Aspirante optimiste > 20 ani (716)

balanta_tm spune:

Wow, oare a-ti dori un copil inseamna si a-l avea pt ca sotul sa nu fie privat de lipsa unui copil si implicit sa nu caute in alta parte sa aiba copil? De ce oare sotul in sus, sotul in jos? Noi, femeile, contam mai putin? Sau suntem dispuse sa induram mai mult?
Recunosc ca la treaba asta nu m-am gandit niciodata: sa fac un copil si ca sa tin barbatul langa mine, nu doar fiindca pur si simplu, imi doresc un copil cu sotul meu. Sau cum? Ca eu nu inteleg. Ori sunt eu defecta, ori stiu cu cine m-am maritat si stiu ca nu m-ar parasi daca nu am sa pot "sa ii fac" un copil...
Si nu, nu vorbesc ca una care are deja copii, ci vorbesc ca una care nu poata sa conceapa natural, careia i-a reusit FIVul dar care a pierdut sarcina la 24 de saptamani...

DenyAnd spune:

Mihaela, Gaby, aveti si voi dreptate.
Dar e asa de dureros cand vezi ca nu mai apare bebe, incat ajungi sa zici "gata nu mai vreau bebe (acuma)" tocmai sa nu te mai doara atat de mult.

---

Cu ajutorul lui DUMNEZEU in curand pana la termen cu un sanatos si vioi
http://www.fertilityfriend.com/home/36cee8

DenyAnd spune:

Balanta

---

Cu ajutorul lui DUMNEZEU in curand pana la termen cu un sanatos si vioi
http://www.fertilityfriend.com/home/36cee8

lorena_86 spune:

amabbela eu stiu ca ne vrei binele dar ai fost putin dura in cea ce ai scris

eu am avut sangerarea (spoting) cum zici tu la prima sarcina si nici vorba de deficit de progesteron....pe atunci lucram in laborator si mi-am facut singura analizele si am vazut ca aveam un progesteron imens....asta mi-a dat de gandit ca ar fi sarcina

am avut probleme cu sarcina dar asta pe la 7-8 sapt cand a incetat in evolutie si nici gand ca ar fi fost un semn sangerarea aia pt ca la doua luni dupa am ramas iar gravida si nici urma de sangerare si tot am pierdut sarcina

eu sunt de mult pe aici la aspirante, din pacate, am un an jumate si am vazut foarte multe gravidute care dupa ca eu avut testul pozitiv au avut si sangerari mici si acum isi strang bebeii in brate

acea sangerare nu e chiar de la implantare ci de la formarea si dezvoltarea placentei, embrionul se infige si mai tare in endometru

poate o sa te superi pe mine de ce am zis dar eu asa simt

nu te contrazic ca ne stresam dar in acelasi timp ne facem si sperante, speranta moare ultima, daca nu am avea sperante atunci unde s-ar ajunge

ne facem teste devreme, ne monitorizam orice simptom si multe altele din prea multa dorinta, o dorinta arzatoare care ne invadeaza sufletele, dorinta care e devine foarte dureroasa luna de luna

fetelor eu va pupic


========================================================================
Trombofilie, MTHFR - gena C667T genotip homozigot; doua sarcini pierdute: 7s si 6s

ajuta-ma sa devin o cu sanatos si la termen

lorena_86 spune:

balanta, iarta-ma ca ma bag dar si eu simt acelasi lucru....si mi-e mi se rupe sufletul cand vad cum sotul moare dupa copii prietenilor si sta langa mine luna de luna cu testele si plange odata cu mine cand e negativ

stiu ca ma iubeste si mi-a repetat-o in nenumarate randuri ca daca nu o sa pot face el e alaturi de mine si pt el nu schimba cu nimic chestia asta dar....daca imi doresc enorm sa vad ca imi intemeiez o familie asta nu inseamna ca fac lucrul asta numai pt el, ba chiar fac lucrul asta pt amandoi, pt ca ne dorim mult

este un lucru minunat atunci cand iubesti enorm pe cineva sa ii oferi si un bebe, rodul iubirii voarte, sa stiti ca e o bucatica din tine si una din el.....nu numai tu ii oferi un bebe si el face la fel pt ca si el participa la conceptie

========================================================================
Trombofilie, MTHFR - gena C667T genotip homozigot; doua sarcini pierdute: 7s si 6s

ajuta-ma sa devin o cu sanatos si la termen

gabyv spune:

Balanta, eu vorbeam la general, nu discutam cazul meu, sau al cuiva de pe forum... sunt super convinsa ca exista si astfel de barbati, care nu vor ramane cu o femeie care este infertila.
Stii tu sunt femei si femei ca si barbati si barbati
Eu am o prietena care nu vrea copii si sotul ei a amenintat-o de fata cu mine ca daca nu ii face copil o lasa...asa ca....

In fine, tu intelegi ce vrei din ce am scris eu

Mihaelafalt spune:

Asa fetelor ce bine ca a mai intrat cate cineva ca chiar credeam ca s-a intamplat ceva.
Nici eu nu vreau copii doar ca vrea sotul, el nu prea iubeste copii dar de vreo doi ani a zis ca e timpul, eu prefer sa ma caut, sa fac teste si sa raman insarcinata iar daca ma stresez prea mult cu problema asta e problema mea si ma priveste.

Doamne ajuta-ma sa trec peste pierderea suferita si da-mi bucuria ca intr-o zi sa-mi tin copilul in brate.

gabyv spune:

+1
si eu la fel

lilimara spune:

Cred ca ar trebui sa recunoastem fiecare dintre noi faptul ca sunt unele luni in care o luam razna de tot cu nerabdarea, cu stresul si cu testele facute irational la nici 5 zile de la ovulatie sau alte actiuni fara logica.
Ceea ce a incercat sa spuna Amabell ca ar trebui sa o lasam mai moale ca poate chiar acest lucru ne impiedica sa reusim ceea ce dorim [excluzand cauze medicale], cred ca fiecare dintre noi am gandint-o si am simtit-o cel putin o data.
Sunt multe dintre noi care am ales sa ne retragemn un pic,sa luam o pauza de o luna, sa punem in cui speranta si dezamagirile.
Peste alte postari oarecum asemanatoare celui expuse de Amabell s-a trecut destul de usor fara asemenea reactii....dar, ca sa postezi asemenea lucruri trebuie sa nu ai vreun copil la semnatura.
P.S. Semnalam acum cateva zile prima zi de gradinita a fetitei mele ,mari emotii de o parte si de alta.A fost foarte frumos,totul a decurs minunat.
Mult succes in planurile voastre si sper sa va tineti puiutii mult doriti cat mai curand in brate!

Lili de strumfita Maria Eliza

Cu ajutorul lui DD in curand din nou

CODRA74 spune:

Buna seara fetelor!
e imposibil sa nu te stresezi,sa nu devina o obsesie la un moment dat dorinta de a avea un copil.e greu sa vezi ca timpul trece,faci investigatii,tratamente si totusi nu se intampla nimik,sau mai rau se intampla sa pierzi sarcina.chiar daca iti spui ca trebuie sa nu mai bagi in seama semne,simptome...in fiecare luna exista un dram de sperantza si cand vezi ca vine cm,dezamagirea e foarte mare.e o rana care nu se inchide si care doare ori de cate ori vezi o gravida,un copil...e greu.probabil depinde de puterea fiecareia ca sa treaca peste aceste momente.si eu am momente cand sunt calma,cand gandesc la rece,dar am si momente cand imi vine sa innebunesc de durere.ne ridicam si mergem mai departe ca nu avem ce face.sperantza moare ultima.scuze ca m-am bagat si eu in discutie...sper ca nu am deranjat pe cineva.e doar parerea mea