"tic"? cum se rezolva?
Raspunsuri - Pagina 2
franqois spune:
Buna mamicilor,
Revin la acest subiect, pentru ca desi a trecut aproape un an baietelul are in continuare acelasi tic.L-am dus la psiholog, dupa 4 sedinte nicio imbunatatire. De vorbit nu mai vorbeste prost, vorbeste corct si nu l-am dus la logoped. Dar isi dain continuare cu limbuta pe la gurita si oricate recompense i-am promis imi spune ca nu poate sa nu mai dea. Sunt disperata.
franqois
ela_04 spune:
Si ce a spus psihologul legat de tic?
coracora spune:
Franquois, daca problema persista de 1 an, nu vei gasi rezolvarea ei dupa numai 4 sedinte de psihoterapie. Sfatul meu este sa mergi pe mana psihologului. E posibil sa fie nevoie si de medicatie pentru ca baiatul tau sa scape de tic; spun asta pentru ca cele descrise de tine ma duc cu gandul la o tulburare obsesiv-compulsiva (TOC). Daca psihologul va ajunge la aceeasi concluzie, va va trimite la un psihiatru pentru consult.
Asadar nu renunta la sedintele cu psihologul, este vital sa-l ajuti pe baiatul tau sa scape de aceasta problema cat mai repede.
Sanatate!
franqois spune:
Vreau sa renunt la acest prsiholog. Stiti cumva un psiholog bun pentru copii?
Coracora ce inseamna tulburare obsesiv-compulsiva (TOC)?. M-am gandit sa-l duc la psihiatru dar ideea de medicatie data de psihiatru ma cam sperie, avand in vedere ca nu are decat 5 ani si jumatate.
Franqois
coracora spune:
Franqois, nu stiu daca e permis sa-ti pun un link aici, insa incearca sa cauti pe Google cu "tulburare obsesiv compulsiva" si vei gasi o multime de materiale referitoare la aceasta afectiune.
Iata un scurt citat:
"Tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC) e caracterizata prin ganduri anxiogene sau ritualuri pe care persoana simte ca nu le poate controla. Daca cineva sufera de TOC este asaltat de imagini si ganduri staruitoare, nedorite sau de necesitatea presanta de a se angaja in indeplinirea anumitor ritualuri. "
Pe mine pasajele subliniate (de mine) m-au dus cu gandul ca baiatul tau poate suferi de TOC.
Sanatate!
ela_04 spune:
e prea mic =zic si eu- pt TOC. De obicei asta se dezvolta dupa sau in timpul adolescentei si are alte "ticuri".
Eu tot nu am inteles de ce vrei sa schimbi psihologul...nu se ocupa de copil?! vb mai mult cu tine decat cu el?
pt ca de obicei asa se intampla...indiferent cati psihologi vei schimba... tu ca parinte vei raspunde la cele mai multe din intrebari, tu vei fi studiata si analizata si abia apoi copilul...
franqois spune:
Am mers la un psiholog, care este poate singurul din Buc. nu sunt convinsa, care practica tehnica jocului cu nisip. Ati auzit despre asta? Bineinteles ca in prima intalnire am povestit despre el, au urmat 4 sedinte si nicio imbunatatire. Nici eu nu cred ca are TOC, ca e prea mic si e o fire vesela si mereu in miscare.
viviana spune:
Franqois, fata mea a vut o gramada de ticuri de-alungul timpului.
E drept ca nici unul nu a tinut mai mult 5-6 luni.
Din ce o bateam la cap din aia erau mai dese si mai complicate. Din momentul in care nu le-am mai bagat in seama si nu i-am mai atras atentia au disparut in cateva luni.
Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi
olympia spune:
Din experienta personala ticurile copiilor sunt legate de anxietate. Daca e des atentionat/criticat in legatura cu diverse aspecte, nu direct legat de tic, ticul se accentueaza. Poate fi o problema legata de adaptarea la gradinita, de performanta scolara, de relatia cu un parinte sau educator, de concurenta dintre frati, cand copilul e in tensiune si nu exprima altfel aceasta tensiune ca sa-i poata gasi rezolvarea, apar ticurile. Solutia consta in comunicarea blanda, grijulie, in intelegerea situatiei, in acceptarea punctului de vedere al copilului, in gasirea de solutii impreuna cu cel mic.
franqois spune:
Cred si eu, ca unul dintre cei care il streseaza este fratele mai mare, cu care are rar momente de intelegere. S-ar putea sa fie una din cauzele ticului, asa cum spui tu, olimpya. Pe de alta parte ma gandesc ca, ma este o posibilitate, se da cu limba la gurita sa se ude, si apoi pentru ca i se se pare ca s-a uscat iar isi da cu limba. Adica simte nevoia sa fie permanent ud la gura. Adica de ce nu ar putea sa se abtina sa nu mai dea cu limba, ca el constientizeaza ce face, dar nu reuseste sa se abtina