Lipsa de ambitie?!

Sabina spune:

Dididi, ai sa razi, dar scrisul urat e apanajul oamenilor inteligenti. Cu cat esti mai destept, cica ai scris mai interesant, mai stilizat.
Cica nu aia care pigulesc fiecare litera sunt cei mai cei :))





Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

buli spune:

Sabina, inseamna ca fi-miu-i genial :))))))

AB_AC spune:

N-as vrea sa intru in polemici de prioritati si moduri de viata. A scrie cu majuscule este echivalentul tipatului. Programul nu-mi permite sa fac ceva mai mult decat altii. Am ales sa lucrez 80% si e o alegere ca multe altele pentru ca evident am pierdut destule. Asta-i ce consider eu important in viata: educatia scolara presupune disciplina si inculcarea placerii lucrului bine facut. In plus eu am doi copii de varste apropiate 1 si jumatate intre ei. Nu-i simplu sa faci teme cu doi. Asa ca inteleg si de ce la after-school nu se fac foarte bine decat pentru cativa copii mai disciplinati de la mama natura.

Daca n-ai timp seara exista si varianta: vine acasa se culca devreme si se scoala in zori si faceti teme dimineata. Copiii mei se scoala pe la 6^30-6^45 pentru ca la 7^20 vine busul sa-i duca la scoala. In zilele in care incepem mai tarziu si-i putem duce noi profita de dimineata sa repete la pian si sa se mai joace 50-50%. Solutii se pot gasi daca tu consideri ca-i important. Daca nu, nu, dar asta nu-i motiv de necaz sau de tipat pe altii.

Sabina spune:

Aburel, pe mine ma da fie=mea afara din camera cand isi face temele. Si nu ma lasa sa mauit pe caiet daca a apucat sa si-l bage in ghiozdan, spune ca ca ii stric ordinea si ca eu nu stiu nimica:))

Dar cand nu stie ceva, vine si ne intreaba.

La pian insa nu face fara unukl dintre noi.
asa ca experimentam si asta.
insa, am observat ca exista copii care sunt draguti cand fac lectii cu parintii si copii care nu prea:P
Eu si Sofia vad ca suntem pe modelul "terorizam parintele la lectie".
Intotdeauna lucreaza mai bine cu altcineva. Si sa-i placa cineva-ul ala, daca nu ii place, devine inchisa la limita obrazniciei.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

Sabina spune:

Plus ca ai tai sunt extracumonti, la mine nu se pune problema sa "profite de timp sa repete la pian".

nu'sh cum faci:))

la cel mic e de inteles, ca e pasionat, asa e sofia cu desenul, gaseste timp oricand, dar daca as da-o la scoala de desen, parol ca n-ar mai gasi nicio secunda libera:))



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

AB_AC spune:

Sabina o fi simtind ea ca sufletul vostru e in muzichie:).
Voi sunteti mai speciali si cred ca un copil prinde foarte repede ce stie sa faca parintele mai bine ca profesorul si ce face proful mai bine. Mie nu-mi cere nimeni ajutorul la pian:))) decat poate sa-i asez cartile sub fundut lui M.

La pian asa e, cel mic cand se plictiseste se duce intai la pian si abia apoi la masinute... dar pentru el e pasiune. Fatuca se duce pentru ca vrea si ea sa-si stie cantecele, dar e din ambatz... ce nu mai el sa repete? Si ea:) Glumesc... cred ca dupa suisuri si coborasuri cu pianul a sesizat ca daca repeta nu mai e la fel de greu. E drept ca la asta am muncit... iti eu zic in private ...

lorelaim spune:

Eu as zice ca scrisul frumos e legat si de placerea de a desena... dar bineinteles si de talentul pedagogic al d-nei invatatoare de-a insufla dorinta de-a scrie frumos... Mie mi-a placut caligrafia si nu am considerat nici o clipa o corvoada sa "pictez" literele - din contra - scriam chiar cu drag. Bineinteles ca atunci cand a fost absolut necesar sa i-au notite super repede s-a vazut - adica a aparut "ca din senin" scrisul de tip "purecel": marunt, drept, ca de tipar... La ora actuala am doua tipuri de scris - depinzand de situatie: cel caligrafic (inclinat frumos la dr) pentru felicitarile de sarbatori si cel drept si maruntel (ca de tipar) pentru notite.

Apropo de "ambitie" - cred ca - intr-o anumita masura - depinde de societatea in care traiesti. Adica daca sunt sau nu rasplatiti la scoala (prin laude, mici premii: stickers de ex) cei cu rezultate bune. Daca nu exista o rasplata pentru rezultate (in afara de note) nu stiu daca copilul se simte dornic sa faca un efort in plus si sa arate ca poate mai mult. Apoi mai e si cat de draga iti e profa. Exista profi care stiu sa se "lipeasca" de sufletul copilului si pot face "minuni" si vice-versa - exista profi care isi fac simplu doar datoria (si copilul simte ca ei nu pun suflet - nu au acel ceva magic care impulsioneaza elevii si nu vor reusi sa obtina aceleasi rezultate). De ce spun asta? Pentru ca traim pe pielea noastra aceasta experienta. Anul trecut copila a avut doua edu (cea pricipala Anne si cea secundara Marie) care pur-si-simplu obtineau de la copila mea cooperare si ascultare prin DRAGOSTE (adica sunt cu-adevarat dedicate profesiei si fac job-ul din suflet). Anul acesta m-a intrebat copila de nu stiu cate ori "de ce Fanny (profa de anul acesta) nu poate sa fie ca Anne si Marie?"... iar eu raspundeam "pentru ca suntem diferiti..." La ultima sedinta pe care le-am avut-o cu Fanny - aceasta ne-a spus "nu stiu de ce Gaby (copila noastra) nu are incredere in mine..." Eu n-am comentat nimic... dar poate ca prunca simte ceva ce noi adultii nu simtim... Oricum anul acesta a fost un an greu - din punct de vedere al disciplinei - adica Gaby mi-a parat-o pe Fanny ca e "bossy" (she is bossing us, is yelling at us, etc) iar Fanny mi-a parat-o pe Gaby ca nu asculta... De-abia astept sa se terminte si vedem noi ce ne mai asteapta la anul... Intre timp am hotarat sa rasplatim/premiem copila pentru rezultatele la scoala (nu la invatatura - ca acolo merge bine - ci la disciplina - cu verbul "obey" nu se prea impaca ea). Adica - pentru fiec zii in care Fanny NU i-a facut ABSOLUT nici o observatie - copila primeste 1 Euro - pe care-l pune in pusculita si la sf lunii vedem cat a adunat si decidem la ce ii va folosi. In felul acesta invata sa faca si economii.

Revin mai tarziu - ca am si eu o intrebare legata de "cum ambitionam copilul sa dea rezultate bune la... sport" (ii place profu' da' considera ca karatele sunt "boring" ) - acum musai tre' s-o zbugi la laundry.

lorelaim spune:

Am revenit.

Sa nu uit - o carte super-faina - pe care de-abia am inceput s-o citesc (ca sa inteleg situatiile in care sunt pusi profii, sa ma simt mai aproape de ei si de probl cu care se confrunta - sa nu-i critic - cat si ca sa devin eu insami un edu mai bun pt prunca... deoarece mi s-a intamplat sa ridic glasul la ea atunci cand ii explicasem ceva, ea mi-a spus "stiu" si in practica s-a dovedit ca nu intelesese de fapt ... eu ar fii trebuit sa am rabdarea necesara sa re-explic - poate chiar iuntr-un alt mod... nu sa-mi arat frustrarea ...) "Teacher and Child" de Haim Ginott. Intr-adevar - modul in care noi adultii importanti in viata copilului (profi si parinti) ne adresam copilului creaza sau distruge dorinta naturala a copilului de a invata.

Copila noastra (care in iulie implineste 7 ani, si pe care o definesc cuvintele: joaca, fun, citit - dar si "my way or the high way"/defiance) nu se simte de loc atrasa de karate - chiar daca ii place f mult profu (e un om f calm, cu multa rabdare si talent pedagogic). De ce am ales karate? Pentru ca inseamna disciplina, respect (de sine dar si pentru colegi si sensei), self-control, de-asemenea inseamna miscare (dintr-o ora - primele 30min sunt dedicate jocului organizat, apoi fac exercitii de flexibilitate, etc) - dar si pentru ca e la 10 min de casa . Copilei ii plac doar jocurile si flexibilitatea... dar kata e "boring". Incercam s-o motivam prin carti si vizionare de filme cu ninja, karate, samurai (ii plac) cat si prin promisiunea de rasplata atunci cand trece exameul de centura(o jucarie pe care si-o doreste, o vizita la un parc de distractii/muzeu la alegere). Si totusi... chiar daca vad ca se straduie cata-cat (focusare)... ceva nu functio... pentru ca e "boring" sa repeti acelasi lucru (kata Heian Shodan).

Deci - daca aveti sfaturi si sugestii la probl cu, care ma confrunt acum - va rog frumos nu ezitati sa mi le scrieti. Multumesc frumos

Un weekend placut va doresc!

rrox3 spune:

Mai interesant - da. Mai urat - nu neaparat.
Cei pentru care estetica este foarte importanta vor caligrafia cu grija fiecare litera, desi, de obicei, o vor face intr-un mod personalizat.

rrox3 spune:

Lorelai si totusi de ce te ambitionezi sa o incanti cu karate-le din moment ce ea nu e atrasa de asta? E clar ca nu o intereseaza perfectionarea miscarilor si de aici si lipsa de motivatie. De ce ar depune un efort repetitiv daca nu o stimuleaza rezultatul?

Ti-as sugera sa fii atenta la interesele ei personale, la ce anume o pasioneaza, si sa o sustii pe directiile astea, mai degraba decat sa tot incerci s-o manipulezi sa-i placa ce crezi tu ca ar fi potrivit pentru educatia ei. Propune-i, fii persuasiva pana testeaza, dar daca tot nu-i atrasa, nu te ambitiona.

Nimeni nu va reusi mare branza intr-un domeniu de care nu e atras. Defapt eu cred ca asa numitul "talent" in multe domenii e defapt o motivatie interna foarte puternica si sustinuta, o atractie, un interes, care alimenteaza efortul ce duce la rezultate, facandu-l in acelasi timp sa para minim - fiindca e placere, nu mai e efort.