Botezul unui copil abandonat

Botezul unui copil abandonat | Autor: laura-s

Link direct la acest mesaj

Buna fetelor,
poate ca mai sunt fete in situatia mea: eu doresc sa adopt un copil, dar sotul nu e foarte convins, mai ales dupa ce a vazut ca nici parintii mei nu sunt de acord cu adoptia.
M-am gandit ca am putea boteza mai intai copilul si sa-l vizitam si dupa un timp sigur se va atasa de bebe si... cine stie, poate va accepta mai usor adoptia lui. Si daca nu, oricum vreau sa-i fiu o nasa adevarata, sa-l vizitez, sa-l duc la plimbare...
Acum intrebare: cum poti boteza un copil abandonat? si ai voie dupa botez sa-l vizitezi si sa-l iei acasa in weekend?
Sper sa fie cineva printre noi care sa stie cum se procedeaza.
Va pup,
Laura

http://pg.photos.yahoo.com/ph/pitilau2004/my_photos

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Anca Wish spune:

Laura, frumos ca vrei sa faci gestul asta, dar nu este deloc indicat (parerea mea!). Aici ma refer la vizitatul si luatul acasa. Gandeste-te ca-l duci intr-un mediu familial, unde i se va da atentie si va fi fericit dupa care va veni ziua de duminica cand toata lumea se va prabusi.

Si apoi, draga mea, majoritatea parintilor adoptivi isi doresc ca participe la botezul copilului lor. In caz ca nu veti fi hotarati, veti rapi unei familii sansa de a trai acele emotii.


Promit sa te sun azi si sa vorbim mai multe

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns laura-s spune:

Da Anca, e si acesta un punct de vedere, dar din cate stiu eu, majoritatea copiilor abandonati (fie ei in grija unei maternale sau a unei case de copii) sunt botezati si atunci prefer sa il botez eu si daca sta la o asistenta maternala acasa si acolo primeste dragoste, ca doar nu poti creste un copil de bebelus si sa nu te apropii de el, sa nu-l indragesti...si nu cred ca ar fi o problema, daca de mic ar veni la noi in weekend; si eu am un baietel de 6 ani si de mic mergea la bunici, la socrii, la nasa lui si ramanea acolo cate 1 sau 2 nopti.
Nu stiu ce sa zic, poate sunt egoista, poate ma gandesc la mine, dar deja sotul mi-a spus ca incepe sa se simta prost ca nu poate ajuta un copil parasit si ma gandeam ca daca o botezam si o mai vizitam isi schimba parerea si va fi a noastra de tot, nu doar in weekend.
Ma rog la Doamne Doamne sa ma ajute sa iau cea mai buna decizie.
Va pup,
Laura

http://pg.photos.yahoo.com/ph/pitilau2004/my_photos

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns erato spune:

Laurasi eu zic ca pleci din start de la o premisa gresita.Nu cred ca e abordarea corecta ca sa-ti convingi sotul botezand acel copilas. Daca vrei sa fii doar nasa lui/ei, e bine, dar daca vrei sa faci acest lucru doar ca sa-ti convingi sotul sa adoptati copilasul, acest lucru e gresit si pleci din start de la o premisa gresita. Adoptati un copil ca sa deveniti parinti, iar daca sotul tau nu e convins ca vrea sa devina tata in acest mod, botezand acest copil ca apoi sa-l adoptati sau nu (in functie de ce zice sotul), iti vei face rau si tie, dar mai ales, ii vei face rau copilului. In plus, acest copil se poate sa nu devina adoptabil, sau daca devine adoptabil, sa-l adopte o familie cu atestat, iar voi sa nu mai aveti ulterior niciun drept, sa nici nu stiti macar unde se afla. Gandeste-te bine inainte de a face acest pas.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marumiha spune:

LAURA-daca acest copil o sa fie dat in ingrijirea unei doamne (maternale),nu cred ca este posibil sa puteti sa-l luati la sfirsit de saptamina la voi acasa pt.ca doamna este responsabila si daca doamne fereste se intimpla ceva cu copilul o sa fie trasa la raspundere.De vizitat copilul ,cred ca nu este o problema .
Poate ca cel mai bine este asa, cum au mai spus si alte fete ,sa incerci sa-l convingi pe sotul tau si numai cind el este sigur ca doreste sa adoptati un copil va puteti incepe toate demersurile necesare,obtineti un atestat asa cum procedeaza toate familiile care doresc sa adopte copii.
Incearca sa-l duci pe sotul tau sa vada copii care sint abandonati si care locuiesc in leagane ,unde nu au o fam.


Mami di Marco

Poze

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns laura-s spune:

OOOOfff fetelor, ce greu este...
Vreau sa fiu nasa acestui copil, daca mama lui nu pot fi. Daca il pot boteza atunci vreau sa-i fiu nasa in adevaratul sens al cuvantului, sa-l vizitez, sa-l duc la plimbare, sa-i cumpar jucarii, hainite, sa-l iubesc asa cum imi iubesc copilul meu care are acum 6 ani si nu trece zi sa nu-mi spuna ca ma iubeste si ca nu e suparat pe mine ca nu-i mai pot face o surioara....
Nu stiu ce sa fac...nu m-am gandit ca as face rau daca as boteza un copil abandonat; chiar daca nu o sa-l adoptam, putem ramane nasii lui, nu? Dar cum procedez cu botezul? Ma interesez la maternitate?
Multumesc fetelor pentru sfaturi si va pup.
Laura

http://pg.photos.yahoo.com/ph/pitilau2004/my_photos

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns marumiha spune:

Laura ,eu nu cred ca faci rau botezind un copil abandonat ,faci f.bine si este f.frumos si normal sa iti doresti sa poti sa ajuti un copil abandonat.E mai greu sa -l adopti ,mai ales ca spui ca sotul tau inca nu este convins .

Poze

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ditza_ditza spune:

buna laura-s,

inteleg ca aveti copilul vostru biologic,sa fie sanatos si sa va aduca numai bucurii!
Noi,suntem o familie care a adoptat,iti spun parerea din partea cealalta a baricadei.
Au durat mult actele,a trebuit sa mergem in vizita la familia maternala vreo 3 luni,am prins concediul tribunalului si pe urma o greva a avocatilor,in concluzia a fost multa tevatura!
Acum ne bucuram de un baietel si am fost tare bucurosi ca NU era botezat.
Am putut face noi acest lucru cu familia, alaturi de familia maternala i-am luat motul.In felul acesta am considerat ca le-am multumit ca l-au crescut de la 10 zile pana la 1 an.
Este doar o poveste!
Desigur,sunt multe familii sarace si foarte bucuroase de-o familie de nasi cum cred ca sunteti voi.......toate bune!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns blackgirl0 spune:

Laura, eu sunt aici fix din acelasi motiv ca tine: eu vreau sa adopt, sotul meu nu. Nu stiu daca la noi este inca caz de infertilitate, de cand ma stiu eu am vrut sa adopt un copil.

Insa, daca nu esti decisa sa adopti un copil, indiferent de consecinte (separarea de sot, de exemplu) atunci mai bine nu te baga peste copiii abandonati (nici macar sa-i botezi). Vrei sa faci un gest crestinesc? Sunt pe langa Brasov cateva sate cu familii sarace, cred ca ajunge sa intrebi la primarie la serviciul de asistenta sociala. Orice familie ar fi bucuroasa sa le botezi vreunul dintre copii (familii cu 6-7 copii).

Eu incerc sa-mi alin dorul ajutand o gramada de mamici sarmane cu bebelusi cu hainute de la copilul meu, cu medicamente, cu donatii de la prietenele mele. De-asta, cateodata, ma gandesc ca sunt bogata: pe langa copilul meu mai am o gramada de copii (pe toti ii tratez ca fiind ai mei, inclusiv la vaccinari ).

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns irina_g spune:

Citat:
citat din mesajul lui laura-s
Acum intrebare: cum poti boteza un copil abandonat? si ai voie dupa botez sa-l vizitezi si sa-l iei acasa in weekend?

In primul rind, nu poti lua un bb acasa, botezat sau nu, fara aveti atestat. Daca doamne fereste se intimpla ceva cu copilul, maternala va raspunde pentru copil.
In al doilea rind, Laura, trebuie sa te pui in situatia familiei adoptatoare.
Orice mamica doreste sa isi boteze copilul, e un eveniment cu incarcatura emotionala mare.
Au fost cazuri in care copilul avea si 2 ani si ceva si, din fericire, nu a fost botezat, caz in care mamica adoptatoare a fost super fericita si emotionata sa treaca prin tot ce inseamna botez incepind cu bagatul in cristelnita, miruitul, si la sfirsit, marea petrecere.
Concluzia: daca sunteti hotarati sa adoptati, atestati-va, gasiti copilul si apoi o sa vedeti ca va veti ruga la DD sa nu fie botezat ca sa fiti voi primii. Daca mai aveti un copil al vostru, stii cum e sa fii tu cea care isi ia copilul de la altar. Repet, e ceva ce nu se poate descrie in cuvinte. Nu cred ca ti-ar fi placut sa fie botezat de X sau Y. E putin egoism (parerea mea) sa vrei sa botezi un copil doar in speranta ca sotul tau va spune DA adoptiei. Ori vreti ori nu, nu e cale de mijloc. Un copil nu e o pereche de pantofi pe care o iei si apoi, daca nu iti place o duci inapoi.
Au fost cazuri cind a fost luat copilul din maternitate insa cu o zi inainte de a fi externat, a fost botezat de cei din spital.
Nu pot sa iti spun ce tristete pt acei parinti.
Eu personal nu cred ca as dori sa fie botezat copilul meu de altcineva, chiar daca nasa poate ar vrea sa fie nasa apoi pentru tot restul vietii.
Asa cum spuneau si alte fete, sunt destule familii sarace cu mult copii care ar dori sa aiba copil botezat si nu au banii necesari pentru acest fericit eveniment.
La botezul unui nepotel de-al meu, de ex, era o fetita de de rrom care avea 5 ani si nu fusese botezate pina atunci.Sunt isna multe cazuri in care familii sarace ar apela bucuroase la o nasa cu norma intreaga.
Bafta sa luati cea mai buna decizie.Tine-ne la curent cu ce ai hotarat.
Hai ca m-am intins cu scrisul.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns laura-s spune:

Buna dimineata,
va multumesc tuturor pentru sfaturi. Inca nu ne-am hotarat ce vom face; pentru inceput voi suna la DPC sa vad cum se procedeaza pentru botez si daca pot face acest pas il voi face, adica voi boteza copilul si asta pentru ca ma gandesc la binele copilului.
Nu mi se pare normal ca un copil de peste 3 sau 4 luni sa nu fie botezat, numai in speranta ca intr-o zi el va fi adoptat si atunci parintii adoptori se vor bucura de slujba botezului.
Nu e crestineste sa lasi un copil nebotezat; cei care il adopta pot face o slujba la biserica si au sufletul impacat ca acel copil a fost botezat la momentul potrivit.
Si cu adoptia dureaza, stiu cazuri la care mama naturala merge in vizita tot la 5 luni si ceva ca sa nu poata fi decazuta din drepturi si astfel copilul ajunge la 6 sau 7 ani si nu poate fi declarat adoptabil; cu acesti copii cum ramane? nu-i botezam ca sa se bucure peste cine stie cati ani cineva????
Nu vreau sa fiu dura, dar pe mine nu m-ar deranja daca as adopta un copil botezat, din contra, as multumi Domnului ca cineva s-a gandit la el; refuz sa cred ca cineva s-ar bucura ca un copil abandonat nu a fost botezat, ca nimeni nu s-a gandit la sufletelui lui.
Cei care il vor adopta pot opta in a pastra legatura cu noi sau poate vor dori alti nasi, dar pana atunci eu ii voi fi nasa si il voi ajuta cum pot.
Si sotul nu e inca convins tocmai pentru ca se gandeste la noi, la copilul pe care l-am facut impreuna si vrea sa ma protejeze de eventualul esec al unei incercari de adoptie. Deja mi-a spus ca nu-i da pace gandul ca ar putea ajuta un copil abandonat si lui ii e frica sa ia aceasta hotarare; eu sunt sigura ca in momentul in care va vedea copilui nu va mai sta mult pe ganduri....
Deocamdata ma voi concentra pe botez, apoi Cel de Sus ne va ajuta sa luam cea mai buna hotarare.
Credeti-ma ca ma gandesc si la faptul ca eu am un copil si ar trebui sa ma bucur de el si sa las o familie care-si doreste si incearca de multi ani sa faca un copil si nu reusesc, asadar sa las acele familii sa adopte sa-si vada visul implinit.
Nu am vrut sa supar pe nimeni cu ceea ce am scris, dar credeti-ma ca sunteti singurele in fata carora pot scrie tot ce gandesc si va multumesc pentru acest lucru.
Va pup,
Laura

http://pg.photos.yahoo.com/ph/pitilau2004/my_photos

Mergi la inceput