Simt ca-l pierd!

Buna ziua! Sunt o mamica disperata! nu stiu cum sa fac, simt ca-mi pierd baiatul! Sper ca ma puteti ajuta si pe mine cu sfaturi. Sunt o mamica cu 2 copii, un baiat de 11 ani si o fetita de 3. Dupa o viata destul de grea cu un sot cu care nu m-am inteles niciodata, poate doar in primii 2 ani de casnicie, mi-am luat inima in dinti si am depus actele de divort. Dar el ma ameninta continuu ca imi va lua baiatul si a inceput deja sa lucreze la asta. Noi aveam niste reguli bine stabilite in educatia copilului nostru : avea voie la calculator doar dupa ce isi scria (este clasa a V-a. Acum il lasa pe baiat atat cat vrea el, uneori se face 11 noaptea si stau impreuna la calculator, jucandu-se. Eu nu am nici un cuvant de spus, nu ma mai asculta, se uita la taica-su si acesta ii face semn sa stea... Lectiile nu vrea sa si le faca la timp, il asteapta pe sotul meu sa vina de la serviciu si acesta se apuca si ii dicteaza efectiv temele... Nu-mi vine sa cred ce se intampla. II face toate poftele, ii cumpara jucarii aproape in fiecare zi, efectiv il cumpara si baiatul meu este foarte incantat de aceste lucruri. Cauta casa unde ii spune ca vor sta impreuna si ca nu o sa-i mai bat eu la cap. Nu stiu ce sa fac, nu stiu cum sa-mi recapat copilul, s-a schimbat foarte mult, nu ma pot apropia de el asa cum eram inainte. Nu stiu unde am gresit, toate aceste lucruri sunt pe fondul unei gelozii fata de surioara lui. Nu stiu ce sa va mai spun acum, o sa va raspund la intrebari pe parcurs... Oare poate cineva (judecatorul) sa desparta copiii?? II iubesc pe amandoi la fel de mult, nu pot trai cu ideea ca ei nu vor creste impreuna! Multumesc anticipat!

emilia.m spune:

Sotul tau joaca murdar in acest "razboi". Incearca sa-i explici viitorului tau fost sot ca rasfatand peste masura copilul si subminand autoritatea ta nu face altceva decat sa-l bulverseze pe cel mic si mai devreme sau mai tarziu tot acest rasfat se va intoarce impotriva lui. Cere sfatul unui avocat cat mai repede. Nu cred ca exista sanse sa ia el baiatul daca tu nu vrei acest lucru dar trebuie sa discuti cu un avocat despre asta. Nu poti sa te muti undeva cu copiii pana la finalizarea divortului, sau sa-l convingi pe el sa se mute mai repede?

---

Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.

anda2009 spune:

Doamne, mi s-a strans inima citind povestea ta. Stiu ca a mai fost cel putin un caz pe aici, dar nici nu stiu si n-am nici timp sa-l caut...

Avocatul ce spune de asta?

As sugera moderatorilor sa mute subiectul la cabinetul psi, mai ales ca mai este un subiect dedicat parintilor cu copii mai mari si poate acolo ti se vor mai da mai multe sfaturi despre cum sa abordezi relatia cu fiul tau.

In ce priveste intrebarea despre judecator, poate ar fi bine sa postezi si la legislative, unde vei primi raspunsuri de la specialisti.

Intrebarea mea ar fi de ce mai locuiti inca impreuna din moment ce deja ai depus actele de divort? Adica nu ai cum sa limitezi timpul asta al lor petrecut impreuna?

Ma mai gandesc ca poate ar fi o solutie sa duci copilul la un psiholog, care sa-i faca o evaluare din care sa reiasa ce-i face tatal lui (cum il manipuleaza).

Te imbratisez si iti doresc din suflet putere. Oricum, eu as zice ca e timpul sa scoti armele, pentru ca esti in plin razboi psihologic cu tatal copiilor, cu care inteleg ca nu se poate discuta, fiind si el, probabil, un copil (mai mare).

marius spune:

Daca ajungeti la divort - se ajunge implicit si la custodia copiilor. Prin sentinta se stabileste unde vor sta copiii la mama la tata sau si la mama si la tata. Toate variantele sunt posibile.
Nu depinde de ce vrea el dar nici de ce vrei tu. Depinde de probele administrate in proces si functie de aceste probe se da o sentinta judecatoreasca.

www.romleas.ro/Rosia%20Montana/" target="_blank">Ce nu stiu romanii despre aurul lor!

Eu pur si simplu / Pagina legislativa

Alex@Sara spune:

Nu stiu ce sfaturi sa iti dau,ca nu am fost in situatie si nici nu vreau sa fie nimeni niciodata .Dar am o singura intrebare....In ipoteza ca baiatul ii va fi incredintat sotului dupa divort,va mai putea sa ii ofere ce ii ofera acum?Acum cand tu poti avea grija de el si sotul tau doar se joaca cu el sii ii face poftele e ok si pentru copilse simte print.Dar cand va fi doar cu tatal sau,ma indoiesc ca va avea parte de acelasi tratament si atunci va vedea adevarata lui fata.Sper totusi sa nu se ajunga pana acolo,si baiatul sa ramana cu tine si surioara lui.Incearca sa ti-l apropii din nou parand ca mai cedezi la unele dorinte de-ale lui dar stii vb aia:zi ca el si fa ca tine.Bafta sa fie cum iti doresti

Luminita,mami de 3 nazdravani:
tero Stefan-Alexandru 02.09.2005
shoricica Sara-Maria 30.05.2008
trompetzica Daria-Ioana 03 08 2009
Merita sa bagati un ochi ....

NoUserName spune:

Sa incep cu finalul intrebarii tale: un judecator poate sa desparta copii. Cunosc caz concret, copii de 4 respectiv 8 ani, despartiti de judecator. Tatal voia unul, mama pe amandoi (nu neaparat la ea, dar impreuna). Procesul a durat 2 ani si fiecare dintre parinti se ducea sa-si ia copilul cu hotararea judecatoreasca in mana (da, 2 ani copilul a fost plimbat de la unul la altul). In final au ramas amandoi in grija mamei.

Iti iubesti copii, ca orice mama, dar o arati in mod diferit, mai ales ca diferenta de varsta este semnificativa intre ei. Pe cel mare il pui sa-si faca temele, ii faci program de joaca la calculator, etc., ceea ce stii tu ca e cel mai bine pentru el si viitorul lui. Din pacate, copilul nu cred ca interpreteaza asta ca pe un gest de iubire, mai ales in comparatie cu ce observa el in comportamentul tau fata de surioara lui. Lui i se pare interesant ca tatal sau il lasa la calculator, ii cumpara jucarii, ii indeplineste orice dorinta care lui la aceasta varsta i se pare interesanta. Rezultatele se vor vedea mai tarziu, cand oricum nu se va mai putea schimba nimic din trecut.

O sa ai nevoie de mare stapanire de sine. Cel mai probabil o sa va judecati pentru custodia baiatului. Pe cat posibil, incearca sa nu pui la suflet rezultatele actiunilor ce nu-ti apartin: adica daca un judecator stabileste ca baiatul va ramane in grija tatalui, gandeste-te nu-i vina ta, in schimb ai posibilitatea de a ataca cu recurs o astfel de hotarare si poate sentinta iti va fi favorabila.

Nu-ti recomand sa-ti schimbi comportamentul fata de copii in sensul de a incerca si tu sa-l cumperi. Vezi tu, exista in viziunea mea doua tipuri de respect: unul care se impune sau se cumpara si unul care se castiga. Iar cel care se castiga ramane mult mai multa vreme decat celalalt, care se pierde odata cu cauzele care l-au impus/cumparat. Acum baiatul tau vede in tatal lui exact parintele care-i indeplineste toate poftele si e normal ca, daca cineva-l va intreba "cu cine vrei sa ramai? cu mami sau cu tati?", sa-l aleaga pe tata. Dar, chiar si in acest caz, cand tatal va trebui sa dea socoteala in sedinta cu parintii pentru faptele sau nivelul de pregatire scolara a odraslei, n-o sa mai fie la fel de bucuros. Din pacate, copilul nu-si va da seama de asta decat peste timp; un copil de 11 ani are judecata unui copil de 11 ani, indiferent cat i-ai explica tu ca e in joc viitorul lui.

Iti urez multa putere sa poti sa infrunti ceea ce va urma, si pe cat posibil sa nu faci din obtinerea custodiei copilului singurul tau scop in viata. Gandeste-te ca va veni si vremea in care copilul va putea judeca singur faptele voastre ca parinti si atunci vei avea castig de cauza in fata lui. Poti sa veghezi la dezvoltarea lui chiar daca nu e fizic la tine, sa-l sprijini cand are nevoie si sa nu-ti pierzi dragostea pentru el, asa cum i-o arati tu acum.

made_in_ro spune:

Eu am cerut custodie comuna, iar copiii sa ramana cu mine. Noi stam cu parintii mei, dar intr-o locuita separata, in aceeasi curte. Nu vrea sa plece, spune ca, atata timp cat divortul nu se finalizeaza, el nu pleaca de acolo. Parintii mei ma ajuta foarte mult, eu il duc pe baiat la scoala, tatal mei il ia si il aduce acasa, pentru ca naveta este destul de grea. Fetita este micuta, sta casa cu mama cat eu sunt la serviciu. Pana acum statea foarte mult timp la serviciu, venea la 8 seara si timpul petrecut cu copiii era foarte scurt. De aproape 2 luni, de cand am depus actele, vine la timp acasa, aproape in acelasi timp cu mine si isi petrece TOT timpul langa baiat, pleaca cu el in oras, ii cumpara diverse... Nu stiu ce sa fac sa schimb aceasta situatie. El nu are prieteni, nu socializeaza, mi-e frica ca va reusi sa-l faca pe baiat sa spuna ca vrea sa stea cu el. Si mi-e frica ca-l va inchide intr-un turn, undeva sus, departe de oameni, asa cum sta el. Multumesc

anda2009 spune:

Pe numele cui e casa in care stati? Nu ai cum sa-i impui cumva sa plece si sa initiezi proces de incredintare a copiilor pe perioada divortului?

Nu ai cum sa te impui cumva cand el da copilului voie sa stea pana la 11 la calculator, sa-l (sa-i) faci sa inteleaga ca nu se mai poate concentra la cursuri a doua zi daca se culca atat de tarziu?

Cam multe intrebari, stiu, dar ma gandesc ca raspunzandu-ti la ele reusesti sa mai faci un pas.

Inca ceva, avocatul ce spune?

AgnesLuca spune:

Mie singura solutie cu adevarat viabila mi se pare sa incerci sa negociezi cu sotul tau, sa ajungeti la o intelegere. Este extrem de distructiv pentru un copil sa fie folosit ca o arma in razboiul dintre parinti.
Ce vrea sotul tau, care sunt problemele lui ? Exista cineva care ar putea sa medieze conflictul dintre voi ?

made_in_ro spune:

Casa in care stam este a parintilor mei.
Nu stiu cum sa-l fac sa inteleaga ca nu e bine ce face, ca nu a ales un mod corect pentru a castiga custodia baiatului.
Iar in legatura cu programul, culmea e ca, pana acum, impreuna am stabilit programul de culcare si acesta nu era mai tarziu de 10.
Il vrea pe baiat pentru ca este lumina ochilor lui, asta o stiu, pentru ca el o varsta cat de cat inaintata si pentru ca e singurul mostenitor al familiei lui.
Avocatul spune ca trebuie sa asteptam prima infatisare si sa vedem ce va cere el. Nu mai e mult, dar simt ca nu va fi in regula.

marius spune:

Asta e cu divortul. Sunteti amandoi absolut egali. Avocatul are dreptate.

www.romleas.ro/Rosia%20Montana/" target="_blank">Ce nu stiu romanii despre aurul lor!

Eu pur si simplu / Pagina legislativa