Experienta de cosmar!

XIO spune:

Mai Oana, tu de ce nu intelegi ca tratamentul SE PLATESTE?!?!?!?!?!?
Ca ti-a pus branula si te-a lasat cu ea acasa e treaba ei, ea raspunde de asta, dar tratamentul ala se plateste.
asa cum si la spital cand vin pacientele platesc lama, ecografia.
Si daca vine medicul cu o ruda/prietena, tot plateste.

**Fur is for petting***
http://www.facebook.com/#!/adoptiicaini
www.adoptiipisici.ro

XIO spune:

pai ba da, Oana si acum scrie ca atunci cand a mers cu banii i s-a pus branula, si atunci scria ca putea asistenta sa ii monteze branula si ea ar fi venit a doua zi cu banii sa ii dea.
motivul pt. care asistenta nu putea sa faca asa ceva, pe langa ala ca isi pericliteaza serviciul, este ca sunt cazuri ca si cel povestit de mine, si sunt zilnice, prin urmare doar pt. ca Oana ar fi venit a doua zi nu inseamna ca orice pacienta procedeaza asa.


Oana, eu nu ziceam ca pacientii sunt rai i medicii buni, ziceam doar ca din cauza unor oameni ca cea din povestea mea pacientul in general nu primeste incredere de 100%.
S-au ars destui medici cu "vin i va aduc imediat banii", iar pacientul dus a fost.
dar vad ca deranjeaza generalizarile acum, nu? cand era vorba de medici era ok :))

**Fur is for petting***
http://www.facebook.com/#!/adoptiicaini
www.adoptiipisici.ro

Laina spune:

Am citit tot...m-am ingrozit din diverse cauze si atitudini...

un singur lucru vreau sa intreb...

Fata mea a fost bolnava, i s-a recomandat antibiotic intramuscular, nu intravenos. Nici cu bani, nici fara bani, nu am fost primiti la camera de tratament de la spital. DE CE? Ea avea ampicilina la 6 ore...Exista, adevarat, un cabinet de tratament in oras...UNUL. Care are program de la 7 dimineata la 8 seara, cu o pauza la mijlocul programului. Dar tot nu acopeream doza de la 12 noaptea. Si la tratament intramuscular e obligatorie internarea? Nu cred...Atunci de ce aceasta regula, cum ca nu se mai fac tratamente la camera de tratament in spital?...

oana_lex82 spune:

XIO am inteles faza cu BANII, demult...insa vroiam sa iti zic ca la Focsani nu te interneaza pt branula...e cumva vina mea???

XIO spune:

Oana, nu-i vina ta daca se fac/nu se fac internari cu branula, eu iti spuneam doar de bani.



Laina, depinde de spital, daca scrie ca se fac tratamente contracost si daca este un orar nu vad ce motiv sa fi avut sa nu va primeasca.

**Fur is for petting***
http://www.facebook.com/#!/adoptiicaini
www.adoptiipisici.ro

Isabel79 spune:

EXTRAORDINAR!!!!!!!!NUMAI IN ROMANIA SE POATE INTAMPLA ASA CEVA!!!!!!!!E STRIGATOR LA CER!!!!!!Eu locuoesc in Italia de vreo 7 ani unde esti tratat ca om,nu mai zic de copii ca daca te duci la urgenta cu el,imediat il consulta,se joaca cu el.Cand i-am facut analize la sange baiatului meu i-a dat diploma de curaj pe care si-a ales-o el si baloane.Si asta la spital de stat unde nu platesti nimic!Uite de-aia mi-e frica sa ma intorc eu in Romania,pentru copii!Imi pare tare rau fetelor ca trebuie sa treceti prin asa ceva.

Burtocika spune:

Oarecum off-topic:

Dati o cautare pe Google dupa "ingrijire la domiciliu" sau ceva in genul asta si cautati in orasul vostru cum puteti obtine, contra cost, serviciile unei asistente medicale la domiciliu. Eu am cautat pt o ruda foarte in varsta si am gasit diverse asistente din orasul ei dispuse sa vina la orele respective sa-i faca o injectie, pt circa 10 lei, asa ca daca chiar aveti nevoie, aveti la cine apela.

On-topic:

Nici in Bucuresti nu este nevoie sa fii internat daca ti se pune branula (vorbesc de copii), cel putin la spitalele ELIAS si GOMOIU te trimite bine-mersi acasa cu branula si vii doar sa faci antibioticul. Deci asta nu intra in discutie, iar daca medicul ti-a dat tratamentul cu branula fara internare, probabil stie ca asta este o practica raspandita acolo.

Despre atitudinea asistentei, NO COMMENT. Presupun ca se putea gasi o solutie, cu un pic de bunavointa din ambele parti.

Despre tratament ... nu ma pot pronunta, dar daca dupa 2 saptamani spui ca bb tot nu e bine, nu mi se pare ok. Poate antibioticul i-a fost prescris prea usor, poate trebuiau facute niste analize (exudat faringian?), nu stiu ...

toanca spune:

Si cand te gandesti ca mi-am luat o gramada de rosii in cap pentru simplul motiv ca am spus ca marea majoritate a doctorilor/asistentelor/cadrelor medicale sunt puse numai pe spagi si ii doare undeva daca tie sau copilului tau ii e bine sau nu; nu ai bani nici nu se uita la tine.
Halal oameni!

Dariela spune:

Am citit, m-am ingrozit si mi-am adus aminte de ce mi s-a intamplat cu puiul meu, acum cateva luni.
Teo avea atunci un an si patru luni. Intr-o sambata am constatat ca are scaun mai moale, am adaptat alimnetatia si am sperat ca problema se rezolva. Din pacate nu a fost asa, astfel ca duminica dimineata eram la camera de garda a Spitalului de Pediatrie Pitesti, cu febra - 38.5 si scaune destul de apoase. Medicul care l-a vazut m-a convns ca este caz de internare, pentru tratament intravenos. Am acceptat dar conditiile din spital erau groaznice - lenjerie rupta si murdara, pe care a trebuit sa-mi asez puiul pana mi s-a adus de acasa, paturi cu vopseaua sarita, gresie murdara, caldura ingrozitoare si mai presus de orice gandacii mari care se plimbau in voie pe pereti. Copilului meu i s-a pus o branula si am ramas internati pana a 2-a zi cand am semnat ca refuz sa mai raman in acel mediu si am plecat. Mentionez ca in acest interval de timp cat a durat spitalizarea nimeni - doctor sau asistenta a nu a trecut prin salon sa se intereseze de copilul meu sau de ceilalti doi (si asta in conditiile in care o fetita de 3 luni era abandonata acolo de mama sa). Si atunci unde este supravegherea din spital?!. Pentru ce sa raman in spital cu un copil care merge si pune manutele pe toate obiectele alea atat de murdare?!

Medicul de la spital ne-a spus ca este absolut necesar sa continuam tratamentul acasa cu axetine. Dupa ce am alergat prin tot orasul dupa medicamentul indicat - se gasea, dar cu alt gramaj - a trebuit sa facem tratamentul. Medicul imi comunicase ca pot face tratamentul fara probleme la camera de garda a spitalului, mai ales ca trebuia facut la niste ore mai imposibile - 11.00 - 19.00 - 03.00. In prima si a 2-a zi nu au fost probleme, am fost de fiecare data draguta cu asistenta respectiva. In ceea de a treia noapte cand ajungem la urgenta, toata lumea dormea linistita. O asistenta cu o falca in cer si una in pamant se da jos din pat si ne intreaba ce problema avem - uitase ca tot ea ii facuse injectia la ora 19.00.
Cu rabdare ii explic despre ce este vorba, fapt ce facut-o sa ia foc - aici este urgenta, nu se fac tratamente, daca vreti tratamente chemati pe cineva acasa sau stati internati in spital. Am incercat sa-i explic, cu tot calmul de care eram inca in stare, ca asa procedam de trei zile, ca este extrem de dificil sa gasesti pe cineva care sa vina acasa la 3.00 noaptea sa-ti faca injectia, ca medicul din spital ne-a indrumat sa procedam astfel si etc. Nu a fost chip sa ne inteleaga - ne-a anuntat pe un ton sec ca ea nu imi face nicio injectie, ca ea este sefa celorlalte asistente de acolo si nu este de acord ca vreuna sa faca acea injectie. Am solicitat sa vina medicul de garda, dar mi-a raspuns ca nu-l deranjeaza pentru atata lucru.

A fost momentul in care m-au apucat toti nervii, pentru ca era vorba de sanatatea copilului meu. Asa ca i-am adus aminte ca cumva si din banii mei este platita, ca la serviciu trebuie sa stai treaz nu sa dormi si ca nu voi pleca de acolo daca nu-i face copilului tratamentul. In tot acest timp, Teo incepuse sa planga de mama focului pentru ca ii este frica de spitale iar tonul agresiv folosit de asistenta nu a facut decat sa-i sporeasca frica.
Dupa ce am anuntat-o ca a doua zi la prima ora va avea pe cap presa locala si ca voi depune sesizare scrisa la conducerea spitalului si casa de sanatate nu a mai comentat nimic. I-a facut copilului injectia cu foarte mare atentie si am putut pleca acasa.
A fost prima data cand am plecat acasa cu banii in buzunar, pentru ca nu i-am mai dat nimic dupa tot taraboiul. Nu am putut sa nu ma intreb de ce atata rautate - era vorba de un copil care avea nevoie de un tratament. Pana la urma chiar daca as fi gasit pe cineva sa vina acasa la acele ore mai dificile, daca persoana respectiva avea o problema si nu putea sa vina intr-o noapte , copilul meu nu trebuia sa mai faca tratamentul?

Inca un amanunt care m-a scandalizat in spital. V-am spus ca in acelasi salon era o fetita abandonata de mama sa. De micuta se ocupau practic alte mamici cu suflet, asistenta sau dr. nu a trecut pe la ea aproape 24 de ore cat am stat eu internata acolo. O infirmiera venea la ore fixe sa-i dea lapticul si sa o schimbe. Cand a schimbat-o prima data am vazut ca micuta era foarte iritata la fundulet. I-am oferit infirmierei crema care o aveam pentru copilul meu sa o unga. Replica ei a fost - "Lasati ca asta e scumpa!". Nu m-am abtinut si i-am raspuns "Da dar e platita de mine si este tocmai pentru o iritatie mai puternica". Pentru ca micuta avea niste haine foarte grose si usor murdare mi-am trimis sotul acasa sa-i aduca de la copilul nostru hainute mai adecvate. La urmatoarea sosire infirmiera a remarcat - "Hai ca vreti sa o gatiti! Daca maica-sa a lasat-o de ce va bateti capul cu ea". Imi venea sa o dau cu capul de pereti!! In 24 de ore nu a luat-o nici un moment in brate, venea ii dadea biberonul si pleca, biberon pe care il clatea cu apa de la ghiuveta cand isi aducea aminte. Dimineata la 5.00 cea mica a inceput sa planga, am plecat sa chem o asistenta, infirmiera, sa-mi dea pentru ea niste lapte sau ceai. Mi s-a replicat ca acesti copii mananca la ore fixe si nu asa ca ai nostrii de acasa si sa o lasam sa planga ca tace pana la urma.
M-a apucat bazdacul si le-am amintit pentru ce sunt acolo. Pana la urma a venit infirmiera cu niste lapte, cea mica l-a mancat pe tot si s-a linistit. De ce atata rautate si nepasare fata de un copil de 3 luni? Mai ales ca absolut toti copii internati acolo erau insotiti deci practic decat de ea trebuiau sa vada.

oana_lex82 spune:

Offf Dariela, cu ra imi pare de experienta ta...si cand ma gandesc cate mi-au sarit in cap cand am zis ca n-as sta internata cu bb in spital pt muci si tuse...In fine, trecand peste astea m-a marcat ultima parte a postarii tale, cand povesteai despre fetita abandonata si mi-am adus aminte o alta chestie.

Am o prietena fff buna asistenta la spital pe sectia Cardiologie. Ea e o fiinta ff inimoasa si chiar iubeste mult oamenii si ii e mila de ei. Cand s-a angajat a avut mari probleme cu un pacient care facuse stop cardiac in timp ce era internat si statea in salon..Ea fiind la inceput nu stia ce sa faca mai intai asa ca a rugat-o pe colega ei cu care era sa o ajute sa duca pacientul la terapie intensiva...aia a strambat din nas dar pana la urma l-au luat pe sus si l-au dus...mai mult pe brate...cand au ajuns, medicul zice :"Ce tot va chinuiti bai atat ca asta oricum moare!" pe un ton rastit...Tot asa, se intampla noaptea toata povestea..Mentionez ca pacientul avea 40 de ani, era ff cunoscut de toata lumea de acolo cu probleme cardiace...Dar nu-i asta important...important e confortul medicului/asistentei..ce sa se oboseasca daca "tot moare"..de parca nu toti am muri la un moment dat..dar ei tocmai pt a preveni/evita asta sunt pusi acolo...Saraca prietena mea a ramas socata atunci...Ce e drept n-o mai mira nimik nici pe ea si a inceput sa se mai detaseze... Intervine cand si unde poate..in rest asta e...Mereu i-am zis ca trebuia sa se faca medic, sunt sigura ca ar salva multe vieti..pt ca e fff dedicata meseriei..Pacat!