Prietene la bine si la greu - 127
Raspunsuri - Pagina 11
magdaz_ina spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Lumi_Richard Gata,s-a trezit! Ii pregatesc mancarea(pe care i-o servesc in parc) si plecam! |
Lumi, ia doua portii... ca poate poftesc si altii (ca la iaurt).
rares - clipe in spirala norocului
magdaz_ina spune:
Citat: |
citat din mesajul lui laurairina13 Noi trecem iar prin faza trantit cu capul de parchet/calorifere/mobile, trantit ce are prin maini daca nu obtine ceva. Si asta face si pe strada, si acasa, si oriunde. Azi dimineata ma dus-o la plaja, la ora 8 fara ceva ea urla din toti rarunchii ca vrea in apa marii care era super super rece. O luam de acolo si urla, si se zvarcolea, si se izbea, abia o putea tine ta'su in brate. Toata plaja era oripilata, schimbau priviri priviri, nu am reusit sa o calmam nicidecum, orice i-am fi aratat nu era interesant. Si asta e doar un episod, cand ne e lumea mai draga ea incepe cu nu nu si trantit cu fundul de pamant, si izbit cu capul de ce apuca. Pot sa ii vorbesc frumos, sa urlu la ea, fix pix. Cand sunt singura cu ea o ignor, ii spun ca nu o bag in seama cand face crize, ca daca face asa ma supar si nu ma joc cu ea pana nu inceteaza, si ii intorc spatele, caut activitate, in 5-10 minute de crizat se mai calmeaza. Cand e si ta'su acasa el nu are rabdarea de a o ignora, si escaladeaza totul de ma termina de cap toti. E foarte, dar foarte foarte incapatanata(aici imi seamana), pana nu iese ca ea nu se lasa. Acasa mai e cum mai e, dar cand ti-e lumea mai draga si esti in mijlocul unei probleme, in vizite unde speri sa faca o figura buna, fix atunci e jalea de pe lume cu urlete, tranteli, zbatut ca un tigru in cusca. Ce sa ii fac in momentele alea? De luat in brate evident nu sta, se zvarcoleste asa tare cateodata de nici un adult cu forta nu poate sa o tina. De ignorat nu pot, ca imi atrag doar replici si intrebari 'vai da ce are?vai da de ce face asa? vai da nu e bine, sa o duceti la un doctor' Asta e inca un motiv sa ma simt neimplinita, nemultumita si frustrata. Am plecat aproape plangand de undeva si eu dupa un episod dintr-asta de al ei. Nu mai puteam pur si simplu, imi venea sa o iau si sa o zgudui, sa o fac sa taca macar. |
In cazul Iarinei am trecut relativ usor si cu rabdare peste "mica adolescenta" de la 2 ani. Eram in oarecare cunostinta de cauza, asteptam sa treaca varsta, am avut noroc de un copil calm, desi foarte energic si inca mai reuseam sa rezolv situatiile dificile luand copilul in brate si plecand de la locul incedentului.
Pe la finele perioadei, cand eram cam exasperata si asteptam cu nerabdare sa mai creasca un pic si sa il lase pe "nu" din brate am asistat cu surprindere in parc la o scena similara cu scenele dintre mine si Iarina. Eroii scenei erau o mamica si un copilas de 4 ani, secvanta era aceeiasi ca in cazul Iarinei insa... cu vorbe !
Atunci am realizat ca asta nu va fi tot, ca dupa criza de 2 ani urmeaza criza de 4 ani.
La 3 ani aveam o realtie armonioasa mama-fiica, varsta de 2 ani era depasita cu succes.
La 4 ani insa nu am mai avut resursele corespunzatoare noii etape. Energia mea era canalizata la povestea lui Rares iar "nu"-ul Iarinei s-a ciocnit adesea de "ba da"-ul meu.
Am iesit cam sifonate din criza de 4 ani, am pierdut relatia idilica mama-fiica si mi-am pus speranta in "timpul care le rezolva pe toate".
Zilele trecute am aflat, tot in parc, cat timp avem pentru refacerea relatiei armonioase. M-am intalnit cu o mamica pe care o stiam din vara trecuta, mamica pe care o vedeai mereu cu zambetul pe buze. Copilul ei cel mare are cu 2 ani mai mult decat Iarina iar cel mic are 1-2 luni mai putin decat Rares. De data aceasta, mamica mereu zambitoare de vara trecuta parea trista si obosita. Am intrebat-o daca s-a intamplat ceva si mi-a spus ca baietelul cel mare a implinit 7 ani si l-a luat iar pe "nu" in brate.
Oau ! Deci, cam acesta este timpul pe care il avem la dispozitie...
De data aceasta avem premise bune, Rares va avea atunci 3 ani !
Acum se apropie Rares de 2 ani... la el lucrurile merg putin altfel pentru ca nu e copil unic si a vazut de la Iarina ca mami are si un "ba da" drept raspuns atunci cand se epuizeaza rabdarea si intelegerea.
Cred ca nici copiii nostri nu ne cer sa fim parintii perfecti, cred ca este suficient sa ne straduim si sa facem lucrurile cat mai bine posibil.
rares - clipe in spirala norocului
ionelamaria spune:
Magda, eu sunt de parere ca nici nu e bine sa fii perfect. Perfectiunea celui de langa tine iti creeaza complexe. Deci, pentru psihicul copiilor nostri e bine sa nu fim perfecti, sa ne recunoastem cu voce tare greselile si sa incercam sa le indreptam. Pana la urma asta asteptam si noi de la copii, nu?
Mami fericita de Mihnea (14.11.2009 ) acum 24+ cu
Lumi_Richard spune:
Magda,eu as lua,dar nu stiu daca au voie sa manance ce mananca ea(ca la iaurt)
Sunt sigura ca vom mai trece prin muuuultee etape,tu stii mai bine. Traim cu impresia ca,pe masura ce se maresc,ne va fi mai usor,dar cred ca ajungem la zicala "copii mici,probleme mici/copii mari,probleme mari"
Annabelle tocmai si-a terminat pranzul,acum danseaza cu "Teletubbies", inainte de somnic. Ne-am simtit foarte bine in parc, chiar daca astazi au fost foarte putini copii(eu m-am bucurat de liniste si de umbra)
monica_80 spune:
Ziua buna fete dragi!
Azi nu sunt in toane prea bune...a plecat tati..dar trece si asta. Am intrat sa va zic atat fetele din iasi, poate bagam pe marti o intalneala, ce ziceti?
si ceva pozici din vacanta
pupici tuturor
Mami fericita de Mariuta
Lumi_Richard spune:
Buna seara!
Ce liniste e pe-aici!!! Sper ca ati petrecut frumos!
Monica,mai are rost sa-ti spun ca te inteleg perfect?
Dar lasa,ca vine tati repede inapoi si atunci veti uita clipele petrecute la distanta
Vazut pozicile,sunteti foarte frumoase,si se vede ca Mariuta s-a distrat foarte bine
Mi-ar placea sa ne vedem,doar ca eu miercuri plec in Japonia pt o saptamana....daca e dimineata,vin. Oricum,si maine dimineata o duc in parcul Guliver,daca vreti sa veniti,va asteptam cu mult drag si jucarii frumoase!
ionelamaria spune:
Mneatza
Multam de Lyly
Monica, nu cred ca ajug marti ca e program de mers la spital la tata, dar daca dati o ora si sunt in iasi , iar ce gasesc la tata nu e nasol rau.... cu draga inima dau o fuga ( vorba vine o fuga.... ca burta mea creste vazand cu ochii)
Imi pare rau ca nu sunteti foarte ok, dar inteleg de ce si cum
Lumi in caz ca nu ne vedem iti urez de pe acum calatorie placuta. Pleci singura?
Mami fericita de Mihnea (14.11.2009 ) acum 24+ cu
smaranditza spune:
'Neatza si de la mine, dupa o noapte de cosmar cu Timi (2 ore jumate a urlat aproape non stop, fara sa reusim sa identificam cauza. Febra nu mai are, diareea aproape i-a trecut de tot. Probabil a visat ceva, dar doua ore sa planga si sa se zvarcoleasca si in pat si in carut si in brate, si cantat si leganat....??!!!)
Una peste alta, fac cinste cu tot ce va pofteste inima pe caldurile astea, ca am intrat cu bine in saptamana 37!!
Mami de Timi nazdravan si 37+