am nevoie de ajutor...urgent
Raspunsuri - Pagina 2
greieras spune:
Si eu am trecut prin sentimentele astea dar cam cu 6 luni inainte de casatorie, cand m-a cerut si am constientizat ca de raspunsul pe care il voi da va depinde cum va arata viata mea in viitor. Apoi m-am mai obisnuit cu ideea si totul a mers bine pana dupa nunta, cand, am intrat intr-o depresie post cununie de toata frumusetea. Ma intrebam cum de m-am lasat prostita sa fac pasul asta, cum pot sa fiu eu sigura de el, ce mi-a venit sa-mi arunc eu independenta pe apa garlei. Si uite asa m-am chinuit vreo 3 zile pana am plecat in luna de miere. Si acolo ceva s-a schimbat. A fost asa frumos ca m-am intors acasa dupa 2 saptamani fericita. Mentionez ca la cativa ani dupa cununie, stand de vorba cu sotul despre trecut mi-a marturisit ca si el a fost la fel de deprimat, dar ca sa ma protejeze pe mine nu mi-a mai spus. Si astazi suntem casatoriti si fericiti.
In concluzie, cred ca este natural sa simti ce simti.
Gloria si Eva (22 dec. 2004)
Craciun 2008
Evil thrives when good men do nothing
n/a spune:
Nu stiu cat o sa te ajute ceea ce spun, dar si eu am avut un val de temeri cu o zi inainte de nunta si imi pare rau ca m-am casatorit si nu le-am dat importanta. In adancul mintii noastre facem tot felul de analize inconstient si, la mine cel putin, simteam, din calculele facute de creierul meu ca ceva nu se pupa, ca ceva nu e asa cum ar trebui. Sa o numesti instinct, sa o numesti reactie a creerului la anumite fapte de-ale partenerului pe care nu le constientizezi prea bine, sa fie semne pe care le vezi dar de fapt nu realizezi ca le vezi.... sa fie teama de viitor incert care contrazice nevoia de siguranta, sa fie ideea preconceputa ca orice casnicie e o loterie, sa fie renuntarea la statutul de nemaritata, sa fie ce-o fi, oricum e ceva si e bine sa-i dai importanta si sa-ti dai seama ce este inainte sa te casatoresti.
La mine de exemplu... intuiam ca e mai nervos de fel asa, si ca se cenzureaza ca inca nu eram nevasta-sa sa faca el ce vrea, intuiam o anumita mentalitate vis-a-vis de femei si anume mare dispret, dar nu credeam ca o sa le aplice si cu mine si cand le-a aplicat....Eu cu gura mare si iute de fel stiam ca o sa intru in belele..... Il vedeam ca nu e suficient de matur, ca nu are un job, o situatie, ca nu e implinit, ca exagereaza cu beutura, cu limbajul. Speram ca o sa le facem noi pe toate cu dragoste. A fost rau si am ajuns la divort.
Nu stiu cum e relatia ta, dar inainte sa te casatoresti vizualizeaza-ti casnicia si cum ar fi el cu copii, in cazul cand nu ati avea anumite lucruri, daca nu s-au realiza toate visele, cum ar reactiona el, daca tu ai avea job si el nu. Cum s-ar comporta cu copiii, cum s-ar purta cu tine daca "n" situatii. Gandeste-te la cele mai aiurea si dupa cate il cunosti, imagineaza-ti cum ar reactiona si ai sa vezi daca vei mai avea acea angoasa.
Gandeste-te de exemplu daca ar interveni alta femeie sau alt barbat in relatia voastra, daca dragostea si respectul sunt atat de mari incat sa impiedice sa va poata desparti.
Temerile astea cred ca sunt semnale de alarma din pisicul nostru care vin sa ne protejeze de eventuale neplaceri.
Eu, la vremea cand m-am casatorit, tot asa am zis ca e ceva fara contur, o senzatie din aia stupida, nedefinita. Nu imi puteam explica ce aveam. Dupa ce mi s-au intamplat foarte multe lucruri negative in casnicie mi-am dat seama ce aveam eu, ce urla in mintea mea inainte sa ma casatoresc.