Sa ne despartim sau sa lupt pentru relatie?
Raspunsuri - Pagina 6
freedelia spune:
Ba nu e deloc aceeasi situatie cu sotul care nu vrea copii. Acolo nu prea ai ce incerca, hai sa facem unul si daca nu iti place, il dam inapoi. Si probabil ca ei au discutat inainte de a se casatori despre copii si unul dintre ei si-a schibat parerea, ceea ce nu e corect...
Cat despre cazul de fata, loialitatile ei trebuie sa fie cu sotul, nu cu parintii si prietenii din tara. Ei doi sunto echipa, o familie (al carei leader, din punctul meu de vedere, este EL, dar asta nu are relevanta prea mare aici) si unul ditre membrii acestei echipe este complet nefericit in Romania si vrea sa vada daca ar fi mai fericit in alta parte. EA nu stie cum e acolo, daca o sa ii placa sau nu, se panicheaza ca nu o sa gaseasca serviciu bun si ca o sa ii lipseasca prietenii si parintii. Asta nu mi se pare normal -- EL ar trebui sa foe cel mai important pentru EA, si ar trebui sa ii dea o sansa sa vada cum e acolo, cum ar fi ei do, ca cuplu, cum i-ar fi copilului, etc. NU sa se cramponeze de parinti si prieteni si de serviciu si sa il sacrifice pe EL...
Delia, mami de John (11 Martie 2004), Jodie (16 Martie 2006), Jane (2 Martie 2010)
POZE
chatonel spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Marox Eu nu pricep de ce EA trebuie sa tina cont de dorintele sotului si EL, nu. Adica ceea ce sotia simte si doreste nu conteaza? Daca ea se simte bine acolo unde este, inconjurata de familia ei, cu prietenii, colegii si vecinii, de ce nu e inteleasa? De ce ea este indemnata sa cedeze si sa-si urmeze sotul? Marox, mama lui Alex (n. 14.06.03) si a Juliei (n. 29.03.05) |
pai cum adica sotul nu tine cont de ceea ce vrea ea? el este linga ea si copil si incearca sa o convinga sa plece, nu a plecat singur pe drumul lui.
Asa, ca prietena ta, poate ca asteapta si el de zece ani, ca nu ne-a spus diuta de cind dateaza dorinta lui de a pleca din tara.
chatonel spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Marox Nu oricine e in stare sa emigreze, toti cei care locuiesc in strainatate o stiu. Pe topicul la France acum citeva luni era o doamna, maritata cu un francez, deci in principiu mai usor integrata in societate, care nu reusea sa se adapteze, as zice chiar ca totul ii putzea aici. Si da, era cu sotul si copiii, insa regreta amar parintii, prietenii si pozitia sociala pe care o avea in tara. Marox, mama lui Alex (n. 14.06.03) si a Juliei (n. 29.03.05) |
ei, pai nu compara si tu cu emigrarea in franta sau in alte tari, ca aci e mult mai greu: se stie ca francezii sint rasisti, mai ales in catune, ca sint destul de dificili in a da de lucru unui "strain" etc.
Mie mi-au trebuit 6-7 ani ca sa ma simt "ca acasa" si am vazut la o prietena ca si ei i-a trebuit cam acelasi timp... si sintem maritate cu francezi
si n-aveam copii, asa ca am trecut amindoua prin scoli ca sa ne "recalificam".Insa am fost in Canada, acolo cum ai ajuns esti ca si in ro, romani puzderie, diferente culturale mai putin pentru ca e mare numarul emigrantilor, iar servicii se gasesc imediat (relativ repede) in functie de diplome.
Insa si Franta se mai schimba, au dat acum drumul la cadrele medicale din ro si au venit o gramada, inclusiv la taranoaia, asa ca "eticheta" de romani=tigani se va transforma in roman=medic/asistenta medicala
lai spune:
Nici mie personal nu mi se pare acelasi lucru copilul cu plecatul din tara, mai ales ca atunci cand se pune problema de copii, inca nu ai copii, iar in cazul de fata cel putin cu plecatul exista deja un copil.
Dar asa, in general, eu nu cred ca as sta langa un sot care nu vrea copii sub nici o forma (as face un compromis legat de nr. de copii, dar cel putin unul e musai sa vrea), insa as ajunge la un compromis cu sotul legat de stat/plecat dintr-un loc anume. Cunosc un cuplu in care ea a asteptat nu zece, ci douazeci de ani ca el sa-si schimbe parerea cu privire la copii; si-a schimbat-o dupa douazeci de ani, dar a fost prea tarziu; ei au ramas impreuna, dar ea a suferit toti anii astia si acum sufera si mai tare. Insa pana la urma fiecare cu prioritatile lui, poate pentru unii locul este la fel de important sau mai important decat facutul copiilor.
Lai 
31+ cu 
cristoiu spune:
Mai stiu eu un caz, tot off topic, in care ea a asteptat sa isi schimbe el parerea referitor la copii, a tot asteptat pina pe la 40 si ceva, cind el in final si-a schimbat-o, doar ca s-a hotarit sa incerce cu una mai tinara, ca nevasta nu mai putea. Si mai stiu inca doua cazuri de-astea cu asteptari, ele mai mari ca ei cu 5-6 ani, care pina la urma au si happy end.
Parerea mea e ca absolut orice alegere in viata e cu risc. Ca alegi sa pleci sau sa ramai, sa faci un copil au ba, viitorul e intotdeauna un mare necunoscut. Eu am emigrat a doua oara, din Canada in Germania, din cauza sotului. Am fost constienta ca un mare risc, nu eram decit prieteni atunci, dar am preferat sa nu am regrete si intrebari de genul "cum ar fi fost daca...?"
Tanti Zavaidoc spune:
Marox, aici nici macar nu e vorba de `a-si urma sotul`. Mi se pare interesanta exprimarea, reflecta un mod de gandire. Sotul vrea sa plece ei doi, impreuna. Ca parteneri egali de emigrare. Doar ca ea nu vrea sa plece nicaieri.
Diuta nu `trebuie`sa nimic. Daca era foarte convinsa ca nu vrea sa plece, nu vad de ce ar mai fi deschis topicul. Nu voia si gata, nu era negociabil. Cat timp isi pune intrebari, asteapta probabil un indemn intr-o directie, sau macar o incurajare (de obicei, in sensul preferintei ei). Acum, cu postarea lui Marox, a obtinut-o
.
A mai remarcat cineva ca Diuta nu a mai scris nimic la subiect de niste zile? Poate nu mai e de actualitate dilema, ma gandesc.
lucialu spune:
Cand am citit titlu subiectului, ma gandeam: oare ce i-a fi facut dl? A inselat-o, e alcoolic, o bate? Adica de-astea grele, care clar te aduc in pragul sa iti iei campii.
Dar pt asta sa ii intrebi pe altii...pai nu stii cat il iubesti pe sotul tau? Iti pui problema sa lasi copilul fara tata langa el, nu de duminica, pt ca tatal este nefericit in tara?
Freedelia, si eu gandesc asa ca tine, sotul si copilul trebuie sa fie cei mai importanti, altfel stai cu mama , tata, frati, bunici...amici de gradi, colegi de serviciu...
michelle-usa spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui diuta_20 Pai ideea este ca aici are un super loc de munca,caruia ii da cu piciorul.Si nu are nimic stabil in strainatate.Si de ce sa arunc eu vrabia din mana pe cioara de pe gard?Si ma gandesc de mult sa il las sa plece,dar am un copil mic de crescut,oare nu il aruncam intr-o situatie incerta in acest mod? |
trebuie sa discutati serios, sa vezi ce plan are, cand spune ca vrea sa emigreze.
el vrea sa plecati toti 3 sau numai el pt la inceput?
emigrarea presupune multe aspecte cateva ar fi:
acte- sa ai un statut legal si sa sa poti lucra legal
bani- de chirie,cheltuieli zilnice,bani de zile negre.
job -posibilitatea de a gasi de lucru, meserie stiuta, experienta...etc.
locul- unde sa emigrati, cultura, clima ...etc
prieteni, cunostiinte in acea zona.
michelle
mirela0521 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Tanti Zavaidoc A mai remarcat cineva ca Diuta nu a mai scris nimic la subiect de niste zile? Poate nu mai e de actualitate dilema, ma gandesc. Do not offend the freaks! Now tell me, who the heck are you? (King Julien-Madagascar) |
o fi emigrat intre timp si nu are inca internet sa ne raspunda!Rares (19 aug 2006) & Rebeca (4 iun 2008)
mirela0521 spune:
nu zic ca sunt cainii cu covrigi in coada peste hotare, probabil ca este destul de dificil sa te adaptezi si este nevoie de timp si rabdare, dar cu siguranta occidentul iti ofera alte perspective si poate chiar alta stabilitate pe termen lung. au toate sitemele mult mai bine puse la punct, nu stiu exact ce au facut si fac in continuare, dar un lucru este clar: la ei functioneaza, iar la noi NU!!!
Rares (19 aug 2006) & Rebeca (4 iun 2008)