia aminte la lucrurile scrise acolo si sa le incapa, de parca ar fi vorba despre ceva strain ei, despre lucruri dintr-un taram
necunoscut. Iata ca aici este nevoie de un talcuitor deprins cu lucrurile de care este vorba. Sfantul Filip avea acelasi duh care a dat si proorociile si nu I-a venit greu sa talcuiasca locul care il framanta pe famen. Asa e si cu noi acum: trebuie sa gasim un om care sa stea pe acea treapta a vietii si a cunostintei de care este legata scriptura ce ne framanta, si el o va talcui fara vreo osteneala, caci fiecare are treapta sa de orizont duhovnicesc. Cel aflat pe o treapta mai joasa nu vede tot ce vede cel aflat pe o treapta mai inalta, ci poate numai sa ghiceasca. De se intampla ca scriptura ce n-o putem noi intelege sa atinga o treapta mai inalta, iar talcuitorul intalnit de noi sta pe o treapta mai joasa, el nu ne va talcui asa cum se cuvine, ci va adapta totul la orizontul sau si lucrul cu pricina va ramane pentru noi la fel de intunecat ca mai inainte. Se cade sa ne minunam de usuratatea cu care se apuca sa talcuiasca cele ale Scriptuii oameni cu totul straini de taramul de care tin aceste lucruri. Si totul iese din ei pe dos decat cum trebuie; insa a se fali cu talcuirile lor nicicum nu uita.

Din TALCUIRI DIN SFANTA SCRIPTURA PENTRU FIECARE ZI DIN AN a Sfantului Teofan Zavoratul

Mara, mami de fluturas Irina

Cu Dumnezeu in gand

"Unde este Dumnezeu, acolo este tot binele. Unde nu este Dumnezeu, acolo toate sunt rele."
Sfantul Dimitrie al Rostovului

sandaa spune:

Hristos a inviat!

sinaxarul de azi

http://www.calendar-ortodox.ro/luna/mai/mai04.htm

sandaa spune:

Dragele mele vreau sa va spun si voua despre un sfant grabnic ajutator si anume Sfantul Efrem cel nou care se sarbatoreste maine. Poate unele din voi stiti despre el poate s-a mai scris aici pe forum nu mai stiu. Mie mi-a zis un staretul de la noi de la manastire, mi-a zis sa citesc acatistul si sa caut mai multe informatii pe internet. Este ocrotitorul copiilor si grabnic ajutator in orice problema.

Va scriu si acatistele acestui sfant. Acum am aflat despre cel de-al doilea acatist, eu am cumparat cartea cu primul acatist.

primul acatist

http://www.crestinortodox.ro/acatiste/acatistul-sfantului-efrem-nou-120745.html

al doilea acatist


1. ACATISTUL SFANTULUI EFREM CEL NOU ,OCROTITORUL COPIILOR
(se praznuieste la 5 mai)
Condacul 1
Sa se bucure credinciosii si sa se veseleasca,multumindu-i lui Dumnezeu pentru aflarea sfintelor moaste ale mult-patimitorului mucenic Efrem,prin care se revarsa multime de minuni si se arata multime de tamaduiri si sa cante intr-un glas robului sau :
Bucura-te Sfinte Mare Mucenic Efrem,noule facator de minuni !
Icosul 1
Vazut-a stareta Macaria cereasca procesiune in care sfintele Tale moaste erau purtate cu evlavie de oamenii pe care i-ai ajutat in multe feluri.Cine poate spune cati bolnavi au scapat de suferintele lor prin rugaciunile tale ?Sau cati copii s-au izbavit de bolile care ii apasau ?Sau cati oameni au biruit incercarile prin care treceau ,alergand la tine ?Pentru care iti cantam :
Bucura-te ,ca,mult patimind pentru Hristos,ai primit cununa cea nevestejita
Bucura-te ,ca sangele tau mucenicesc a dat roada in ogorul Bisericii
Bucura-te ca aflarea sfintelor tale moaste a adus bucurie crestinilor
Bucura-te ca din icoanele tale izvoarasc lacrimi si mir
Bucura-te,ca prin aceasta vedem ca nu te-ai departat de la noi
Bucura-te,ca s-au inaltat multe biserici si paraclise cu hramul tau
Bucura-te,nadejde a celor inviforati de deznadejde si de necredinta
Bucura-te ca te-ai aratat tinerei care s-a inchinat la moastele Sf Ioan Rusul
Bucura-te,ca ea a cunoscut ca Sfintii impreuna lucreaza in folosul oamenilor
Bucura-te,ca le-ai cerut celor pe care i-ai ajutat sa nu treaca sub tacere minunile tale
Bucura-te,cel ce ai leacuri pentr toate felurile de boli
Bucura-te,ca vestea harismelor tale in tot pamantul s-a raspandit
Bucura-te,Sfinte Mare Mucenic Efrem,noule facator de minuni !
Condacul al 2-lea
« Iesi afara,Lazare, prietene iubit »,a auzit in vis bolnava glasul tau,ca oarecand Lazar din Evanghelie glasul Mantuitorului ,si,dupa ce s-a tamaduit ,vazand chipul tau zugravit in icoana ,te-a recunoscut cu bucurie.Si,dand marturie despre ajutorul tau i- a indemnat pe oameni sa Ii cante lui Dumnezeu :Aliluia !
Icosul al 2-lea
Te-ai aratat mamei copilului bolnav ,zicandu-i : « Sunt Efrem. Tot timpul ma gandesc la tine ».O,de ne-am invrednici si noi de un asemenea dar ceresc…Stiind ca mare este iubirea pe care o arati celor credinciosi,indraznim sa te rugam sa porti de grija si sufletelor noastre si zicem catre tine :
Bucura-te ,ca,urmand Sfantului Efrem Sirul,te-ai facut alauta duhovniceasca
Bucura-te ,vrednic mucenic al Mantuitorului Hristos,biruitorul mortii
Bucura-te ,propovaduitorule al credintei in inviere
Bucura-te ,ca pomenirea ta o praznuim cu mare cinste
Bucura-te ,dar facut de Dumnezeu poporului credincios
Bucura-te ,ca ai defaimat credinta agarenilor si L-ai marturisit pe Hristos
Bucura-te ,,ca prin rabdarea ta,te-ai aratat mai puternic decat prigonitorii tai
Bucura-te ,ca sfintele tale moaste sunt marturie a sfinteniei tale
Bucura-te ,ca racla ta este propovaduitoare a vietii vesnice
Bucura-te ,ca ne calauzesti spre invierea duhovniceasca
Bucura-te sabie ascutita ,care taie spinii pacatelor care ne apasa
Bucura-te ,foc care arde pleava din tarina sufletelor noastre
Bucura-te,Sfinte Mare Mucenic Efrem,noule facator de minuni !
Condacul al 3-lea
Am aflat de tanara pe care ai chemat-o in chip minunat la manastirea ta ,ca sa se inchine la sfintele tale moaste si sa o binecuvintezi,si stim ca ai vindecat-o de boala ei dupa ce a staruit in rugaciune catre tine.Iar noi suspinam dupa cerescul tau ajutor,sfinte,vrand sa traim si noi acoperiti de binecuvantarea ta,ca sa Ii cantam lui Dumnezeu :Aliluia !
Icosul al 3 lea
Te-ai aratat in vis femeii care s-a rugat tie pentru a scapa de cancer si i-ai spus : « De acum inainte voi fi ocrotitorul tau » ,si ea s-a intarit in credinta.Fii de acum inainte si ocrotitorul nostru ,sfinte,si ajuta-ne pe noi si pe toti crestinii ,pe toti ierarhii si preotii ,pe toti monahii si mirenii ,pe parinti si pe copii sa cunoasca darul dat tie de la Dumnezeu ,ca sa iti aduca laude ca acestea :
Bucura-te,ca L-ai iubit pe Hristos si El ti-a dat darul iubirii jertfelnice
Bucura-te, chemare tainica a pelerinilor spre manastirea ta
Bucura-te, ca de multe ori te-ai aratat in chip minunat celor ce aveau nevoie de ajutor
Bucura-te, ca ne inveti sa nu cautam iubire de la oameni,ci de la Dumnezeu
Bucura-te, ca sufletul tau este plin de iubire dumnezeiasca pentru noi
Bucura-te, ca de la tine invatam sa lepadam voia noastra cea rea
Bucura-te, cel ce alungi dezbinarea dintre credinciosi
Bucura-te, ca ne inveti sa pretuim iubirea pentru aproapele mai mult decat dreptatea
Bucura-te, ca ii binecuvintezi pe cei care isi implinesc fagaduintele cu cucernicie
Bucura-te, magaietorule al celor neputinciosi si neajutorati
Bucura-te, stavila impotriva celor care vor sa faca rau
Bucura-te, ca prin chemarea numelui tau,aratarile dracesti se risipesc
Bucura-te, Sfinte Mare Mucenic Efrem,noule facator de minuni !
Condacul al 4-lea
Femeia care iti ceruse o cruce pe care sa o poata duce a primit crucea nasterii celui de-al doilea prunc,desi vreme de opt ani pantecele ei fusese sterp.
Si ea,indemnandu-i pe soti sa aduca pe lume copii si sa ii creasca spre slava lui Dumnezeu,fara sa se teama de greutati,I-a cantat lui Dumnezeu :Aliluia !
Icosul al 4-lea
Sapte ani s-a rugat Domnului tanara Sofia ,pentru a-i face un copil sotului ei,si sufletul ei se umpluse de deznadejde,dar,ragandu-se tie,ai ajutat-o.Si cand ,dupa nastere,pruncul s-a imbolnavit,doctorii au spus ca va muri,insa mama a raspuns cu nadejde ca pruncul nu va pati nimic rau,caci este copilul promis de tine.Si nu ai rusinat credinta ei,ci ai rusinat stiinta doctorilor,caci pruncul s-a vindecat si mama ti-a cantat unele ca acestea :
Bucura-te,doctor trimis de Dumnezeu la capataiul celor bolnavi
Bucura-te, ca femeia care ti-a cerut o cruce pe care sa o poata duce a mai adus pe lume un copil
Bucura-te, ca ii ajuti pe cei casatoriti sa lepede frica de a avea copii
Bucura-te,ca ii inveti sa caute voia lui Dumnezeu si sa se lepede de voia lor
Bucura-te,ca pe copilul care isi unsese picioarele cu ulei de la manastirea ta l-ai ferit de moarte napraznica
Bucura-te,ca pe pruncul despre care doctorii au spus ca va orbi si va avea mintea tulburata l-ai insanatosit
Bucura-te,ca vindeci nu numai trupurile ,ci si mintile bolnave
Bucura-te,ca ii faci pe doctorii neiscusiti mai priceputi decat pe doctorii cu nume mare
Bucura-te,cel ce primesti rugaciunile bolnavilor si ale doctorilor
Bucura-te,ca ii cercetezi pe cei mistuiti de fierbinteala bolii
Bucura-te, ca prin lucrarea ta ,se biruieste randuiala firii
Bucura-te,leac ceresc care alungi orice boala si durere
Bucura-te, Sfinte Mare Mucenic Efrem,noule facator de minuni !
Condacul al 5-lea
Mult s-au intristat parintii lui Eftimie cand copilul a inceput sa nu ii mai recunoasca,sa ii muste si sa ii loveasca si,imbolnavindu-se din ce in ce mai rau,doctorii au marturisit ca nu se pricep sa il ajute.Dar dupa ce rudele lui s-au rugat tie,te-ai aratat de trei ori in camera de spital si boala a inceput sa se stinga,pana ce copilul s-a tamaduit si toti i-au cantat lui Dumnezeu cantarea :Aliluia !
Icosul al 5-lea
Cand putin-credinciosii doctori au spus ca pruncul purtat in pantece de preoteasa parintelui Mihail are mari probleme de sanatate si i-au ispitit pe parinti sa se invoiasca la pacatul pruncuciderii ,preotul a zis : « Vom fi rasplatiti daca Dumnezeu va lasa sa ducem o cruce asa de grea cum ne-a spus doctorul ». Dar ,pentru rugaciunile lor ,i-ai ajutat si copilul s-a nascut sanatos,iar mai apoi a primit la botez numele tau si preotul ti-a adus impreuna cu preoteasa laude ca acestea :
Bucura-te,floare a raiului care inmiresmezi casele crestinilor
Bucura-te,ca parintele Mihail a cunoscut puterea rugaciunilor tale
Bucura-te,ca preoteasa lui a propovaduit minunile tale
Bucura-te,ca te rogi pentru noi sa primim intarire in credinta
Bucura-te,ca ne indrumi sa ascultam de Dumnezeu mai mult decat de doctori
Bucura-te,ca prin rugaciunile tale copiii care erau pe patul de moarte s-au tamaduit
Bucura-te,ca ii feresti de moarte naprasnica pe cei pentru care ne rugam tie
Bucura-te,liman al sufletelor ingenuncheate de suferinta
Bucura-te,cel ce stergi ochii inlacrimati ai parintilor ispititi de deznadejde
Bucura-te,cel ce alungi demonii din copiii indraciti
Bucura-te, ca la tine cauta usurare cei chinuiti de duhurile necurate
Bucura-te, fierbinte rugator pentru neamul crestinesc
Bucura-te, Sfinte Mare Mucenic Efrem,noule facator de minuni !
Condacul al 6-lea
« Nu acum mama alti copii ,ci ingrijeste-te doar de noi »,au spus intr-un glas cei sase copii care au auzit-o pe mama lor promitandu-ti ca daca se va vindeca de boala ei va mai face un copil si va pune numele tau.Dar femeia ,primind ajutorul cerut ,nu a ascultat de cuvintele egoiste ale copiilor,ci de glasul constiintei ,si si-a tinut fagaduinta ,laudandu-l pe Dumnezeu zicand :Aliluia !
Icosul al 6-lea
Zece prunci murisera in pantecele femeii ce purta numele Evangheliei ,unul murise dupa nastere si doar unul singur ramasese in viata si,cand femeia a zamislit din nou,doctorii i-au cerut sa renunte la prunc.Dar ea si-a pus nadejdea in Dumnezeu si in rugaciunile tale,rabdand prigonirile barbatului ei care o sfatuia sa se impovareze cu pacatul pruncuciderii .Rabdarea i-a fost incununata si a adus pe lume o fetita,pentru care minune te laudam zicand :
Bucura-te, ca biruind ispitele ,femeia a adus pruncul pe lume
Bucura-te, cel ce ajuti mamele in vremea sarcinii si in vremea nasterii
Bucura-te, ca feresti mamele credincioase de pacatul pruncuciderii
Bucura-te, ca,ocrotite de tine ,ele Il asculta pe Dumnezeu si nu pe doctorii cu inimile impietrite
Bucura-te,ca dai putere mamelor sa stea impotriva sotilor necredinciosi
Bucura-te,cel ce ai dezlegat pantecele cele neroditoare
Bucura-te,ca ai vindecat trupurile bolnave ale femeilor care nu mai puteau avea copii
Bucura-te, ca pe femeile care nu vor sa faca copii le intorci la pocainta
Bucura-te ,vazand multimea de copii care au venit pe lume paziti de tine
Bucura-te,ca doctorii au ramas fara glas vazand ca ai aratat cu putinta cele cu neputinta
Bucura-te,ca ai ascultat rugaciunile copiilor care nu voiau sa fie singuri la parinti
Bucura-te,ca pe pruncii carora parintii au vrut sa le puna numele tau ii ocrotesti
Bucura-te, Sfinte Mare Mucenic Efrem,noule facator de minuni !
Condacul al 7 lea
Mult s-a rugat lui Dumnezeu Atena pentru mama ei muribunda si aceasta te-a vazut fagaduindu-i ca se va vindeca. « Este o adevarata inviere din morti »,a spus directorul spitalului,si, pentru ca femeii ii aparusera plamani noi si sanatosi,cu toti I-au cantat lui Dumnezeu cu credinta :Aliluia !
Icosul al 7 lea
Te-ai aratat in vis fetitei Ecaterina ,stand langa ea atunci cand tatal ei ti se ruga,facand matanii.Si ea a priceput cat de mare este folosul copiilor care sunt ocrotiti de rugaciunile parintilor lor.Iar noi,rugandu-te sa ai grija de toti copiii care fac parte din Biserica lui Hristos,te laudam asa :
Bucura-te, reazam al copiilor pentru rugaciunile parintilor lor
Bucura-te,ca ai urmat Sf Stelian in grija aratata copiilor
Bucura-te,glas care indemni tinerii sa mearga pe calea Bisericii
Bucura-te, ca te-ai aratat tanarului care voia sa se sinucida
Bucura-te, ca l-ai ajutat sa inteleaga cat de mare era povara pacatelor lui
Bucura-te,ca,ducandu-l la casa sa,l-ai trezit din betia pacatelor
Bucura-te,ca,ajutata de tine ,a lasat patima bauturii si lanturile drogurilor
Bucura-te,inger pazitor care aduci linistea in sufletele tulburate
Bucura-te,ca prin aratarea ta ,ai salvat viata tinerei femei care voia sa isi puna capat zilelor
Bucura-te,ca ii ajuti pe tineri sa-si gaseasca un rost in viata
Bucura-te,ca gonesti lenevia cea ucigatoare de suflet
Bucura-te,ca pentru rugaciunile copiilor credinciosi,ii ocrotesti pe parintii lor
Bucura-te, Sfinte Mare Mucenic Efrem,noule facator de minuni !
Condacul al 8 –lea
« Cel mai de pret ajutor pentru copil este Sfanta Impartasanie »,i-ai spus femeii al carui prunc venise pe lume prin mijlocirea ta.Trezeste,Sfinte,ravna in toti parintii credinciosi ca sa ii creasca pe copii aproape de biserica,pentru a primi Sfintele Taine nu spre osanda,ci spre viata vesnica,si ca sa inalte impreuna cu ei lui Dumnezeu cantarea :Aliluia !
Icosul al 8 lea
Venind o fetita noua la orfelinatul aflat in grija manastirii tale,s-a mirat vazand cum ceilalti copii se pregateau de spovedanie,scriindu-si greselile pe hartie pentru a nu uita sa le marturiseasca . Insa mirarea ei s-a stins cand i-ai aparut in vis si i-ai cerut sa mearga si ea la spovedanie,pentru care lucru iti cantam asa :
Bucura-te, ca ascultand povata ta,fata a inceput sa se spovedeasca
Bucura-te, ca ea a devenit marturisitoare a minunilor tale
Bucura-te, ca pe multi i-ai indreptat spre scaunul de spovedanie
Bucura-te, ca si de la copii primesti laude aduse din prinosul inimii
Bucura-te, pecete a sfinteniei pusa pe inimile celor care se roaga tie
Bucura-te, ca ii inveti pe copii sa se pregateasca sa primeasca Sfanta Impartasanie
Bucura-te, dascal al rugaciunii pentru cei care te cinstesc
Bucura-te, ca prin rugaciunile tale,copiii devin mici apostoli ai dreptei credinte
Bucura-te, rugatorule pentru tinerii neascultatori si putin credinciosi
Bucura-te, ca pe tineri ii aduci la intelepciunea celor batrani
Bucura-te, cel ce ii inveti pe parinti sa isi creasca fiii aproape de biserica
Bucura-te, comoara de mult pret ascunsa in visteria inimilor noastre
Bucura-te, Sfinte Mare Mucenic Efrem,noule facator de minuni !
Condacul al 9-lea
Tinerei care se rugase tie sa poata intemeia o familie i-ai spus in vis : « te voi ajuta sa fii alaturi de cel pe care il vrei ».Si cuvantul tau s-a adeverit ,caci tanarul la care tinea a cerut-o si a luat-o de sotie .Ajuta-i sfinte,pe toti tinerii care vor sa porneasca pe calea familiei sa faca alegerea cea buna,pentru ca nunta lor sa fie binecuvantata de Dumnezeu si in toate zilele vietii lor sa ii cante :Aliluia !
Icosul al 9-lea
Fiind alungata de sotul ei si de parintii nemilostivi,mult a lacrimat Maria,necajindu-se ca fiul ei creste departe de tatal sau.Dar,dupa ce ea s-a rugat sa ii ajuti, a doua zi sotul si-a inteles greseala si a rugat-o sa se intoarca acasa.Vazand grabnicul tau ajutor,ne rugam tie sa alungi dezbinarea si tulburarea din toate familiile crestine,indemnandu-i pe toti sa te laude impreuna cu noi :
Bucura-te, ca esti aproape de cei apasati de povara singuratatii
Bucura-te, ca aduci pacea in casele in care diavolul a adus dezbinare
Bucura-te, ca ii intorci la familiile lor pe cei pe care patimile i-au robit
Bucura-te, ca inmoi inimile impietrite si ii intorci tulburarea in liniste
Bucura-te, aflatorule al lucrurilor pierdute
Bucura-te, ca celor nedreptatiti le-ai vadit dreptatea in fata judecatorilor
Bucura-te, ca ridici ocara celor defaimati pe nedrept
Bucura-te, ca pe oamenii care nu aveau unde sa munceasca i-ai indrumat cu folos
Bucura-te, odihna a celor istoviti din pricina lucrului peste masura
Bucura-te, cel ce ne inveti dreapta socoteala
Bucura-te, cel ce te-ai aratat printre musafirii din casa crestinului credincios
Bucura-te, pridvor pentru cei ce stau departe de lumina Sfantului Botez
Bucura-te, Sfinte Mare Mucenic Efrem,noule facator de minuni !
Condacul al 10-lea
Mult s-a ostenit sa lucreze spre slava lui Dumnezeu iconarul carturar Fotie,in casa caruia s-a zugravit prima ta icoana ,sfinte.Si fiind incununat pentru ca si-a inmultit talantii,la sfarsitul vietii sale i-ai luat sufletul la cer ,pe care lucru vazandu-l,evlavioasa lui sotie i-a cantat lui Dumnezeu :Aliluia !
Icosul al 10-lea
« Asculta ,copila mea,o voi lua cu mine pe mama ta ,dar nu te teme.Este voia lui Dumnezeu si uite ce loc minunat i-am pregatit »,i-ai spus Anulei,aratandu-i frumusetile Raiului. « Nu te lasa prada durerii ,caci eu voi fi mereu cu tine si te voi ocroti »,a auzit ea fagaduinta ta,si sufletul ei s-a linistit.Iar noi te rugam sa fii aproape de toti copiii orfani si zicem catre tine unele ca acestea :
Bucura-te, ca nu lasi pe nimeni fara ajutor in vremea necazurilor
Bucura-te, ca pe copiii orfani ii sprijinesti
Bucura-te, ca ii ajuti sa aleaga binele si sa se fereasca de pacat
Bucura-te, daruitorule al celor de trebuinta
Bucura-te, chivernisitorule al celor de folos
Bucura-te, pazitorule al curatiei tinerilor
Bucura-te, parinte,icoana a virtutilor zugravita in sufletele noastre
Bucura-te, ca ai defaimat imbuibarea si ai laudat infranarea
Bucura-te, ca alungi frica mortii de la cei care se roaga tie
Bucura-te, ca pe crestini ii pregatesti pentru intalnirea cu Dreptul Judecator
Bucura-te, ca in ceasul mortii vii langa cei care ti-au cerut sa le fii ocrotitor
Bucura-te, ca pastram in sufletele noastre cuvintele si minunile tale
Bucura-te, Sfinte Mare Mucenic Efrem,noule facator de minuni !
Condacul al 11 lea
« Imi era cu neputinta sa ma intalnesc cu sufletul ei pangarit »,ai spus despre femeia care voia sa primeasca ajutorul tau fara a se lepada de faradelegile ei si de diavolul pe care il slujea prin pacate.Si,izgonindu-l pe diavol,ai indepartat-o de la tine pe femeie,ca nu voia sa isi curateasca sufletul prin pocainta si sa ii cante lui Dumnezeu :Aliluia !
Icosul al 11 lea
O femeie vindecata de tine a visat ca voia sa se inchine sfintelor tale moaste,dar diavolul i-a stat impotriva,spunandu-i ca e pacatoasa. « Tocmai pentru ca sunt pacatoasa voi merge sa ma inchin Sfantului Efrem,chiar daca ar trebui sa mor »,a spus ea,vrand sa-si traiasca viata acoperita de ajutorul tau.Pentru care noi,luand pilda de ravna ei,ne rugam asa :
Bucura-te,ca,prin rugaciunile tale,sporeste ravna noastra pentru sfintenie
Bucura-te,,ca pacatosilor care se pocaiesc le dai ceea ce le este de folos
Bucura-te,ca pe pacatosii care nu leapada pacatele ii mustri cu asprime
Bucura-te,veghetor al celor care vor sa se inchine la sfintele tale moaste
Bucura-te,jertfa bineprimita de Dumnezeu in altarul ceresc
Bucura-te,risipitorule al uneltirilor celor viclene
Bucura-te,ca pe carturarii cei iubitori de slava ii rusinezi
Bucura-te,cel ce nu primesti laudele celor fatarnici
Bucura-te,ca stai impotriva diavolilor care ne impiedica sa facem faptele credintei
Bucura-te,ca ii indepartezi cu sabia rugaciunii de la cei care se roaga tie
Bucura-te,dusman al mandriei ,al lacomiei si al minciunii
Bucura-te,pilda de rabdare,de credinta si de nevointa
Bucura-te, Sfinte Mare Mucenic Efrem,noule facator de minuni !
Condacul al 12-lea
« Merita sa suferim si noi putin din iubire pentru Hristos »,i-ai spus maicii care se lupta cu o ispita si i-ai aratat semnele patimirii tale mucenicesti.Si noi avem nevoie de intarirea ta,sfinte,ca valurile acestei vieti s-au ridicat asupra noastra si suntem apasati de deznadejde.Ajuta-ne sa trecem de la incercarile care ne impovareaza,ca sa ii putem canta lui Dumnezeu :Aliluia !
Icosul al 12-lea
« Cum m-ai chemat am sosit »,i-ai spus femeii care te rugase sa ii tamaduiesti fiul,si i-ai implinit cererea.Si noi te chemam,sfinte,ajuta-ne,nu ne lasa,ajuta-ne,ca mare nevoie avem de ajutorul tau,robule al lui Dumnezeu,si pentru aceasta te laudam asa :
Bucura-te,aparatorule al predaniilor Sfintilor Parinti
Bucura-te,ca faptele tale ne-au invatat mai mult decat cuvintele
Bucura-te,ca episcopul care se indoia de sfintenia ta si-a inteles greseala
Bucura-te,piatra de poticnire pentru clericii nevrednici
Bucura-te,ca ii povatuiesti sa lepede pacatele si sa mearga pe calea sfinteniei
Bucura-te,ca ,la vreme de necaz,vii degraba in ajutorul nostru
Bucura-te,ca ii feresti de hoti si de talharii vazuti pe cei ce duc crucea nevointelor
Bucura-te,ca cel care a furat o parte din sfintele tale moaste a adus-o inapoi la manastire
Bucura-te,mustratorule al crestinilor iubitori de pacat
Bucura-te,impreuna-calatorule cu pelerinii evlaviosi
Bucura-te,ca,rabdand chinurile prigonitorilor,ne-ai invatat sa nu ne temem de suferinta
Bucura-te,ca ii rasplatesti pe cei care se ostenesc sa ajunga la sfintele tale moaste
Bucura-te, Sfinte Mare Mucenic Efrem,noule facator de minuni !
Condacul al 13 lea
O,mult patimitorule si mare mucenice Efrem,cel ce te-ai aratat in chip minunat si ai dat marturie despre iubirea pe care o ai fata de noi,cei nemultumitori si nerecunoscatori,care ne rugam sa facem voia lui Dumnezeu,dar traim dupa voia noastra cea patimasa,arata acum ajutorul tau tuturor celor care te cheama in rugaciune si tuturor celor pentru care ne rugam tie,ca,punand inceput bun mantuirii ,sa Ii multumim Dumnezeului celui in Treime laudat,cantand :Aliluia !
Acest condac se zice de 3 ori,apoi se zice Icosul 1 si Condacul 1
Rugaciune
Sfinte mare Mucenice Efrem,asculta rugaciunea mea ,a pacatosului si vino in ajutorul meu.Am aflat de minunile Tale ,am aflat de darurile pe care le-ai primit de la Dumnezeu pentru jertfelnicia Ta.Si vazand cum atata multime de oameni a fost ajutata de tine,indraznesc sa nadajduiesc si eu,crezand ca nu vei trece cu vederea cererea mea.
De nenumarate ori te-ai aratat in vedenii si in vise,spunand credinciosilor ca vor primi cele cerute in rugaciune .Eu nu sunt vrednic de o astfel de mangaiere,pentru ca pacatele mele sunt multe si credinta mea este putina.Dar cred ca iubirea ta covarseste rautatile mele si nadajduiesc ca prin mijlocirea Ta voi pune inceput bun mantuirii mele.
Roaga-te lui Dumnezeu pentru mine,sfinte,sa caut cele de folos mantuirii.Trupul este slabanogit de pacate si sufletul meu este molesit din pricina patimilor.Iubitor de pacate sunt si la faptele cele bune ma lenevesc.Cere-I lui Dumnezeu sa imi sporeasca credinta,sa imi daruiasca smerenie,rabdare,ravna,in razboiul duhovnicesc.
Sfarsitul tau mucenicesc ma indeamna sa lepad desfatarile trecatoare ale acestei lumi.Chinurile tale ma indeamna sa ridic si eu crucea ascultarii de Dumnezeu.Invata-ma ,Sfinte,sa traiesc nu dupa voia mea,ci dupa voia dumnezeiasca,sa nu caut cele ale mele si sa ma izbavesc de tirania pacatelor care ma apasa.Goneste de la mine toata ispita diavoleasca.Prea mult am pacatuit ,prea mult am izgonit de la mine Harul Dumnezeiesc.Acum a sosit ceasul mantuirii mele,sfinte.Domnul bate la usa inimii mele si vreau sa ii deschid.Ajuta-ma,sfinte,ca sunt neputincios.Roaga-te pentru mine pana la ultima suflare a vietii mele.
Si roaga-te pentru poporul crestinesc,pentru toti ierarhii,preotii ,monahii si credinciosii.Roaga-te pentru duhovnicul meu si pentru toate rudeniile mele dupa trup si dupa duh.Inmulteste rugaciunile pe care le faci pentru noi,ca si noi sa cadem la rugaciune ,multumindu-ti din prea plinul inimii.Ca impreuna cu tine sa Il slavim pe Dumnezeul cel in Treime Laudat,in vecii vecilor ,Amin.
Rugaciunea parintilor pentru copiii lor
Sfinte Efrem,ocrotitorule al parintilor binecredinciosi si al copiilor lor,auzi rugaciunea noastra si sirguieste-te sa ne vii in ajutor.Ne rugam tie,sfinte,pentru copiii nostri .Ocroteste-i prin rugaciunile tale,fii lor povatuitor pe calea adevarului si fereste-i de toata ispita si necazul.Fii lor calauza pe marea cea involburata a vietii acesteia.Fii lor dascal intelept,invatandu-i sa aleaga cele bune si sa se fereasca de cele rele.
Roaga-te pentru ei Iubitorului de oameni Dumnezeu sa le daruiasca sanatate sufleteasca si trupeasca si minte luminata.Tu,cel ce te-ai aratat fetitei pe care ai indemnat-o sa se spovedeasca,indeamna-i si pe copiii nostri sa mearga pe calea spovedaniei.Tu ne-ai invatat ca Sfanta Impartasanie este cel mai mare ajutor pentru copii,pentru aceasta ajuta-i pe acestia sa traiasca o viata curata ,pentru a primi fara osanda Sfintele Taine.
Ne rugam tie,Sfinte Efrem,pentru toti copiii credinciosi,pentru duhovnicii si parintii lor,fereste-i de prieteniile pierzatoare de suflet,fereste-i de uneltirile celui viclean.Ajuta-i sfinte,sa duca o viata bineplacuta lui Dumnezeu si sa fie pilde de credinta si evlavie pentru cei din jurul lor.Ca lucrand cele de folos si simtind ocrotirea ta,sa iti multumeasca in fiecare zi a vietii lor si pe Dumnezeu sa Il laude in tot ceasul ,acum si pururea si in vecii vecilor ,Amin.
Rugaciunea parintilor care nu pot avea copii
O Sfinte Efrem,grabnic ajutatorule al celor ce se roaga tie,primind putina noastra rugaciune,vino in ajutorul nostru.Intristata este inima noastra ca nu ne-am invrednicit a aduce pe lume fii si fiice.Am auzit de nevointa si rugaciunea Sfantului Ioachim,care fusese defaimat de arhiereu din pricina ca nu avea urmasi.Am auzit si de durerea Sfintei Ana ,femeia sa,care se ruga:”Vai mie celei lipsite!Ca eu singura sunt mai pacatoasa intre fiicele lui Israel!Eu singura mai defaimata decat toate,intre femei.Toate isi poarta rodul pantecelui pe mainile lor,toate de fiii lor se mangaie,iar eu sunt straina de acea mangaiere.Vai mie,Doamne!Eu,pacatoasa singura m-am saracit de facerea de roade.”Tu,Cel ce ai dat Sarei la batranete fiu pe Isaac,Tu,Cel ce ai deschis pantecele Anei,mama lui Samuil,proorocul Tau,cauta acum spre mine si asculta rugaciunile mele!Stii ocara nerodirii,deci singur sa-mi dezlegi durerea inimii mele si sa deschizi jgheaburile pantecelui si pe cea neroditoare sa o arati roditoare.Stim ca rugaciunile lor au fost ascultate ,ca Sfanta Ana a zamislit si mai apoi a nascut-o pe fecioara Maria,Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu.
Sfinte Mare mucenic Efrem,noi nu avem nici credinta si nici rabdarea Sfintilor Ioachim si Ana,dar avem nadejde in ajutorul rugaciunilor tale.Mare este darul nasterii de prunci si mult se bucura parintii de copiii lor.Dar,din pricina pacatelor noastre ,noi suntem lipsiti de aceasta bucurie.Stim ca multe femei ,care erau apasate de felurite boli ,si carora doctorii le spusesera ca pantecele lor vor ramane sterpe,s-au rugat tie si au primit ceea ce cerusera.Cine poate spune veselia lor,cand au vazut pruncii veniti pe lume dupa rugaciuni fara numar?Sau cine poate spune veselia barbatilor care,desi aflasera de la doctori ca nu vor putea avea copii,au crezut mai mult in sprijinul tau decat in stiinta acelora?Si noi credem ca ne poti ajuta,chiar daca rabdarea noastra s-a imputinat si credinta noastra este putina.”Da-le lor pantece sterp si sani fara lapte”le-a blestemaat proorocul Osea pe femeile israelitilor care au parasit legea lui Dumnezeu.Sa nu cada si peste noi pedeapsa Dumnezeiasca ,ci,stiindu-ne pacatele ,sa ne curatim sufletele prin pocainta.Roaga-te pentru noi,Sfinte Efrem,ca,indreptandu-ne viata ,sa primim si bucuria de a avea copii.Si,daca ii vom avea,sa ii crestem in dreapta credinta ,fiindu-le pilda de vietuire crestineasca.Iar daca,din pricini nestiute de noi ,Dumnezeu ne va lasa lipsiti de acest dar,roaga-te sa mergem pe calea rugaciunii ,pe calea cea ingusta care duce in Imparatia Cerurilor.
Intareste-ne Sfinte,ca in viata sa nu cautam voia noastra,ci voia dumnezeiasca,si in tot locul sa Ii aducem lauda Dumnezeului cel iubitor de oameni,Tatalui si Fiului si Sfantului Duh,acum si pururea si in vecii vecilor Amin.
Rugaciune catre Sfantul Efrem pentru cel bolnav
Sfinte Efrem,mare mucenice al lui Hristos,asculta acum putina noastra rugaciune pentru cel incercat de boala.Venim la tine ca la un doctor ceresc,crezand ca vei primi cererea noastra si vei usura suferintele lui.Ai spus ca ai leacuri pentru toate felurile de boli,si pentru aceasta nadajduim ca iubirea ta de oameni nu s-a imputinat.Cine poate spune multimea minunilor tale ?Cine stie cati suferinzi au aflat izbavire prin rugaciunile tale ?
Ajuta-l Sfinte Efrem,ajuta-l.Roaga-te lui Hristos Dumnezeu pentru el si ,daca ii este de folos sa fie tamaduit degraba,fa sa se intample aceasta spre slava lui Dumnezeu .Iar daca ii este mai de folos sa duca mai departe crucea bolii,ajuta-l sa rabde fara sa carteasca ,ca sa primeasca luminoasa cununa a rabdarii.
Da,Sfinte Mucenice Efrem,tu ai rabdat suferinte de nedescris ,iar viata noastra este plina de desfatari,dar chiar daca suntem pacatosi si intinati prin tot felul de patimi,indraznim a ne ruga tie.Caci nu pentru noi ne rugam tie,sfinte,ci pentru bolnavul acesta pe care suferintele l-au ingenuncheat.Fii lui pazitor,povatuitor,ocrotitor si tamaduitor ,ca sa iti multumeasca cu inima smerita si sa il slaveasca pe Dumnezeul care te-a acoperit cu Harul sau,aratandu-te mare facator de minuni,in vecii vecilor.Amin !

pogonici1977 spune:

multumim fetelor care ati intrebat de noi...suntem bine, crestem si suntemm fffff alintata....

si toata ziua daca se poate numai la topogane am sta..ca de sunt copiii
MaraAnisia....ptr maine e sf IRINA, ii doresc printesei taLE multa sanatate fericire alaturi de cei parintii pe care ia trimis Dumnezeu si ingerul ei orotitor