Copil prea increzator in propriile forte???
Raspunsuri - Pagina 4
Marina spune:
Eu mi-am tras un tatuaj la 38 de ani, cercei multipli am avut din tinerete, port pantaloni cu 3 numere mai mari in mod constant si AC/DC e muzica mea Nu cred ca astea sunt detalii de luat in seama.
Nu mi-as dori sa treaca chiar de tot:) dar vreau ca fizic sa fie in siguranta. Cred ca mental e ok cu atitudinea asta.
Marina spune:
Nici al meu nu are probleme cu banii, sunt un lucru neesential in existenta lui. Probabil in mintea lui atat timp cat suntem capabili sa finantam Lego e ok.
Ficiorul mea vrea sa se faca constructor . Oricum sotul meu este comandant de nava asa ca la capitolul meserii hot stam bine in familie, un al doilea aventurier nu mai incape. Noroc cu fie'mea , copil mai cerebral si respinsabil ca ea mai rar.
ML spune:
Pai bine bre, stati asa si ascultati pe la usi si nu ziceti mai repede ca se vindeca ?
Si-atunci cum ramane cu toti adultii si adolescentii americani care nu reusesc sa treaca de nivelul actual de maturizare al copilului meu? Ca o fi dragalas sa-l aud la 8-9 ani ca le stie pe toate, da' peste, sigur da in narcisism. Uite articolul de ma puse pe ganduri (trebuie sa spun ca ma amuza treaba cu barbatii si inotul si cu ai de prefera complimentul in locul sexului sau potolului):
http://www.nytimes.com/2011/03/11/opinion/11brooks.html?_r=3
Eh, noi suntem mai paltonari, asa ; acum ca m-am linistit si tot n-am loc de intors, cred ca-i usuiesc tot pe-afara sa se alerge cu cateii plus ma voi implica in minunatul maraton .
Marius, vorbesti despre o tabara de cercetasi? Mi-e frica (aici) de adulti supraveghetori pedofili iar de mers in Ro n-ar fi rau, daca ar fi mai ieftine biletele. Mai degraba pe barbat l-as lasa acolo spre reeducare .
Ce sa zic? Noi am stat intr-o nenorocire de "rulota" 2 luni jumate pana am terminat de construit casa ( http://s100.photobucket.com/albums/m10/40ML/La%20tara%20americana/?action=view¤t=SAM_0861.jpg ).
Fara apa si curent si cu baiatul inca in pampers. Am dat nas in nas cu serpi si soareci (nu intrau in rulota doar pe f. aproape :), ba ne mai dadea tarcoale noaptea si un bobcat (eu fusei tare, tare nefericita (intr-un fel, caci am descoperit si ceva interesant in toata renuntarea asta...), ma simtii cam ca pe vremea lu' adolescenta cand bajbaiam prin intuneric pe scara blocului la intrecere cu sobolanii).
Copiii erau mici si nu realizau iar barbatu' se tinu cu brio. Eu cred ca unii s-ar descurca si aici in conditii precare, dar (poate gresesc) nu ani, nu o viata. Copiii mei cu siguranta nu-s pregatiti, asa ca maine ii incui in camper (a ramas pe post de magazie acum) si ii tin ziua intreaga pe paine uscata cu varza fiarta, tot se documenta azi "soldatul" meu ce mancau prizonierii englezi in timpul celui de-al doilea razboi. Cum spune AC, poate-l lecuiesc de admirat razboaie.
Michelle, nu le spune mah nenorociti afganilor, asa mi-a venit mie. Ii da cu "Booo" mereu cand isi aduce aminte si ce suturi in fund le-ar trage el, cum trebuie sa fie invinsi si alte prostii culese de la scoala. Apai daca parintii copiilor nu-i inghit pe conationalii din Florida, ce crezi ca se vor indragosti de arabi?
MSL, n-are el treaba cu explicatiile mele .
Kari, am sa-ti urmez exemplul cu turcii :). Si, de curiozitate, la ce varsta poti sa iei carnet de conducere in Germania? Ha, ha, baiatul are un coleg care ii spune ca-l lasa parintii pe-acasa sa conduca singur ATVul (imi vine sa cred ca nu intra la categoria "eu le stiu/fac pe toate"...).
Tin si eu minte scena din film, Miriluta, am plans de m-am umflat.
Aqai, mi-a placut sfarsitul mesajului si ca ii pui la treaba. Primesc bani pentru asta?
Nelia, desi initial am crezut ca am prins mesajul tau, acum nu mai sunt sigura. Baiatul imi seamana ca fire, fara a-mi fi insa copie. Este timid, dar uneori parca nu. Cred ca il retine "egoul" barbatului meu, asta ca sa nu se dezminta ca-i american, nici macar in familie (barbatul adica). Ar trebui sa citesc mai mult despre copiii timizi si cum trebuie ajutati de o mama aflata cam pe acelasi picior.
viviana spune:
Increderea in fortele proprii este nemaipomenita si va fi de ajutor in viata. Insa daca este excesiva poate dauna.
Fata mea are o incredere nemasurata in ea. Asta o face sa riste in mod repetat pentru a-si dovedi ca e capabila sa-si depaseasca limitele.
Se simte puternica cand vede ca reuseste sa se ridice oricat de jos ar cadea.
Greseste cu obstinenta si cu o nonsalanta incredibila sinmtind ca daca face ce-si doreste are voie sa greseasca... si greseste si tot greseste...
Partea proasta este ca are resurse inepuizabile de a o lua de la capat.
Excesul de eneregie ar trebui sa i-l canalizez prin sport.
Insa nu vrea sa fac sport.
Nici noi nu mai suntem sportivi de mult timp.
Acu vreo 3 zile la ora de sport si-a dorit sa-si depaseasca limitele. A facut 70 de abdomene. Si acum abia se poate misca.
Partea negativa se regaseste in "Mama, eu stiu bine ce fac si ce vreau, stai linistita ca eu stiu ca stiu matematica. Eu nu pot sa ratez examenul". Nu, nu stie matematica asa cum crede ea. Si se prea poate sa rateze matematica - si asta nu-i pesimism din partea mea, e realism.
Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi
buflea spune:
Tema de ieri a lui fi-meu spunea sa scrie niste cuvinte in care cu rosu sa scrie vocalele si cu albastru consoanele.
Ma uit pe tema si vad ca fi-meu peste tot pe unde a intalnit litera Y a scris-o cu rosu, deci vocala. Ii spun ca e gresit - el ma contrazice, SIGUR PE EL, foarte sigur pe el -for real mama, I know - Y is a vowel - ii spun ezitand ca nu cred, ma contrazice fara drept de apel - ma duc pe google care spune ca este si vocala si consoana, cateodata vocala, cateodata consoana - ma confuzez si mai tare ...il intreb pe copil de unde stie ca e vocala - imi spune ca le-a spus la scoala - ma gandesc: oare chiar le-a spuschestia asta complicata in cls I - si poate le-a dat si exemple pe care eu nu le stiu. Fi-meu in schimb stie sigur si chiar daca nu stie, el tot stie ...
L-am lasat asa cu tema, cu Y colorata la vocala - nu stiu ce le-o fi zis in clasa ...sunt curioasa daca vine cu tema corectata sa nu.
nelia spune:
Din cite stiu eu, dar nu sint sigura, in engleza y este considerata vocala in cuvinte in care nu mai sint alte vocale si consoana in celelalte. In franceza, este vocala.
nelia spune:
Citat: |
citat din mesajul lui ML Nelia, desi initial am crezut ca am prins mesajul tau, acum nu mai sunt sigura. Baiatul imi seamana ca fire, fara a-mi fi insa copie. Este timid, dar uneori parca nu. Cred ca il retine "egoul" barbatului meu, asta ca sa nu se dezminta ca-i american, nici macar in familie (barbatul adica). Ar trebui sa citesc mai mult despre copiii timizi si cum trebuie ajutati de o mama aflata cam pe acelasi picior. www.flickr.com/photos/69265867@N06/sets/72157628040874089/" target="_blank">Copilaria, o data-n viata... (foto) www.flickr.com/photos/69265867@N06/sets/72157628085332016/" target="_blank"> Un fluture (de noapte) pe zi si alte (tot foto) |
Ma refeream la faptul ca 'incearca fara prea mari sorti de izbanda sa se faca auzit fie in clasa, intre adulti sau in familie' - de ce nu sint sorti de izbinda? Ca poate increderea asta in sine asa cum ai descris-o (care nu e rea, daca are baze reale) si 'ca va avea bani cand va creste, ce masina va dori, va merge la razboi si le va arata el ce si cum alora care nu-i iubesc pe americani', in afara de faptul ca e o amprenta a ceea ce se intimpla in jurul lui, acestea sint semne de putere: masina tare pe care o conduci, banii, a fi erou pentru ca mergi la razboi... e ca si cum ar avea ceva de demonstrat pentru ca altfel vocea lui nu e auzita.
Si ma mai gindeam ca daca ai pune accent aici, sa-l ajuti ca vocea lui sa fie mai usor auzita (in familie, intre adulti, in familie) fara un efort mare din partea lui, poate ca ar renunta la a-si dori sa arate ce poate... Ca poate imaginea 'americanului' este cea cu care el se identifica si vrea sa-i apere cauza, care de fapt e a lui, copilului din clasa, intre adulti, din familie... nu neaparat a americanului in adevaratul inteles al cuvintului.
Sint doar niste ipoteze, spre ele m-a dus gindul cind am citit prima data mesajul... e drept ca nu am citit ce s-a scris dupa, poate ai dat mai multe explicatii.
nelia spune:
Nu stiu ce am facut eu sau e o eroare tehnica, dar imi aparea ultimul mesaj ca citat... apoi de doua ori... am sters si l-am mai pus o data.
ML spune:
Asa-i, Nelia, nu tu mi-ai spus la un subiect mai vechi sa vad ce se ascunde in spatele dorintei lui de a asculta hard-rock (cuvintele, ritmul, indrazneala...), de ce il atrag? La fel si aici...
Ma las pacalita de ce este deasupra, multumesc ca ai citit cu atentie, sa nu pleci de pe forum !
Ma duc sa cuget, vreau sa il ajut cat m-oi pricepe. Ma intorc pe maine seara.
msl1 spune:
ML,
asa ziceam si eu sa ii trimiti in Ro, pe toti 3
Sa stii ca de multe ori sint uimita citeodata de nivelul de "maturitate" al unor americani...inclusiv la al meu inca sot; da nu pot sa inteleg cum cineva care e "senior"in servici, foarte avansat tehnic poate fi la nivelul de maturitate al unui copil de 8-10 ani! buflea il descria pe fiul ei, aceea descriere se potriveste barbatului meu, si am mai vazut si alte exemple colegi de-a lui americani exact ca el! eu cred ca este tipic americanilor chestia asta cu increderea in fortele proprii, nu prea am intilnit-o prin europa