mamici singure un sfat va rog
Raspunsuri - Pagina 16
lucialu spune:
Oana, din pacate eu nu mai stiu ce sa spun pt ca personal nu inteleg ce vrei tu de fapt. Daca totul era roz si modul cum ai gestionat situatia cauzata de sot si ea te multumea, tu nu ai fi postat aici niciodata despre aceasta situatie. Pe de alta parte iti smulgi parul dupa relatiile dintre cei doi frati, unul fiind copilul tau, vrand sa fie legaturi puternice, fratesti. Repet, personal nu cred ca a fost sanatos modul cum s-au desfasurat lucrurile...eu nu as tolera. Dar nu e vorba de mine, cu toate astea ramane faptul ca tu ai fortat lucrurile, legaturile s-or incuraja ele, dar depind de cei in cauza...nu le poate strange- raci altii, parintii in cazul copiilor frati. Si esti geloasa. Pe ea si el, pe ea si socrii tai...e firesc, nu-i o acuza. Dar parerea mea e ca multe lucruri care acum te nemultumesc ti se datoreaza.
Nu stiu cum e sotul tau, eu pot doar sa ascult ce spui tu, dar fiind amic si vecin din copilarie, imi pare groaznic sa te indoiesti intr-atat de el. Adica el sa fi fost dual asa cum acum te intrebi...ar trebui sa fie extrem de mic la suflet ca cineva sa se joace in asa hal cu destinele unor oameni. Nu a fost cinstit cu tine. Corect. Trebuia sa afli din gura lui...poate asta te doare, poate nu a recunoscut lucrul asta, nu s-a cait pt el. Nu stiu.
Acum: ar fi bine sa nu mai fi asa vijelie in decizii, ai o graba, o pripeala care duce nicaieri bun. Vorbeste cu el, spune-i tot, cartile pe masa. Si fara regretel egat de vizite, ati incercat, de ce sa regretati? Ca acum n-o mai vede nu sh cat si ca ei nu-i mai pasa, dar e un copil atat de mic si i se pune in carca chestii de genul! Aude in casa unele si altele, dar dc mama-sa e citava la cap si chiar ii pasa de fie-sa apai va intelege ca nu se poate folosi de copilul ei, sa-i produca suferinta, lipsind-o de tatal ei, doar pt ca el la fel ca si ea a incercat sa obtina niste drepturi pe cale legala asupra propriului copil.
CAt despre socrii, as pune tot la spate, este evident ca nu-s cu toate acasa, mai ales el. La cate a putut sa-ti zica fara pic de rusine, nici nu m-as mai uita in gura lui. Tu nu traiesti cu el/ei. Nu locuiti impreuna. Nu vezi ce prostii indruga, ca ai vrut sa faci copila ca sa concureze cu cealalta de parca tu puteai alege ce sa nasti.
Vorbeste cu sotul calm, deschis sau pune-le deoparte pt cand vei putea sa duci o astfel de discutie, concentreaza-te pe sarcina, baietel si ia-le pe rand, nasterea, un job...Dar mai ales hotaraste-te ce vrei tu de fapt. Timpul sa il dai inapoi nu poti, dar de acum inainte depinde si de tine si asta mult in functie de ce vrei tu.
Matzaila_81 spune:
Oana, chiar nu stiu ce sa-ti spun. La voi ca la nimeni.
Pe de alta parte ai ramas insarcinata si acum vine un copil pe lume intr-o situatie care era deja destul de exploziva.
Nu stiu cine a zis sa nu te mai gandesti la socrii. Lasa-i in durerea lor ca si cum nu ar exista. Concentreaza-te pe familia ta, adica pe sot si cei doi copii. Mie una mi se pare putin probabil ca un tata care se lupta atat sa-si vada copilul pe care nu si l-a dorit si de care nu a stiut sa nu-l vrea sau sa-l respinga pe asta care e facut cu sotia legitima, teoretic sotia pe care o iubeste. Poate a trecut si el prin prea multe, in fond nu mai gaseste intelegere oriunde s-ar duce. Fetita lui s-a racit de el, parintii il bat la cap si il cearta, tu esti insarcinata si deprimata si vrei si tu niste lucruri pe care se pare ca nu ti le poate da in momentul asta. Cum vrei sa se linisteasca si sa se bucure de ce se intampla?
Bine, eu nu sustin ce a spus Emanouela despre luatul copilului de doi ani si ceva dar pe de alta parte nici nu am un copil al meu ca sa stiu sigur ca 100% eu asa as proceda. In opinia mea la doi ani daca si tatal vrea copilul ar trebui lasat doar cu parintele care nu are custodia altfel te poti lega de faptul ca nu-l cunoaste si nu-i stie programul pana la adanci batraneti.
Ar trebui sa fie totusi ceva in neregula daca chiar si acum, cu custodia comuna in vigoare justitia nu i-ar da dreptul sa-si vada copilul decat in prezenta mamei.
Altceva nu stiu ce sa-ti spun decat sa fi puternica, sa incerci sa judeci lucrurile la rece si mai ales cum au spus si fetele, sa nu mai incurajezi aiurea o legatura intre niste frati care nu au conditiile necesare in momentul de fata sa fie frati. Copilasul tau va avea sora lui in curand,va creste cu ea in casa, voi o sa plecati, lucrurile se vor rezolva intr-un fel sau altul cu calm si intelegere.
Nu mai fi negativista si nu mai actiona cu jumatati de masura. Vorbeste deschis cu sotul tau si fi alaturi de el si asculta-l si spune-i cu adevarat ce te doare si pe tine si gasiti o solutie sa iesiti la liman impreuna.
+24
emanouela spune:
draga mea, eu vb de normalitate, de de mame puse pe razbunari, etc. deci nu e doar vb ca parintele celalalt nu ii stie doar programul...sunt mult mai multe, pt ca un program poate fi scris si respectat. e si vb de psihicul copilului. si ma repet....un copil care de micut creste fara tata in casa, sa perceapa el si sa se simta in siguranta langa tata, el nu stie, nu proceseaza ca langa tata ii este la fel ca si langa mama. al meu copil, daca il las cu tatal lui si eu plec, plange....si nu doar al meu, ci mai toti care is in aceeasi situatie ca si el, adica si-au vazut tatal ocazional...ceea ce ni s-ar parea noua normal nu intotdeauna e si cel mai bine pt altii, respectiv copil. e prea mic, e mult prea mic sa-l lasi cu oameni pe care el ii considera, practic, necunoscuti sau ii ia ca pe parteneri de joaca. pun pariu ca daca acea mama isi intreaba copilul, vrei sa te duci la tata????? raspunsul va fi NU, cum si raspunsul copilului meu, la fel este. eu una, pana copilul meu, nu va intelege si procesa ca nu i se poate intampla nimic rau cu tatal, ca mama nu il paraseste, nu va fi psihic pregatit sa stea singur cu tatal lui, nu am nici un motiv sa-l supun la chin, pt ce? doar ca tatal lui sa fie multumit????
da, intradevar, ai sa intelegi mai multe cand ai sa ai copilul tau si ai sa-i vezi reactiile in anumite situatii.
astea cu vizita in prezenta mamei sau a unui membru al familiei cu care copilul se simte in siguranta, si ma refer la copii cu varste mici, sunt hotarari judecatoersti luate pe baza unor studii, nu-s hotarari ca sa hraneasca orgoliul parintelui ce are custodia.
mamy....frumoasa, desteapta si modesta...de 
nazdravana Darius Mihail
Matzaila_81 spune:
Emanouela, asta e un subiect mai delicat, nu e o situatie normala. Din cate tin minte mama copilului nu l-a anuntat pe tata ca va fi tata ci acesta s-a trezit citat la procesul pentru paternitate. Pe langa asta doamna stia ca el s-a casatorit si desi a fost de acord sa vina si oana la intalniri dupa s-a sucit ca nu cumva sotii sa se pupe in fata copilului si asa mai departe. Nu e o situatie normala. Nu poti exclude sotia din ecuatie pentru ca asa ti-a venit tie.
Si cand deschizi procese de genul asta te astepti sa fie si urmari nu doar ca tatal sa te lase in pace si sa-ti plateasca pensie alimentara cat ai tu chef.
Duduia putea sa dea dovada de mai multa consideratie si de mai mult bun simt.
Si tu treci printr-un divort, nu stiu care sunt relatiile cu fostul sot dar evident ca nu roze, sa nu-mi spui insa ca nu te astepti ca intr-o zi sa nu aiba relatie sau chiar sa se recasatoreasca. Nu o sa-i poti impune sa nu o prezinte pe noua doamna copilului vostru cum nici tie nu ti se poate impune sa nu-ti vezi de viata ta doar pentru ca ai divortat.+25
emanouela spune:
am citit cam 75% din postari si am inteles cam cum sta situatia. evident nu poti da deoparte familia actuala pe care o are tatal copilului, indiferent cum a fost situatia de pana la recunoasterea copilului. stii ce mi-ar placea? sa aud si varianta mamei acelei fetite....pt ca, avand doar o singura varianta nu e relevant. in general, adevarul e undeva la mijloc. iar ceea ce am vrut eu sa transmit este ca, oana, sa nu se astepte la schimbari in urma procesului, pt ca nu vor fi. nu stiu daca acea X face asta din ambitie, razbunare, sau ce i-o mai trece prin cap, la fel cum nu pot sa stiu de oana nu exagereaza faptele. instanta insa, asa cum e ea, ia decizii in urma unor probe, fapte, factori, martori.
mie personal mi se pare ca oana nu face nimic constructiv, se agita, se grabeste, e stresata, ia decizii pe moment fara sa discearna, judeca oameni, i se pare ca toata lumea o uraste si ca e impotriva ei.....asta nu e bine, nu e bine pt ea ca om, pt copilul ei care e in burtica si pt familia ei si nici pt cei din jur. poate ca i se reproseaza de catre sot, socri multe, nu zic nu, nu am de unde sti.....dar banuiesc ca daca aici e asa de agitata, 'pusa pe fapte mari', nerabdatoare, stresata...nu e altfel in viata de zi cu zi, mie personal mi-ar fi imposibil sa raman calma in prezenta unui astfel de caracter, 24 din 24.
stii ce-am invatat in anii mei de viata, nu putini...inainte sa arunc cu pietre in gradina vecinului, ma uit in gradina mea. e greu, la inceput a fost cumplit....dar daca ajungi la performanta sa-ti recunosti, tu tie greselile, nu tre sa le recunosti in fata altora, e uluitor de bine, te detensioneaza, destreseaza, linisteste...si incei sa vezi altfel lucrurile.
mamy....frumoasa, desteapta si modesta...de nazdravana Darius Mihail
lucialu spune:
Nu uitati ca la ea totul s-a petrecut pe un fond emotiv extrem de delicat, a aflat tarasenia cu celalalt copil al sotului in vreme ce ea era gravi pt intaia oara, toate ne transformam atunci, a urmat lauzia...si deciziile ei de a schimba destine pe fondul sentimentelor traite ca mama,acum este iarasi gravida si situatia este mai tensionata. Desigur, ea o intretine, pt ca are o graba de a hotara si a pune in pracica lucruri enorme din punctul meu de vedere. Trebuia sa lase ca totul sa se petreaca in mod firesc atat cat mai a ramas un ceva firesc in toata povestea asta, sa isi ajute sotul in deciziile luate in privinta copilei, fara ca ea sa forteze apropierea lor. Si acum face la fel. Oana, da-ti timp. Si lasa-i pe cei mici in pace. Copilul tau sufera dupa sora-sa tocmai pt ca l-ai dus tu intr-acolo. Acum vine si o bebelina. Nu il mai degringola, explica-i care este situatia de acuma legat de sora si ca il intelegi si-i esti alaturi, dar intele tuca pana la urma iti place sau nu ei(copilul tau si fetita ei) nu sunt o familie, nu mai amesteca lucrurile, el oricum va traversa perioade mai greute de acomodare, acceptarea bebelinei. Si nici sotul nu cred ca mai face fata la cate ii tot reprosezi si cate indicatii ii dai care se bat cap in cap.
Matzaila_81 spune:
Emanouele 
Frumos spus.+25
Laura25 spune:
Inchis la cererea autoarei
Am marfa la bazar umanitar DC
Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi
'Cos what I feel is the only truth for me