Va rog ajutati-ma cu un sfat!!!!

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns floaredemac spune:

Eu cred ca in sufletul ei stie ce e mai bine, insa se teme...
Am recitit mesajul ei, la sfarsit spune: "Nu stiu ce este mai bine pentru copilul meu."
Mamabebe, tu stii ce e mai bine pentru copilul tau. Trebuie doar sa crezi in tine ca mama si sa fii puternica.
Mamicafericita, ai o de la mine. Esti de admirat!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mamicafericita spune:

Sper din toata inima ca familia ta sa inteleaga prin ce treci si sa te sustina pe tine, nu ceea ce ar vrea ei sa faci sau ceea ce ar "trebui" sa faci. Recitind mesajul tau am observat ca ai scris ca ai un baietel superb de 9 luni. Ce minunatie de copil trebuie sa fie la aceasta varsta!!! Baietelul meu cel mai mic are acum 1 an si 4 luni si n-as vrea sa pierd pentru nimic in lume fiecare zi cu el. Ceilalti doi sunt putin mai mari, al doilea-tot baiat-are 2 ani si 8 luni si e absolut fantastic. Fetita are 4 ani si 7 luni si e o domnisoara in toata regula, nu ne lipsesc din dotare rochitele, clame, ciorapei...facem codite, cocuri, ne aranjam, parfumam...ce sa mai!!!Toti 3, inclusiv asta mic, canta melodii intregi, si fac adevarate spectacole in casa. Daca stai de ei si iti faci timp sa te joci cu ei, ceea ce e foarte indicat,nu te mai saturi. Decat ca pici frant! Filmez cu ap foto periodic cate ceva cu ei, si va spun fetelor, cand ma uit in urma si imi amintesc, sunt amintiri nepretuite. Toate casele din lume, joburile, tot ceea ce as fi putut realiza eu in viata pentru mine e nimica in comparatie cu ce sunt ei. Si sotul meu imi e alaturi construind alaturi de mine, asa cum stie el, o familie pe care sa te poti baza. Ne dorim sa investim in ei, si crescand, sa aiba unde sa se intoarca, sa aiba unde sa se refugieze si fim persoane de incredere cu care sa se poata sfatui. Am decis ca alaturi de relatia noastra de dragoste ca sot-sotie, ei-copiii nostri sa fie o prioritate. Te sfatuiesc si va sfatuiesc cu toata dragostea si seriozitatea sa iti iubesti sotul, sa iti iubesti copiii si sa te concentrezi pe acest scop. Cauta sa fii si tu o persoana implinita, nu te exclude nici pe tine, dar fa din familie o prioritate. Crede-ma se poate, astea pot merge impreuna.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns bobitamica spune:

Sa iti traiasca baietelul,sa fie sanatos!!!

Parerea mea este ca nu ai neaprat bani daca termini medicina..deci medicina nu-ti aduce mai multi bani decat orice alta facultate.
Eu simt in ceea ce scrii tu ca vrei sa mergi acasa la copil. Nimic nu te retine si nimeni nu ar trebui sa condamne. Ai abia 22 de ani,ai toata viata inainte sa continui studiile. Am 35 de ani si am o prietena care a terminat medicina la Bucuresti, a facut rezidentiatul,are un post de medic intr-un spital de copii din Bucuresti si nu a avut bani sa isi cumpere verigehte la nunta. Acum au plecat si ei din tara,pentru ca aici....e cum e.
E o munca asidua daca vrei sa razbati ca medic in aceasta tara.
Poti mai tarziu sa te inscrii la o alta facultate,unde nu e neaprat nevoie sa fii 100% la scoala. La medicina daca nu mergi la cursuri,laboratoare degeaba te duci.
Poti termina studii economice,te poti angaja intr-o banca unde se avanseaza destul de usor si poti castiga mult,dar mult mai bine decat un doctor care a invatat peste 10 ani.

Multa bafta!!!si asculta-ti inima. Ce poate fi mai frumos pentru un copil decat sa fie alaturi de mama lui.Si de asemenea pentu o mama... Sunt multe lucruri pe care nu le pori reintoarce. Daca pierzi acum primul cuvant,primii pasi nimeni nu ti-i va da inapoi peste ani.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anca-28 spune:

m-a emotiont foarte tare subiectul; iti voi spune povestea mea:m-am casatorit la 19 ani si in acelasi an am inceput sa fac si scoala postliceala sanitara in timp ce si lucram; in ultimul an de scoala am ramas insarcinata si cu 5 luni inainte de licenta am nascut-o pe Iustina, dupa 2 sapt de la nastere am reluat studiile dar am avut un mare ajutor cu mama care statea cu copilu cand lipseam; cand a facut Iustina 1 an am ramas insarcinata si pe moment am fost suparata(vroiam si eu sa incep sa lucrez) dar am trecut peste iar in oct 2006 am nascut-o pe Stefania iar in acelasi timp am primit o oferta de loc de munca; pe moment am fost intr-o ff mare dilema pt ca jobul era aproape de casa si foarte convenabil si in cele din urma am acceptat si cand Stefi a implinit 3 luni am inceput sa lucrez cu sprijinul mamei si a sotului; la inceput lucram doar 4-5 ore si nu lipseam pre mult de acasa; nu imi pare rau ca am luat aceasta decizie pt ca acum am un job bun; am avut mereu sprijinul mamei si toate decizile le-am luat de comunacord cu sotul; este ff important sa ai sustinere din partea familiei; intre timp am aflat ca vom mai avea un copilas care se va naste in iulie;desi am fost surprinsa am invatat ca trebuie sa accepti ce iti este dat si sa mergi mai departe;am 2 copii frumosi si sanatosi si un sot intelegator; nu este usor sa te imparti intre servici si familie dar nu este nici imposibil trebuie doar sa sti ce iti doresti sa faci; mult succes

felicitari pt mamicafericita

ANCA mami de IUSTINA 6+,STEFANIA 4+ SI13+

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns puisorul spune:

Eu am inteles din tot mesajul ca medicina nu iti mai place doar dupa ce s-a nascut copilul. Adica de fapt tu vrei sa ai copilul aproape, nu neaparat sa renunti la scoala. Dupa mine, solutia nu e sa renunti la scoala ci sa iti reunesti familia la Cluj. Este cresa si gradinita studenteasca care te poate ajuta mult.

Daca veti fi din nou impreuna eu cred ca iti vei reconsidera parerea despre medicina . Daca nu, atunci clar nu ai ce cauta la aceasta facultate. In anul 2 de medicina nu iti prea dai seama daca iti place sau nu. Abia din anul 3 cand incepi specialitatile clinice vei vedea daca iti place.

Cat despre banii pe care o sa ii castigi ca medic sunt o iluzie. Dar totusi ai o meserie cu care nu o sa mori de foame. Daca nu in Romania, atunci pleci in strainatate si tot vei avea unde munci. Majoritatea colegilor mei de facultate au gasit un loc de munca. Mai bun sau mai rau dar lucreaza. E drept ca sunt multi ani de invatat si multe sacrificii dar din punctul meu de vedere merita.

In concluzie, eu cred ca iti lipseste foarte mult sotul si copilul. Deci aici ar trebui sa lucrati si sa incercati sa fiti impreuna.

Sa ne spui ce te-ai hotarat

Ani de Stefana (23.01.2008)
ZERO toleranta pt lipsa de toleranta fata de copii

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cresus spune:

in viata este bine sa faci ceea ce iti place si sa profiti la maxim de toate. Eu nu sunt pe principiul ma sacrific azi pt maine. Cine stie ce va fi maine?

Mergi la inceput