o poveste trista
Buna.Am 37 ani si sunt foarte trista ,in anul 2000 am ramas insarcinata pentru prima oara, dar dupa 10 saptamani am aflat ca am sarcina oprita in evolutie ,nu eram casatorita urma peste 1 luna dar totul sa terminat aici pentru ca a aflat ca sunt bolnava si a plecat .Am facut analize si am aflat ca am toxoplasmoza ,listeria si ureaplasma am facut tratament si am cunoscut un alt baiat si dupa un an am ramas din nou insarcinata ,am mers sa fac analizele si am aflat ca titrul toxoplasmozei era mare si ureaplasma si listeria erau tot pozitive ,raspunsul medicului nu tine sarcina pentru ca poti naste un copil cu malformati .Am trecut iarasi prin acelasi iad al chiuretajului.am fost dezamagita de mic copil mi am dorit sa am copiii, m-am pus pe treaba si am facut tratament pentru ureaplasma si am reusit sa scap de ea ,la toxoplasmoza am facut anticorpi si listeria a ajuns la 1/160. Dar nu am mai ramas insarcinata iar baiatul cu care eram a renuntat la mine ca nu pot face copiii.A aparut o alta relatie dupa care am asteptat 7 ani de zile sa ia o decizie pna cand m-am hotarat eu sa renunt.Acum doi ani am cunoscut un baiat care am simtit ca ma iubeste dar imi este cam inferior si avem multe discutii ,ma iubeste mult si a dorit sa ne casatorim de anul trecut dar parca imi este frica sa mai fac acest pas.In ianuarie pe 11 am aflat ca sunt insarcinata am fost surprinsa nu ma asteptam am o situatie dificila am renuntat la servici sa am gija de nepotelul meu de 2 ani si 6 luni iar mama este bolnava si este tot in grija mea .I-am spus sorei mele arspunsul ei a fost nu ai servici, nu ai asigurare medicala si esti bolnava.Eu am o discopatie lombara ,o malformatie a bilei si a unui rinichi ,am avut multe infectii urinare si pietre chiar acum am una de 8 mm la rinichiul bolnav ,colita cronica ,probleme cu ochii si un sistem imunitar foarte slab.Niciodata nu am avut un suport moral nici din partea mamei nici a surori mele la prima sarcina mama ma jignit si ma blestemat iar acele blesteme se fac simtite.Sunt foarte credinciosa cu toate astea am ajuns la doctor si am facut chiuretaj , el nu a zis nimic eu eram foarte speriata eram si racita, cum sa-i dau vestea mamei cand este atat de bolnava si nu m-ar fi inteles nu am servici nu aveam bani sa fac nici macar o analiza de sange sora nu a vrut sa ma ajute.Iar acum am sufletul facut bucati si plang in continuu as vrea sa indrept greseala mie teama nu am nici un ajutor ,ma gandesc si la varsta pe care o am si la faptul ca el stia ca imi doresc un copil dar nu ma oprit.Ce sa fac am nevoie de un sfat de un ajutor de cineva cu care sa vorbesc
Raspunsuri
CorinaDani spune:
buna,
ai spus despre baiatul cu care esti acum ca iti este cam inferior si aveti multe discutii. mai exact, ce inseamna asta ?
pe de alta parte, daca va casatoriti, unde veti locui ? vei putea avea in continuare grija de nepotel si de mama ta bolnava ?
daca nu te poti baza pe ajutor din partea nimanui, ai putea incerca sa apelezi la ajutorul parintelui tanase de la valea plopului (parca acolo este adapostul pentru copilasi orfani si mame fara sprijin).
blackgirl0 spune:
Sincer? Ma mir ca ti-ai lasat serviciul (sau ai fost disponibilizata?) pt a creste nepotelul, iar sora ta ti-a dat un astfel de sfat. Io as fi extrem de dezamagita de ea. De ce nu te angajeaza cu carte de munca pe post de bona la nepot?
Pb tale de sanatate nu sunt un capat de tara, le au majoritatea oamenilor, cu grija si un stil de viata corespunzator le poti duce pe picioare. Insa nu reprezentau deloc un motiv pt avort. Eu aici sunt suparata pe tine. Fiind gravida, la urgenta, te vedea orice ginecolog si beneficiai si de asigurare medicala (analize gartuite). In fine, te-ai grabit si sper spre binele tau sa nu fi fost ultima sansa de-a face copii. Ai 37 de ani, tb sa te gandesti la pensie, la viitorul tau. Nepotelul se poate duce la cresa/gradinita si tu cauta un loc de munca cat de urgent. Cu actualul iubit, chiar nu stiu ce sa gandesc. El nu a avut niciun cuvant de spus in privinta avortului? Macar l-ai informat? Nu si-a asumat deloc cresterea unui copil? Daca te-a lasat singura in astfel de situatie, i-as spune adio si mi-as vedea de drumul meu. Insa tu poti? Ce anume vrei de la viata?
laurenta spune:
lasa tot si iati serviciu-fii independenta! ai 37 de ani si inca te mai cearta mama sau sora ca nu poti avea un bb in loc sa te ajute?
story spune:
in legatura cu serviciul mi-am dat demisia pentru ca nu se mai putea sta intr-o asemenea atmosfera era un patron tot timpul nervos ajunsesem ca numai daca ii auzeam vocea ma lua cu transpiratii, eram casiera si operator facturare dar inconjurata numai de oameni care nu aveau alta ocupatie decat sa vorbeasca despre alti si sa-i spuna seful lucruri rele .baitul cu care sunt era langa mine cand am facut testul de sarcina nu a avut nici un gest pentru ca eu deja eram foarte speriata si tremuram nu mi sa intamplat in zece ani de zile iar acum am fost soocata pentru ca eram intr-o situatie foarte grea ,este vina mea ca nu m-am protejat ma doare rau sufletul iti scriu si plang ,nici el nu a cerut parea nimanui ,acum dupa ce am facut avortul ia spus mamei lui care ia spus ca a facut cea mai mare prostie ca vedeam noi ce faceam dar totusi nici macar nu ma sunat sa ma intrebe cum ma simt nu este o comunicare intre noi pentru ca nu ma are la suflet ,eu sunt ami dura cu el pentru ca eu am reusit sa-l aduc pe calea cea buna si recunostinta mamei lui a fost ca cum indraznesc sa-i jignesc copilul ,dar acum este bine cand copilul ei nu mai bea nu mai fumeaza cand arata ca un om si vorbeste ca un om ,cateodata regret ca l-am intalnit ca nu mi-a adus decat suferinta ,nu am stiut ca la urgenta poti avea acest ajutor .cand m-am dus sa fac avortul m-am dus cu vechile analize si doctorul mi-a spus ca listeria este o mare problema iar la consult mi-a spus ca am uterul foarte inflamat si ca nu este bine ca am o infectie care a ajuns pana la ovare dandu-mi un tratament cu antibiotice si mi-a zis sa nu fiu suparata sa fiu tare si sa trec peste ce se intampla pentru ca sa pot merge mai departe.mi-a spus ca atunci cand am sa-mi permit financiar sa fac un bebe sa imi fac analize inainte pentru ca sa nu mai trec prin asta si ma sfatiut sa ma protejez .acum ca stiu ca pot ramane insarcinata imi doresc foarte mult si intr-adevar sunt foarte suparata pe sora mea ea nu cred ca realizeaza ce rau mi-a facut cand ma intrebat de ce sunt suparata a spus ca ce nu ma trimis ea sa-l dau afara si ca cine ma pus sa ma .....mamei nu am curajul sai spun .mi-am facut progamare la ginecologie pe 28 feb la un medic f bun cu care vreau sa vorbesc sa-mi spuna daca ar fi vreo problema iar apoi vreau sa merg la preot sa vorbesc cu el sa- i cer un sprijin .el vrea sa ne casatorim vrea sa indrepte greseala a zis ca nu se lasa pana nu ma vede cu bebe in brate pto sa mai am incredere in el simt ca tot eu va trebui sa lupt cu toate .in anul 2005 spre 2006 am crezut ca o sa mor am avut giardia si nu mi-a gasit nicaieri decat dupa aproape o jumatate de an cand m-am internat la fundeni ,a fost groaznic nu mancam mai nimic nu puteam dormi din cauza durerilor slabisem 8 kg aveam 51 kg m-am speriat f tare simi-am revenit foarte greu.acum sunt foarte nervoasa si suparata si as vrea sa ma linistesc pentru ca stiu ca nu-mi face bine dar cred ca numai niste raspunsuri pozitive ma vor ajuta si putin sprijin moral.sa trezit bebe trebuie sa ma ocup de el .iti multumesc mult pentru ajutor