Podurile din Madison County ...
Raspunsuri - Pagina 14
buli spune:
cumva, nici nu cred ca-i poti spune adulter/inselat - a fost mai mult o paranteza - frumoasa- in viata ei.
ilia_99 spune:
eu stiu de ce mi-a placut. pentru ca alegerea Francescai n-a calcat in picioare pe nimeni. de aia eu accept ca te poti indragosti de altcineva, chiar daca esti casatorit. de ce ai disponibilitatea de a vedea pe altcineva? pentru ca esti singur in relatia ta. spunem mereu, si lui NuN si Isabellei si altora sa-si reconstruiasca relatia, dar uitam ca e mereu nevoie de doi oameni pentru asta. geaba ma strofoc eu, daca partenerul nu ma vede si n-are acelasi scop cu mine.
personal, accept indragostirea de altcineva si dreptul de a alege sa fii fericit in alta parte. nu accept minciuna, umilirea partenerului, pentru ca tu, cel care inseala, cu gindul sau cu fapta, nu ai maturitatea de a-ti asuma alegerea.
cele mai multe povesti despre adulter sunt despre El, cel care isi inseala sotia, dar o si jigneste, o umileste, ii reproseaza mincarea calda si viteza cu care bate vintul afara... cind el stie ff bine ca totul e din cauza ca sufletul lui e in alta parte... si daca ar putea s-o spuna si sa-si ia bagajul sa mearga sa-si traiasca iubirea chiar si fosta partenera l-ar ierta mai usor.. nu-ti poate lua nimeni capul ca simti ceva sau ca nu simti, nu-ti poti (re)inventa sentimente pt cineva. poti sa fii rational, poti sa te cenzurezi, dar nu poti sa te obligi sa simti intr-un fel anume..
pt ca eu cred ca si barbatii, atunci cind inseala, o fac pt o nevoie emotionala, nu doar pt una fizica.
na.. acu' astept rosiile. auzi, tu, barbati cu sentimente, pfuiii..
vikinga spune:
Citat: |
citat din mesajul lui bufleaNu, nu - nu ma supar pentru ca ai dreptate ... de aia am deschis subiectul asta aici la "in unul sau in doi ..." si l-am legat de celalat, in care se lesina de indignare. Am vrut sa demonstrez ca suntem ipocriti (me included).Ma focusez pe adulter pentru ca oricat ati dori sa evitati notiunea, filmul asta, fermecator de altfel, se intampla pe fondul unui adulter. Si asa cum ai spus, nici nu avea atat farmec fara ca aceasta relatie sa fi fost interzisa ... desi mda, nimeni nu cred ca este de acord cu o relatie interzisa. Deci ne-a placut o poveste de dragoste pentru ca dragostea este frumoasa si am ales sa trecem peste conjunctura in care ea s-a desfasurat.Spunea Mihaela ca si Pacientul Englez i-a placut - ma mira atractia ei pentru relatii imorale cand are atat de bine definite binele si raul in viata . Plusez pe adulter pentru ca este atat de blamat in viata publica, atat de frecvent in viata reala si atat de placut impresionant in pelicula de film ... atata timp cat nu ni se intampla noua |
AgnesLuca spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Zala Mihaelaaaaaa! Daca nu le-ai vazut inca, citeste intai cartile!!!! Macar 'The age of innocence'. Filmele sunt niste ecranizari extrem de reusite. Eu intai am vazut filmele si apoi am citit cartile, fiindca mi-au placut enorm filmele. Dar am inteles mult mai bine si mai profund povestile dupa ce-am citit cartile. (The age of innocence - Edith Wharton, The end of the affair - Graham Greene). Inca un film care mi-a placut e 'Va place Brahms?', cu Ingrid Bergman si Yves Montand. E vechi, alb-negru, dar merita vazut din plin. |
Da Intermezzo tot cu Ingrid Bergman ati vazut ?
Buflea, am o interebare pt. tine; la celalalt topic ai scris ca e normal sa te indragostesti de 3-4 ori; de ce atit si nu mai mult sau mai putin ? Ca daca-i asa, mi se pare simplu, astepti sa se-ntimple a 4-a oara si dupa aia te legi, nu ?
Inca n-am citit decit ultima pagina din acest topic, daca interbarea s-a lamurit deja, imi cer scuze!
vikinga spune:
Citat: |
citat din mesajul lui ocebineIarta-ma daca nu pot avea simpatie pentru cineva care asteapta sa i se retraga burta nevestii..."The surest sign of intelligent life in the universe is the fact that none of it has tried to contact us". Calvin and Hobbes |
vikinga spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Zala Buflea, pana cand apuci sa demonstrezi ca... , vin eu cu niste intrebari:- Daca Francesca avea casa ei, o slujba cu un salariu de 150.000 de dolari pe an sau un milion de euro mostenire de la parinti, mai ramanea alaturi de barbatul cel bun si plecat la targ? Se mai sacrifica pentru a nu-l 'lega' pe fotograful calator? Sau poate nu se mai casatorea deloc cu sotul cel bun si astepta pana ce-l intalnea pe fotograf?- Daca actiunea s-ar petrece in zilele noastre, tot asta ar fi alegerea Francescai?- Ce e mai imoral: sa comiti adulter sau sa minti zilnic, pe tine si familia, ca ramai cu ei din iubire, nu din datorie? |
AgnesLuca spune:
Citat: | ||||
citat din mesajul lui ocebine
Da, eu cred ca Francesa era nefericita in casatorie. Cred ca vroia mai mult de la viata. Si nu cred ca e vorba de iertare sau acceptare...nu-s compas moral. Daca eu sint fericita si imi ard calciiele dupa sotul din dotare cred ca nu POT cadea in extaz dupa altcineva incit sa-mi las sotul. Ceva trebuie sa scirtie pentru ca RAR se poate intimpla sa fii pe total si intrutotul indragostita pina peste urechi de 2 barbati SIMULTAN. Si asta n-are treaba cu monogamia. "The surest sign of intelligent life in the universe is the fact that none of it has tried to contact us". Calvin and Hobbes |
Eu cred ca NICIODATA nu se poate sa fi indragostit de 2 oameni simultan. Si mai cred ca nu se poate nici sa iubesti pe cineva cu adevarat si sa te indragostesti de altcineva. "Indragostelile" astea paralele sunt de fapt o supapa, o proiectie a unor probleme si framintari interne ale noastre carora nu le gasim rezolvarea in noi si le aruncam in felul asta in afara noastra.
AgnesLuca spune:
Citat: |
citat din mesajul lui J G Eu, recunosc, sunt prea batrana si harsita ca sa mai cred ca exista o mare unica iubire care te lasa scoica goala. Exista mai multe mari iubiri si ne casatorim cu cea care coincide cu epoca in care "trebuie" sa ne casatorim. Si dupa 10 ani, 15 ani calcaiele au uitat de sot. Si sunt nostalgice :) Francesca il iubea pe sot si nu il iubea datoriceste sau din mila, ci il iubea iubea, asa cum iubesti un sot vechi de 15+ ani, care e parte din tine si din trupul tau si caruia nu i-ai face niciun rau, indiferent cat ti-ar arde calcaiele. In plus, spune chiar ea ca societatea de acolo i-ar fi sfasiat, ar fi avut repercursiuni asupra fetei ei etc. Mai mult, povestea cu Kincaid avea sens ca flama, ca iluzie, ca ultim strigat al feminitatii ei...si nu ca relatie de lunga durata. Si tot din capitolul batraneti, stiti cum e, cu varsta moralitatea omului e din ce in ce mai indoielnica. Mie mi s-ar fi parut aberant sa nu se fi culcat cu el, sa nu fi mers pana la capat... Ma rog, din punctul meu de vedere povestea e perfecta :) J si Carla (05.02.2006) www.prin-casa.ro/" target="_blank">Culinare |
Io filmul l-am vazut demult, foarte demult si stiu ca mi-a placut la vremea aia. La fel cum mi-a placut si Intermezzo, ma ravasea prin neputinta de a ma plasa de o parte sau alta.
Intre timp am imbatrinit si eu si cu mintea de acum zic ca nu-i iubea de fapt pe nici unul din ei. Era indragostita de personajul jucat de Clint Eastwood, da nu-l iubea.
De condamnat nu condamn adulterul (cine-s eu sa-mi permit asta) numai ca de acceptat nu-l accept.
Am ajuns cu cititul abia pe la pagina 3, da cum ieri am terminat sesiunea ma asteapta o granmada de treburi gospodaresti in jur, sper sa reusesc sa ma apuc de ele
buflea spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Adela99 totu' e sa putem justifica infidelitatea dpdv moral. contradictoriu, nu? de ce intelegem protagonistii filmului si mai putin pe cei din viata reala? in film, carte te transpui, in viata reala uiti de empatie. in film il intelegi pe cel ce inseala pentru ca te poti transpune in rol si alegi sa inchizi ochii la cel inselat de dragu' celui care-nseala (ba chiar mai mult sa-i gasesti defecte), in viata il intelegi pe cel inselat si te apuca pandaliile ca ti s-ar putea intampla si tie. mie nu-mi place notiunea de a "insela", cat p-aci s-o pun intre ghilimele tot timpu'. io ii zic minciuna. ca de inselat te poti insela pe tine insati daca nu "inseli". |
...sora mea de suflet
AgnesLuca spune:
No, c-am reusit sa citesc, cam pe diagonala ce-i drept.
io zic in continuare ca francesca nu-l iubeste, pentru ca iubirea e ceva activ, iar ea alege rolul pasiv. si nu cred nici in interpretarea adelei, desi este foarte tentanta. daca l-ar fi iubit, l-ar fi lasat pe el sa hotarasca pentru el. mi se pare mai de graba protectie personala, intelepciune, resemnare sau cum vreti voi sa-i spuneti
eu una nu vad nici o diferenta intre personajele de film si cele de forum, doar in ceea ce priveste valoarea artistica.
iar cind zic ca nu accept adulterul, ma refer strict la mine si partenerul meu, in rest fiecare sa hotarasca...