Sezatoarea canadiana (199)
Raspunsuri - Pagina 14
mimitete spune:
mikiion si delphin, La multi ani si sa fiti fericite si iubite.
Lisandru, La multi ani ,sa ai parte numai de noroc , fericire si sanatate. Nelia, ai baiat mare .
Mie mi-a placut la teatru, mai putin tanti aia care facea ordine in sala dirijind pe toata lumea unde sa se aseze...cind ei au deschis usile cu 10 minute inainte de inceperea oficiala a piesei.
Maia frumoasa si talentata ca de obicei, copiulul ei mai are de invatat dupa parerea mea, mai ales la dictie.
Cine vrea carti in romaneste pt copii, mina sus ca nu stiu ce sa mai fac cu ele si ai mei nu citesc romaneste dar mama mea tot spera asa ca tot le cara. Cine mai vrea sa reciteasca Caragiale, Eminescu si altii, am operele complete , neatinse evident.
Podeanu spune:
Nelia, sa-ti traiasca baiatul.Parca ieri erai gravida la 1000 de insule...
Eu m-am mai calmat un pic in ideea ca nu mai pot intoarce timpul inapoi.Daca va mai amintiti acum ceva vreme camelia (ange ) ne recomanda un roman ptr schimbat contoar de granit.Eu una am apelat la el si am jurat ca este ultima oara cind mai am de a face cu romani. Il cheama Daniel Panait asta in cazul in care va loviti cumva de el si crede-ti tot ce spune.Daca e cineva mai interesat in detaliu dau caruta de argumente pe pm.
iselin spune:
Delphin, sigur nu suntem in mari vacante, caci la noi e sesiune la scoala cand ai tu vacanta, altfel iti dadeam casa.
Intrebare: sotul tau atragator ce nationalitate este? (Am zis-o! Astept biciul...)
Nu sunt critic de teatru, dar pot da cateva cuvinte despre ieri seara la teatru: am ajuns o ora inante de a incepe spectacolul, nu stiam daca trebuie sa platim parcarea sau nu, nu am gasit nici un poster care sa anunte piesa de teatru care urma sa se desfasoare.
Am intrat, am intrebat si am aflat: sala urma sa fie gata pregatita in 45 minute, adica cu 15 min inainte de inceputul oficial. Ne si intrebam: Sigur vine Maia Morgenstern?? Oricum sala era inchiriata si poate de aceea.
A inceput sa se adune multimea cu bilete, era o expozitie de fotografie pe care am privit-o in detaliu, apoi ne-a ordonat baiatul de la usa, un quebecois, in coloana.
Apare D-na Maria S. de la libraria romaneasca cu DVD-uri si carti.
Apar si organizatorii in viteza, aveau 3-4 afise cu spectacolul pe care incearca un domn benovol sa le lipeasca in viteza.
Totusi nimic in mod deosebit cu Maia M, nici un material.
Intram in sala, noi ne-am asezat pe randul 4 pe la mijloc.
Si sa vedeti acum chestie super romaneasca: Diva ne asteapta 15-20 minute ca sa reusim sa ne asezam pe scaune,cateva persoane nu-si gasesc loc, apare d-na organizatoare care face apel in sala sa se gaseasca locuri pentru ca ei nu au vandut decat numarul exact de locuri...dar fara numar pe ele, or fi intrat 2 persoane asa fara bilet sau pur si simplu greseala de imprimare si vanzare?
Nu s-au distribuit programe, sala plina dupa cum ati inteles si ...liniste apoi, se face intuneric, abia asteptam.
Doua personaje decat, eram pregatita, citisem despre piesa.
Ea- plina de forta, cu aura Divei apuse acum 20 de ani, Valeria Duran, poarta un voal retro scurt in par pana peste frunte, o rochie neagra eleganta, iar pantofii superbi. Rafinata, plina de ura, razboinica, alunecand in incertitudine, dar dominanta si cu placere spre alcool.
El: un tanar ziarist evreu dupa cum marturiseste, camasa, cravata subtire bej, tenisi, o geanta rosie, amarata de ziarist si un reportofon; el isi doreste un interviu cu Diva, o infrunta, o apropie, o infrunta din nou, o minte, dar final plateste cu viata dorinta lui ireala.
Pozitii potrivnice de la inceput intre cei doi, el vrea sa stie ce s-a intamplat cu femeia de care s-a indragostit in filme, ea pluteste intre realitate si confuzie personala, dar spre sfarsitul piesei voalul cade si la propriu si la figurat.
Decorul: simplu, o camera de hotel argentinian, o sofa, doua fotolii, o masuta mica si una mai mare cu 2 pahare, cu pastilele ei de cap si cu vasul pentru sampanie. Presupunem in spate baia, dormitorul, bucataria, deci un apartament de hotel unde Valeria s-a retras in urma cu 20 de ani.
Ea joaca cu forta, tot corpul ei e inauntrul piesei, el, timid, dar cu profilul ei, el isi analizeaza replicile si undeva la inceput am avut senzatia de recit.
Tudor AAron Istodor, fiul Divei, tanar, slab, fragil emotional in piesa, gasesc ca a avut enorm de mult curaj sa joace alaturi de celebra sa mama, Maia M.
Am aplaudat indelung duetul dintre ei mai ales, nu numai mama, asa cum s-ar crede.
M-a marcat ca nimeni, nimeni nu i-a daruit o floare pe scena nici macar mamei
Am plecat cu gustul teatrului romanesc, am ras, am fost si trista, astea in timp ce copilul ma asalta cu intrebari: de ce? de ce...? ce e aia drama?
Doamna de langa mine a reusit sa dezlipeasca un afis pe care-l pastreaza in lipsa carnetului program.
O descriere mai buna decat a mea pentru aceasta piesa:
http://incertitudini2008.blogspot.com/2008/11/ultimul-tango.html
Eu m-am uitat oarecum dupa vreun chip cunoscut in sala, dar n-am recunoscut pe nimeni.
In seara aceasta actorii o sa fie la Eurofest, pe 1 decembrie la Toronto.
V-am pe toate.
Are cineva vesti de la Dana P.?
ankalaura spune:
Iselin - stiu ca scopul nu era de amuzament, dar zau ca m-am distrat citindu-ti expunerea Ai un stil aparte, ce mai!
Delphin - neeh, o semana ea din poze, dar la procedeu si la gust, painea nu seamana deloc cu ciabatta. Eu ma dau in vant dupa ciabatta, dar nu m-am incumetat niciodata sa o fac, n-am intalnit reteta mai grea ever!
Eu sunt cu diagonala, acum aveam un respiro. Ma duc inapoi, sa
nelia spune:
Iselin, ai facut-o in locul meu. Organizarea lasa de dorit, tipic romaneasca, dar eu am trecut peste asta, am ajuns la teatru cum am ajuns, am avut emotiile de la inceput cind nu credeam ca va mai incepe piesa... dar am plecat sigur de la teatru.
Maia - magistrala, el - nu e e actor de teatru si nu cred ca va fi vreodata. Desi a avut citeva rabufniri care promit, cred ca e mai bun pe ecran decit pe scena. Am lacrimat la sfirsit pentru ca erau mama si fiu, dar si pentru ca fusesem pentru o ora si ceva in oaza teatrului romanesc, care are radacini adinci in mintea si sufletul meu.
Imi pare rau Ana, Ione si Iselin ca nu ne-am vazut. M-am intilnit doar cu Mihaela si cu Oana. Si eu am fost singura, mi-ar fi placut sa stam impreuna.
Mimitete, daca as avea timp, pe mine m-ar interesa carti, pentru mine. Banuiesc ca sint de imprumutat, nu de dat (ca ai zis ca nu mai ai loc de ele). Nu-mi ramine decit sa sper ca voi avea pentru cine sa le imprumut, astept sa mai creasca fetele si, de ce nu, si baiatul... desi la cum il vad, nu prea cred ca va fi genul 'cititorului'.
Multumesc mult pentru urari si de aici si de pe FB! Le-am vazut asa, in treacat, sper sa apuc sa citesc ce ati mai scris in urma.
A venit iarna... ma bucur pentru copii, care au asteptat-o, le era dor si au sarit in sus... mie imi pling de mila! Macar de-am merge la schi (nu ca as schia, insa mi-ar placea sa incerc), dar nici anul asta nu se poate, ar fi prea mare cheltuiala, asa ca, raminem pe linga casa cu activitatile de iarna.
Iselin, am citit acum si blogul catre care ai dat link... da, cam asa am vazut si eu piesa. Si inca ma gindesc la Maia, cit de bine a jucat, de la Regina mama cu Olga Tudorache nu m-am mai simtit 'ca la teatru' si in fata unei interpretari impresionante.
Si ma mai gindeam la cit de reale sint ideile din piesa, cit de mult se ragasesc in viata reala, de zi cu zi, in toate colturile lumii, planurile pe care merge piesa: actrita - captiva in apartamentul ei datorita greselilor facute, insetata de iubire si de admiratie, captiva in viciile ei datorita carora poate sa supravietuiasca. Captiva si in sacrificiile ei (ca mama, ca iubita, ca om cu drepturi la o viata normala). Diego - captiv si el pe mai multe planuri: in copilaria lui, in meseria lui de ziarist care se face cum se face, scormonind cu pana in mizeriile altora, in dragostea lui pentru filme si dar mai ales intr-o iubire irealizabila pentru o actrita care i-a deschis o 'fereastra magica' spre lume. Sint atitea replici pe care mi-ar fi placut sa le tin minte, mi-ar placea sa am piesa in mina, sa o citesc din cind in cind. Desi, fara interpretarea Maiei cred ca nu ar mai avea acelasi impact... decit daca mi-o imaginez detonind sau pisicindu-se.
Mie mi-a placut tare mult piesa... de fapt, acum imi dau seama cit de mult. Si incca ma gindesc la ea, o refac in minte, in continuare.
Intr-adevar, nu a avut nici macar un buchet de flori, din partea organizatorilor macar... Eu m-am gindit la asta, aveam si florarie, dar autobuzul era in statie, asa ca aveam de ales daca ajung la piesa fara flori sau ajung tirziu si ma uit pe gaura cheii, cu florile in mina. Am ales prima varianta, normal, dar tare mi-a parut rau ca nu a primit macar un buchetel de flori, le merita din plin!
Dana, imi pare tare rau!
CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU
delphin spune:
Gata am fost si la teatru!
NELIA, ISELIN...merci pt. rew.Doamne de cand nu am mai fost la teatru romanesc...din 2000 inainte sa plec...mi-am zis atunci sa mai merg o data ca nu se stie cand voi mai avea ocazia...Of!
E ceea ce-mi lipseste cel mai mult aici la mine la tara!!!
ISELIN,nu dau cu bici ca si mi-emi place de el. Chiar si vineri dimi, impreuna fiind la cump. o vanzatoare de la raionul "charcuterie" a inceput sa-i faca ochi dulci. Eram la 2m de el, el avea flori si sampanie in mana, eu ma uitam dupa mustar...nici o jena la tanti aia. Cand el a venit spre mine si m-a pupat, atunci tanti aia a intors repede spatele.
Te las totusi sa dai cu presupusul, desi nu e greu de ghicit!
nelia spune:
Tudora a inceput sa se deschida... incet, incet imi arata ce simte, ce gindeste... si-mi place, o ador.
Astazi: mami, copacii au viata lor in ei, desi nu sint vii ca animalele si ca oamenii. Dar casele nu au viata... insa o au pe a noastra in ele, vad tot ce facem.
Si alt dialog, tot de astazi, primul cu ea pe aceasta tema:
- Mami, tie iti place sa traiesti mai mult in Canada sau mai mult in Romania (noi nu vorbim deloc in fata copiilor despre Canada vs. Romania)?
- De ce intrebi?
- Vreau sa stiu.
- Dar tu ce crezi?
- Eu cred ca iti place in Romania, dar si in Canada un pic.
- Dar tie?
- Mie imi place in Canada si sa merg doar in vacanta in Romania.
- De ce?
- Pentru ca acolo bunica (mama lui tati) face lapte cu gris si ardei umpluti si mai face multe si toate sint bune... si tu faci si sint bune, dar ale ei sint mai bune un pic decit ale tale, da' ea e mai batrina, face de mai multi ani... (diplomata fata, n-am ce zice). Si mamaia (mama mea adica) face placinte buneeee... si-mi plac marea si muntele, sa dorm in cort... Dar Canada imi place mai mult... pentru ca e tara in care eu m-am nascut.
CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU
maru spune:
Citat: |
citat din mesajul lui delphin Gata am fost si la teatru! NELIA, ISELIN...merci pt. rew.Doamne de cand nu am mai fost la teatru romanesc...din 2000 inainte sa plec...mi-am zis atunci sa mai merg o data ca nu se stie cand voi mai avea ocazia...Of! E ceea ce-mi lipseste cel mai mult aici la mine la tara!!! ISELIN,nu dau cu bici ca si mi-emi place de el. Chiar si vineri dimi, impreuna fiind la cump. o vanzatoare de la raionul "charcuterie" a inceput sa-i faca ochi dulci. Eram la 2m de el, el avea flori si sampanie in mana, eu ma uitam dupa mustar...nici o jena la tanti aia. Cand el a venit spre mine si m-a pupat, atunci tanti aia a intors repede spatele. Te las totusi sa dai cu presupusul, desi nu e greu de ghicit! |
I'll spoil the fun and tell it all: it's Romanian!
ankalaura spune:
Nelia - e "filozoafa" Tudora ta. A mea zice "Mami, e mai frumos in Cadana, ca nu sunt caini vagabonzi si mizerie peste tot. Mi-e dor de Ica, dar poate o sa vina sa traiasca si ea aici, cu noi". Si ii place mult la scoala, si la inot, pe cand, din Ro are amintiri cam nasoale despre ambele Deocamdata ma multumeste situatia
columbiana spune:
Hehe, pai eu am ajuns cu intirziere la spectacol (printre altele am ratat de doua ori iesirea de pe 20 si la un moment dat ma intorceam pe 13 spre Laval) si initial mi s-a spus ca nu mai sunt locuri in sala, si mi s-a sugerat ca daca am intirziat oricum nu mai am dreptul sa intru, si nici dreptul la rambursare bilet;
daca am insistat si m-am zburlit, mi-au adus un scaun si m-au condus in sala(cam incomod scaunul, e drept), dar n-a contat; eu totusi respect faptul ca datorita acelor oameni (chiar stingaci in organizare) am vazut-o pe Maia M. pe viu, intr-o piesa ce mi-a placut mult; mi-am jurat in barba sa nu mai ratez nici o piesa romaneasca aici (ca in vremuri indepartate la teatrul din TgM)
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759